Arhiva | 2:25 pm

MONOPOLUL INFRACTORULUI PENAL TRAIAN BASESCU ASUPRA JUSTITIEI!

8 ian.

Traian Băsescu și-a dus la bun sfârșit planul pentru a-și menține controlul asupra Justiției și a reușit să îl împiedice pe premierul Victor Ponta să depolitizeze Ministerul Public. Băsescu l-a eliminat pe George Bălan din sistem, fost coleg de procuratură al premierului. Președintele s-a folosit de anumiți oameni din Consiliul Superior al Magistraturii și de fostul procuror șef al DNA, Daniel Morar.

traian-basescu-reclamat-la-comisia-europeana-pentru-multele-schimbari-din-func-ie-ale-procurorilor-i-judecatorilor-171986

Odată scos din joc Bălan, cele două voturi ale reprezentantelor societății civile, Corina Dumitrescu și Daniela Ciochină, trimise în CSM de USL, au fost întoarse în favoarea procurorilor lui Traian Băsescu. Ministrul Justiției, Mona Pivniceru, nu a reușit să-i convingă pe cei doi judecători cunoscuți ca fideli președintelui, Cristi Danileț și Livia Stanciu, să pună demnitatea unui judecător mai presus de interesele președintelui.
În iulie, Daniel Morar, șef al DNA la acea vreme, l-a implicat pe Bălan într-un dosar penal și l-a scos din CSM. Membrii Consiliului au rămas 18. Când premierul a nominalizat-o pe Mona Pivniceru pentru a fi ministrul Justiției, oamenii lui Traian Băsescu din CSM au înțeles că au mai pierdut un loc și un vot în Consiliu. Pivniceru a devenit membru de drept al Consiliului, iar locul său ca judecător ÎCCJ în CSM a fost luat de judecătorul Adrian Bordea, un magistrat echilibrat și care ar fi avut mai multe șanse să fie compatibil cu Pivniceru, decât cu Ghica și Hăineală.

Când mandatul procurorului general al României, Laura Codruța Kovesi, s-a terminat, o parte din magistrații din Consiliu i-au permis lui Morar să fie membru al CSM, pentru a păstra raportul de forțe. Unul dintre reprezentanții societății civile în CSM, Georgiana Iorgulescu, a demisionat și a fost înlocuită cu Daniela Ciochină, o apropiată a USL.

Între timp, judecătorii Marius Tudose, Alexandru Șerban, Adrian Toni Neacșu și Horațius Dumbravă, nemulțumiți, au început să o susțină pe Mona Pivniceru. Ei erau în contradicție cu fostul lor partener, judecătorul Cristi Danileț, fost consilier al Monicăi Macovei, care a rămas în tabăra Oanei Hăineală.

Ponta a anunțat în octombrie că va scoate din zona politică Ministerul Public, odată cu câștigarea alegerilor parlamentare, prin modificarea legilor sistemului judiciar și a Constituției. Imediat, presa portocalie a lansat ideea că USL vrea să își subordoneze Justiția pentru a-i scăpa pe corupți de pedepse. Interviurile de la CSM pentru funcțiile de procuror general al României și procuror șef al DNA au fost într-un fel elocvente pentru ceea ce urma să se întâmple. Deja la momentul interviurilor, ambele grupări din CSM începuseră să își negocieze conducerea Consiliului. Hăineală și Ghica voiau rocadă, adică Hăineală președinte și Ghica vicepreședinte, iar tabăra lui Pivniceru îl voia pe Mircea Aron președinte. Voturile judecătorilor și procurorilor puteau fi ușor anticipate. Singurele care au făcut diferența și pe care s-a jucat până la capăt au fost cele ale reprezentantelor societății civile, Corina Dumitrescu și Daniela Ciochină.

Vineri, în ziua alegerilor noii conduceri a Consiliului, președintele Traian Băsescu s-a prezentat la CSM. El a spus că CSM este cel care îi trimite propunerile pentru funcțiile de procuror general al României și procuror șef al DNA. Hăineală și-a depus candidatura pentru funcția de președinte al CSM. Membrii CSM și-au votat noul președinte: procurorul Oana Hăineală, cu 10 voturi „pentru” și opt „împotrivă”.

Voturile care au transformat-o pe Hăineală în președinte al Consiliului au venit de la Corina Dumitrescu și Daniela Ciochină. Singura surpriză a venit de la cele două, pentru că ambele sunt apropiate de USL și chiar de premierul Victor Ponta, iar cu toate acestea, au votat pentru ca pentru ca depolitizarea Ministerului Public să nu aibă loc.

După ce Oana Hăineală a fost declarată președinte al CSM, Uniunea Naţională a Judecătorilor din România a transmis un comunicat în care și-a exprimat „indignarea faţă de modul netransparent și total neprofesionist în care au decurs alegerile pentru funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte al CSM. Și Asociația Magistraților din România a transmis un comunicat în care își exprimă, la fel, revolta, anunțând că se gândește la începerea procedurilor de revocare. Amenințați cu revocarea sunt judecătorii Cristi Danileț și Alina Ghica. De altfel, Judecătoria Râmnicu Vâlcea a și anunțat că cere revocarea lui Danileț.

VICTOR PONTA A DEVENIT BOCUL LUI TRAIAN BASESCU!

8 ian.

”În pofida tratatului de colaborare semnat cu Victor Ponta, președintele Traian Băsescu va deveni din ce în ce mai sarcastic în luările sale de poziție vizavi de USL.

p

Dar așa ceva se întâmplă în timp, pe măsură ce problemele erodează imaginea noului guvern. Acum, dacă Băsescu va forța nota, îi va răspunde Crin Antonescu și, cel mai probabil, eșalonulului doi din USL. În niciun caz lui Victor Ponta. Cumva, ne-am întors în situația din 2005 când, deși nu mai vroia Alianța D.A. și se ciondănea cu Tăriceanu, Traian Băsescu se rezuma doar la înțepături și luări de poziție caustice.

GABRIELLA CILMI – SWEET ABOUT ME!

8 ian.

BENNY BENASSI ft. GARY GO – CINEMA!

8 ian.

LIVIU HODOR ft. MONA – SWEET LOVE!

8 ian.

DAVID DEEJAY ft. DONY – SO BIZARRE!

8 ian.

MORRIS – DESIRE!

8 ian.

PRESEDINTELE PSD ,VICTOR PONTA:CONGRESUL PSD VA AVEA LOC PE 20 APRILIE 2013!

8 ian.

Congresul Partidului Social Democrat va avea loc pe 20 aprilie, a anunţat luni preşedintele formaţiunii, Victor Ponta.

victor-ponta33-630x511

Decizia a fost luată la propunerea lui Ponta de Biroul Permanent Naţional al PSD.

Totodată, Andrei Dolineaschi a devenit secretar general adjunct al PSD, în condiţiile în care secretarul general al partidului, Liviu Dragnea, este şi membru al Guvernului.

„Din punct de vedere politic am validat propunerea către Comitetul Executiv Naţional şi forurile statutare de a avea congresul pe 19 – 20 aprilie, în Bucureşti. Până la acest congres toate structurile noastre locale, începând de pe 11 februarie, vor avea alegeri, dezbaterile prevăzute în mod obişnuit de statutul PSD şi de modul de organizare al PSD, iar în cadrul congresului vom alege noua conducere pe un mandat până la alegerile din 2016”, a spus premierul.

PSD va avea opt vicepreşedinţi pe regiuni, iar opt dintre liderii naţionali vor răspunde de marile domenii de importanţă naţională. „Sigur, pot să am oameni pe care îi prefer vicepreşedinţi, dar trebuie să-i aleagă colegii mei”, a spus Ponta, argumentând că nu se va merge „ca în vremea lui Geoană”.

Preşedintele PSD a arătat că partidul are şi un alt rol decât acela de a fi parte a unui guvern.

„Mesajul meu a fost acela de a nu considera că activitatea politică la PSD s-a închis, că ne-am mutat toţi la guvern. Modul de desfăşurare al alegerilor, structurile, modul nostru de a organiza dezbaterile, de a avea departamente, tocmai acest scop îl are”, a spus liderul social-democraţilor.

El a menţionat că nu se va pune condiţionarea între funcţiile din guvern şi cele din partid. „Nu se pune problema, pentru că funcţia de ministru este mai puţin sigură decât funcţia politică. Însă în BPN se află atât miniştri şi primari de mari municipii, preşedinţi de Consilii Judeţene, preşedintele Camerei Deputaţilor şi alţii fără funcţie. BPN înseamnă mult mai mult decât o anumită instituţie.

La Congresul PSD nu vor avea loc excluderi, după cum a dat asigurări preşedintele partidului.

Întrebat dacă mai este valabilă sancţionarea unui coleg de partid, care s-ar fi lăudat că ar putea fi numit premier, Victor Ponta a arătat că nu doreşte să mai fie nimeni exclus şi a punctat că în conflictul care a avut loc în urmă cu un an şi jumătate cu fostul preşedinte al Senatului, Mircea Geoană, exclus atunci din partid, nu au existat de fapt mijloace referitoare la o discuţie normală între cele două părţi.

Victor Ponta a afirmat că acum acest coleg „nu este nevătămat, dar este viu”.

„E viu. Am avut o discuţie lămuritoare, Nu vreau să ajung la excluderi cu nimeni. Nu e nevătămat, e doar viu. Nu doresc să comentez acest subiect, obligaţia mea ca lider al PSD este să rezolv lucrurile de bucătărie internă în interior. Când am ajuns în urmă cu un an şi jumătate la acest conflict şi la excluderea d-lui Geoană, a fost ca n-am reuşit să găsesc soluţia normală pentru o discuţie între noi. Dar nu-mi doresc să exclud pe nimeni din PSD, ci să aduc oameni în PSD”, a spus Victor Ponta.

O altă temă discutată în BPN al PSD s-a referit la modul în care vor fi făcute propunerile şi implicarea PSD în alegerile locale parţiale din 3 februarie în care urmează să fi ales noul preşedinte al CJ Teleorman şi o serie de primari.

CE NU FACE VICTOR PONTA PENTRU SOCRU’SAU,ILIE SARBU:VREA SA CANDIDEZE LA PRESEDENTIE IN 2024!

8 ian.

Premierul Victor Ponta a declarat luni că liderul PNL, Crin Antonescu, rămâne candidatul USL la alegerile prezidenţiale din 2014, punctând însă că nu exclude o candidatură a sa la alegerile pentru Preşedinţie din 2019 sau 2024.

victor-ponta-ghimpele13

„După victoriile de anul trecut, după faptul că ambii lideri am împărţit beneficiile acestei victorii şi după puterea pe care o are USL şi nu şi-o va pierde până la anul, poate că până în 2016 vor fi nemulţumiri. este foarte posibil, dar până la anul eu cred că dl Antonescu, candidatul USL, pleacă în mod clar cu prima şansă (la alegerile prezidenţiale din 2014, n.r.). Nu mă uit foarte mult în ograda celorlalţi, dar dacă el candidează cu dl Boc, doamna Udrea sau dl Ungureanu (…) poate să plece în vacanţă liniştit”, a susţinut primul ministru la postul B1.
Ponta a exclus o posibilă candidatură a sa la Preşedinţie în 2014. „Să nu-mi scoateţi această declaraţie în 2019 sau în 2024! În 2014 categoric nu. (…) Nu aş fi om politic dacă aş spune nu niciodată nu voi candida la prezidenţiale. Mai este însă foarte mult. În 2024, pare enorm, eu o să am 52 de ani. După părerea mea un preşedinte (…) care să liniştească ţara, să o modereze trebuie să fie un preşedinte de peste 50 de ani”, a precizat el, completând că un şef de stat are datoria să fie demn şi să-şi apere ţara.
Premierul a subliniat că PSD nu-l va susţine pe Sorin Oprescu în cazul în care acesta va candida la alegerile prezidenţiale. „Cred că dl Oprescu, care este şi prietenul meu la fel cum este şi Crin Antonescu, am făcut campanii, proiecte împreună – este foarte mult de făcut pentru Bucureşti – vrea să fie primar”, a arătat Ponta.

Ponta a adăugat că în cadrul USL a fost semnat un acord în sensul susţinerii lui Antonescu la Preşedinţie în alegerile din 2014.

HERMAN VAN ROMPY,GRUPUL BILDERBERG SI „GUVERNAREA MONDIALA!”

8 ian.

Birocrații de la Bruxelles, mânați de Grupul Bilderberg, pregătesc o guvernare mondială. La sfârșitul lui 2012, la Bruxelles, liderii europeni făceau declarații care au trecut neobservate. În timpul Summit-ului UE-Rusia, desfășurat între 20 și 21 decembrie, a fost rediscutată continuarea “procesului convergenței și interdependenței, care să conducă la o fuziune politică, economică și socială între statele comunitare și Rusia”. Mesajul a fost transmis de președintele Consiliului European, belgianul Herman Van Rompuy. El a invocat, în repetate rânduri, necesitatea unei „guvernări globale”.

132056172_11n-310x207

Lucrând împreună, Uniunea Europeană și Rusia vor aduce o contribuție decisivă la guvernanța mondială și la rezolvarea conflictelor regionale, la guvernanța economică globală în cadrul G8 și G20, și în soluționarea unui întreg spectru de probleme ivite la nivel regional și internațional. Aș dori să îl felicit pe președintele Vladimir Putin, care va prelua președinția G20!”, a spus Van Rompuy în timpul Summit-ului UE-Rusia, ținut la Bruxelles, potrivit ziuanews.

Termenul de „guvernanță globală” a înlocuit, în limbajul elitelor politice aflate la putere, termenul de “guvern global. Este mai vag și are un impact mai mic asupra auditoriului. Jacques Attali, fost consilier al președintelui francez Nicolas Sarkozy, a recunoscut, de altfel, că este doar un eufemism pentru „guvernul mondial” și că, potrivit strategiilor de moment, Van Rompuy i-a dat lui Putin „ce e al Cezarului”.

Ideea unei guvernări mondiale îi surâde președintelui Consiliului European, încă din 2009, când a preluat șefia CE în cadrul UE, la propunerea Grupului Bilderberg și a Comisiei Trilaterale. „2009 este primul an al guvernării mondiale, cu instaurarea G20 în plină criză financiară”, spunea, în urmă cu patru ani, Rompuy.

Visul măreț al trioului Merkel, Barroso, Rompuy este de a transforma blocul comunitar într-un Superstat UE, unde ideea de națiune este anihilată prin conceptul de federalizare și regionalizare. Cei trei invocă o Europă progresistă și „o Uniune mai puternică”.

Pentru a domina mai eficient planeta, statele cele mai bogate s-au gândit că mai au nevoie de un instrument. Așa a luat naștere, în 1999, G20. Reunește economiile dezvoltate și marile economii emergente, adică 19 state, inclusiv Rusia, plus UE.

În paralel, o altă organizație ocultă, Consiliul pentru Relații Externe (The Council on Foreign Relations, CFR), asociată la Bilderberg, a organizat, la finele anului, o masă rotundă, în cadrul așa-numitului Consiliu al Consiliilor, în care tema dezbaterilor a fost „Provocări pentru un guvern global în 2013″. Cea mai recentă conferință a Consiliului Consiliilor s-a desfășurat la Moscova, între 12 și 13 decembrie, unde s-a discutat despre „Rusia, Europa și viitorul Guvernării Globale”. Cele patru mari teme principale, așa cum reiese chiar de pe site-ul CFR, au fost „Preluarea de către Rusia a președinției G20″, „Criza din zona Euro și economia mondială”, „Siria și funcționarea Consiliului de Securitate al ONU”, „Cybersecuritatea și reformele instituționale”.

Consiliul numără peste 4.000 de membri – foști președinți americani, ex-secretari ai Departamentului de Stat, senatori, strategi militari sau oameni de afaceri. Din board-ul de conducere fac parte fostul șef al Trezoreriei americane și, totodată, fost președinte al Goldman Sachs, Robert Rubin, foștii secretari de stat Madeleine Albright și Colin Powell, precum și ziariștii Tom Brokaw și Fareed Zakaria. Foștii secretari de stat Henry Kissinger, George Shultz și James Baker sunt membri pe viață, la fel ca Hillary Clinton și soțul acesteia, Bill Clinton, primarul New York-ului, Michael Bloomberg, șeful televiziunii Fox News, Roger Ailes, magnatul media Rupert Murdoch, vicepreședintele Joe Biden și foștii președinți George H.W. Bush și Jimmy Carter.

SENZATIONAL !LATRINA PORTOCALIE ROTV,A BASISTULUI USLIST SEBASTIAN GHITA SI FALSUL FIU A MARELUI REGIZOR SERGIU NICOLAESCU O FACATURA COTROCENISTA!

8 ian.

Falsul fiu al lui Sergiu Nicolaescu, o făcătură TV?

sebastian-gita-dragos-cristescu-publimedia

Marele tamtam făcut în jurul aşa-zisului fiu nelegitim al lui Sergiu Nicolaescu s-ar putea să aducă surprize de proporţii şi un scandal pe măsură, după ce s-a dovedit că au fost utilizate date false. Poliţia a intrat pe fir şi cercetează cazul. ROTV este postul care a lansat isteria cu fiul nelegitim.

Trei ştiri care trebuie reţinute

Ştirea 1. Vineri 4 ianuarie, ora 18 şi 55 minute (reţineţi ora, este foarte important): în cadrul emisiunii „Newsdesk” de la ROTV – subiectul fiind „decesul lui Sergiu Nicolaescu -, pe burtieră apare, cu litere de-o şchioapă, „Scandal de proporţii”, iar în platou apare intempestiv unul dintre realizatorii postului, Ioan Korpoş, cu nişte hârtii în mână. Acesta anunţă că este vorba de documente oficiale de la o instanţă prin care un fiu nelegitim al lui Sergiu Nicolaescu solicită blocarea incinerării. Korpoş insistă pe faptul că documente sunt oficiale, că provin din zona justiţiei şi că la ora 20.00 ROTV va avea o ediţie specială pe baza respectivelor documente. De la acest moment a început isteria privind fiul (chiar mai mulţi) nelegitim al dispărutului şi a continuat ploaia de mizerii privind intenţiile familiei de a-l incinera pe decedat, sugerându-se că de fapt se urmăreşte prin incinerare eliminarea de la masa succesorală a unui sau a unor eventuali fii nelegitimi.

Ştirea 2. Luni 7 ianuarie, ora 11.38 EVZ şi 11.59 ROTV: apare următoarea ştire: un anume Vasile Rotaru, domiciliat în Germania, este persoana care pretinde că este fiul nelegitim al lui Sergiu Nicolaescu; Rotaru este persoana care a înregistrat în instanţă o cerere de blocare a incinerării şi o cerere de recunoaştere a paternităţii.

Ştirea 3. Luni 7 ianuarie, ora 16.00: apare următoarea ştire: numele şi datele de identificare ale lui Vasile Rotaru au fost abuziv trecute pe documentele remise instanţei de către o persoană necunoscută. Vasile Rotaru declară presei că nu are nicio legătură cu Sergiu Nicolaescu.

Două semne de întrebare şi semnele unei făcături de presă

1. De ce ROTV nu a făcut vineri seara nicio precizare privind modul în care a intrat în posesia „documentelor oficiale”?

2. De ce ROTV nu a dat publicităţii numele „fiului nelegitim” din moment ce deţinea documente oficiale?

La aceste două întrebări nu s-a dat niciun răspuns până acum. Dacă la prima, admitem că s-ar putea invoca secretul profesional, la cea de a doua nu există nicio scuză. Totuşi, orice om normal ştie că în ziua de vineri, după ora 15.00, judecătoriile nu mai lucrează, existând doar câte un judecător de serviciu. ROTV nu a precizat decât vineri seara că solicitările nu au fost înregistrate oficial la instanţă.

Există însă o mare problemă ce ţine de cronologie şi care desfiinţează pus şi simplu Ştirea 1, sau, mai corect, se poate spune că prezintă datele unui bluf de presă.

Ioan Korpoş intervine vineri la ora 18.55 în platou şi prezintă „documentele oficiale”. Este de presupus că respectivele „documente oficiale” au intrat în posesia ROTV cu câteva minute înainte. Ioan Korpoş afirmă cu subiect şi predicat că „documentele au ajuns în instanţă”, iar moderatoare spune: „Este un document care vine de la Judecătoria Sectorului 1”. Cele două afirmaţii sugerează că este vorba de un document înregistrat deja la instanţă.

Luni 7 ianuarie, în media apar însă informaţii că solicitările trimise Judecătoriei Sectorului 1 au ajuns vineri după-amiază, motiv pentru care nu au fost înregistrate decât luni dimineaţă. Mai mult, EVZ dă următoarea informaţie: „Ambele cereri au fost transmise la ora 18.30, prin email, astfel că nu au putut fi înregistrate vineri”. Şi acum vine marele semn de întrebare: dacă cererile au plecat din Germania (mai precis dintr-un hotel din Düsseldorf) prin mail la 18.30-19.00, cum au putut ele să fie prezentate la ROTv la 18.55, dacă documentele erau în mail-ul judecătoriei ? Şi încă printr-o scenă „teatrală” în platou.

Poliţia anchetează falsul

Conform unei informaţii de ultimă oră, Poliţia a început să verifice cum s-a ajuns ca datele de identificare a unui cetăţean (Vasile Roraru în acest caz) au ajuns să fie utilizate de o persoană necunoscută într-o plângere înregistrată instanţei. Trebuie făcută o precizare: Vasile Rotaru a fost ani buni redactor sportiv la Realitatea TV. Mai mulţi angajaţi ai acestui post (inclusiv cei care lucrează acum la ROTV) aveau, oficial, cunoştinţă de CNP-ul lui Rotaru. Mai precizăm că, după 2009, Vasile Rotaru a fost consilier guvernamental la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, condus până în 2012 de Eugen Tomac. Dacă poliţia va dovedi că totul este o făcătură şi în legătură directă cu cei care au lansat isteria fiului nelegitim, abia atunci vom avea „un scandal de proporţii”.

MINISTRUL JUSTITIEI MONA PIVNICERU IL DESFIINTEAZA PE”INGINERUL” TRAIAN BASESCU SI INGINERIILE SALE!

8 ian.

Ministerul Justiţiei reacţionează, oficial, la învârtelile lui Traian Băsescu. Ministerul a transmis luni un comunicat, postat şi pe site-ul instituţiei, în care afirmă că nu există niciun text în Constituţie care să reglementeze numirea în funcţiile de conducere din parchete (cum a sugerat Traian Băsescu -nr.), ceea ce înseamnă că aceasta se face în condiţiile reglementate de lege, adică ministrul Justiţiei propune şefii Parchetului General şi DNA, CSM dă un aviz consultativ, iar preşedintele numeşte.

ce-i-a-spus-mona-pivniceru-lui-traian-basescu-la-sedinta-csm-185862

Ministerul precizează că o ipoteză precum aceea că preşedintele României numeşte judecătorii sau procurorii în toate funcţiile, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, ar conduce la ideea că toate persoanele numite deja conform altei proceduri au fost numite cu încălcarea Constituţiei, ceea ce ar duce la vacanţa tuturor acestor posturi.

Instituţia condusă de Mona Pivniceru informează că a făcut o analiză a prevederilor constituţionale şi legale în legătură cu numirea în funcţiile de procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

„În consecinţă, interpretarea art. 134 din Constituţie nu poate duce la concluzii absurde care, în substanţa lor, ar însemna practic anihilarea independenţei sistemului judiciar în limitele prevăzute de Constituţie şi legile speciale şi nesocotirea competenţelor altor instituţii ale statului”, se arată în comunicat.

Redăm o parte din informarea ministerului

„Art. 134 alin. (1) din Constituţie partajează atribuţiile Consiliului Superior al Magistraturii şi ale Preşedintelui României cu privire la numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor. În acest sens, Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii. În calitate de garant al independenţei justiţiei, Consiliul Superior al Magistraturii propune, iar Preşedintele României, în exercitarea rolului de a veghea la respectarea Constituţiei şi la buna funcţionare a autorităţilor publice, numeşte în funcţie judecătorii şi procurorii. Pornind de la reglementările legale potrivit cărora admiterea în magistratură se face prin concurs organizat de către Consiliul Superior al Magistraturii, prin intermediul Institutului Naţional al Magistraturii, textul constituţional analizat are în vedere atribuţia Preşedintelui de a învesti în funcţie magistraţii, judecători şi procurori, cu consecinţa dobândirii inamovibilităţii, respectiv a stabilităţii, urmată de exercitarea atribuţiunilor specifice autorităţii judecătoreşti. În mod simetric, Preşedintele României are şi atribuţia eliberării din funcţie a judecătorilor şi procurorilor.
Textul constituţional nu se referă însă şi la numirea în funcţiile de conducere, aspecte ce ţin de cariera profesională a magistraţilor.
Aşadar, legiuitorul nu are constrângeri de rang constituţional în stabilirea soluţiei legislative privind numirea procurorilor în
funcţiile de conducere. Aceasta cu atât mai mult cu cât, în baza art. 134 alin. (4) din Constituţiei, Consiliul Superior al Magistraturii
îndeplineşte şi alte atribuţii stabilite prin legea sa organică, în realizarea rolului său de garant al independenţei justiţiei.[1]
2. Au de asemenea un deplin suport constituţional prevederile legale nou introduse care stabilesc că numirea principalelor funcţii de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi Parchetul Naţional Anticorupţie se face de către Preşedintele României, la propunerea Ministrului Justiţiei şi cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
Potrivit art. 94 litera c) din Constituţie, Preşedintele are ca atribuţie numirea în funcţii publice, iar această numire se face în condiţiile legii.
Nu există nici un text constituţional care să reglementeze numirea în funcţiile de conducere din parchete, ceea ce înseamnă că aceasta se face în condiţiile reglementate de lege.
Referitor la numirea conducătorilor Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi, respectiv, Parchetului Naţional Anticorupţie, potrivit art. 132 alin. (1) din Constituţie, procurorii îşi desfăşoară activitatea potrivit principiului legalităţii, al imparţialităţii şi al controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justiţiei. De aceea, ministrul justiţiei răspunde pentru
eficienţa parchetelor. În aceste condiţii, ministrul justiţiei trebuie să vegheze la conducerea parchetelor pe baza principiului responsabilităţii şi al eficienţei. (…)

3. Ad absurdum, interpretarea potrivit căreia art. 134 alin. (1) din Constituţie se referă şi la numirile în funcţiile de conducere sau în oricare alte funcţii de judecător sau de procuror ar conduce la obligaţia ca, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, Preşedintele României să numească judecătorii sau procurorii în toate funcţiile de conducere (inclusiv în cele de nivel inferior, cum ar fi funcţiile de procuror şef birou sau procuror şef serviciu ori preşedinte de secţie), precum şi în toate funcţiile de execuţie ocupate ca urmare a promovării (cum ar fi funcţia de judecător la tribunal, obţinută prin promovarea din funcţia de judecător la judecătorie), semnificând de fapt subordonarea faţă de executiv.
Acelaşi regim juridic ar urma să aibă şi funcţiile de conducere ocupate prin delegare. Astfel la nivelul anului 2012, 642 funcţii de conducere din cadrul instanţelor şi respectiv 634 funcţii de conducere din cadrul parchetelor ar urma să fie supuse procedurii numirii de către Preşedinte la propunerea C.S.M. În aceeaşi manieră s-ar proceda practic, indiferent dacă mandatul ar fi consecinţa numirii sau a delegării. Prin acelaşi procedeu s-ar materializa şi numirea în funcţiile de execuţie ocupate ca urmare a promovării, ceea ce înseamnă de fapt substituirea Preşedintelui şi în atribuţiile exclusive conferite Consiliului Superior al Magistraturii prin lege.
O asemenea ipoteză ar conduce şi la ideea că toate persoanele numite deja în aceste funcţii de conducere sau de execuţie conform altei proceduri prevăzută de lege (care nu au fost numite de către Preşedintele României sau care au fost
numite de Preşedintele României, dar nu la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii) au fost numite în funcţii cu încălcarea Constituţiei, ceea ce ar fi de natură ca, printre altele, să ridice grave probleme privind actele juridice întocmite de către acestea. Mai mult, ar conduce, în mod automat, la vacanţa tuturor acestor funcţii şi la reluarea procedurilor de numire pentru aproape toţi
judecătorii şi procurorii.
În consecinţă, interpretarea art. 134 din Constituţie nu poate duce la concluzii absurde care, în substanţa lor, ar însemna practic anihilarea independenţei sistemului judiciar în limitele prevăzute de Constituţie şi legile speciale şi nesocotirea competenţelor altor instituţii ale statului.

Mona Pivniceru a făcut precizări încă de duminică seara

„Sigur că profesia de jurist s-a dovedit a fi mult mai complexă decât cea de inginer (aluzie la Traian Băsescu care afirmase că el are o opinie de inginer – nr.). Articolul 134 din Constituţie nu se referă la numirile în funcţie de conducere care preşedintele le face în baza unui act constituţional. Articolul 134 se referă la numirea în funcţia pur şi simplu de judecător, adică îi confirmă inamovibilitatea, primirea în profesie, acesta e un aspect cu privire la interpretarea textului, cea mai simplă şi cea mai de bun-simţ şi cea mai elocventă”, a declarat Mona Pivniceru duminică seara la Antena 3.

Ce vrea Băsescu

Traian Băsescu a declarat, vineri, în timpul şedinţei CSM, că propunerile pentru procurorul general şi procurorul şef al DNA ar trebuie să vină din partea Consiliului, deoarece așa interpretează el articolul 134 din Constituţie care spune că „Consiliul Superior al Magistraturii propune Preşedintelui României numirea în funcţie a judecătorilor şi a procurorilor, cu excepţia celor stagiari, în condiţiile legii”.

„Am o problemă care este la zi. Şi, sigur, puteţi să îmi spuneţi că «Domnule preşedinte, cum de nu aţi observat-o până acum?». E foarte simplu, nu a fost în atenţia mea din punct de vedere procedural. Propunerea de la MJ pentru funcţia de procuror general şi procuror şef DNA. (…) Eu am primit propunerile. Nu discut procedura, s-a discutat cu dumneavoastră, dumneavoastră sunteţi cei mai pricepuţi. Avem un articol 134 în Constituţia României care spune aşa: «CSM propune preşedintelui României numirea procurorilor …». Propunerea trebuie să vină la mine de la CSM”, a spus Traian Băsescu vinerea trecută la CSM.

El le-a mai spus membrilor CSM că nu le cere acum un răspuns.

„Avem şi o menţiune că Ministerul Public funcţionează sub autoritatea Ministerului Justiţiei sau ministrului Justiţiei, dar aceasta nu poate, în opinia mea de inginer, să substituie prevederea din 134”, a continuat Băsescu. Băsescu a mai susţinut atunci că legea în vigoare după care se numeşte procurorii şef nu a fost atacată la CCR, lucru fals, dovedit şi de Ministerul Justiţiei acum.

Potrivit legii actuale, care nu-i mai place lui Băsescu, deşi chiar el a promulgat-o, ministrul Justiţiei face propunerile pentru şefia Parchetului General şi al DNA, CSM dă un aviz care este doar consultativ, iar preşedintele numeşte. Legea nu mai este însă pe placul lui Băsescu, care vrea ca CSM să facă propunerile de şefi la Parchetul General şi DNA, şi nu Mona Pivnceru. Băsescu încearcă practic în continuare să tragă sforile pentru a-l păstra pe Daniel Morar ca procuror general.

%d blogeri au apreciat: