Arhiva | 9:49 pm

REMEMBER: CU 80 DE ANI IN URMA ADOLF HITLER PRELUA PUTEREA IN GERMANIA!

30 ian.

Cu 80 de ani în urmă, Adolf Hitler prelua puterea în Germania.

Peste 50 de milioane de morţi, Europa distrusă, evreii europeni aproape exterminaţi. Acesta este bilanţul erei Adolf Hitler la cârma Germaniei naziste.

Acesta este bilanţul celui de al doilea război mondial, un război declanşat în numele ideologiei naziste de către unul dintre cei mai teribili dictatori, Adolf Hitler.

La 30 ianuarie 1933 în conformitate deplină cu prevederile Constituţiei în vigoare, Hitler a fost numit cancelar. El nu a venit la putere printr-un puci, ci a fost desemnat să ia puterea. Hitler era preşedintele celui mai putenic partid în parlament. Dar la nici unul din cele patru scrutinuri din 1932 nici el şi nici partidul lui nu au obţinut mai mult de 40 la sută din voturi. Între timp cărţile care s-au scris despre cum a fost posibilă venirea la putere a lui Hitler ocupă rafturi întregi de bibliotecă.

Cum a reuşit un om cu mintea rătăcită de 43 de ani, fără nici o experienţă administrativă să ajungă pe cale legală în cea mai înaltă funcţie a statului cel mai populat şi mai puternic economic din centrul Europei? Cum a reuşit un personaj care şi-a prezentat într-o carte scopurile criminale printre care şi pe acela de ex terminare a evreilor şi de declanşare a războiului de cucerire în direcţia estului, cum a reuşit un astfel de personaj să ajungă în fruntea poporului “poeţilor şi filozofilor” cum se considerau germanii a fi. Ce rol a jucat primul război mondial?. Ce rol a jucat criza economică mondială în urma căreia fiecare al treilea angajat german a devenit şomer? Şi ce rol a jucat teroarea prin care armata partidului de peste mai multe sute de mii de fideli ai lui Hitler s-a răspândit în toată ţara?

Un lucru este cert. Elitele conservatoare care l-au ajutat cu 75 de ani în urmă pe Hitler să ia puterea, s-au înşelat. În primul cabinet doar trei din 11 membri au fost nazişti. Şi speranţa celor 60 la suă dintre germani care nu l-ar fi ales niciodată pe Hitler că el va dispărea aşa cum s-a întîmplat şi cu alţii înaintea sa s-au dovedit a fi fost o socoteală greşită.

dată ajuns la putere Hitler a creat doar în câteva luni o dictatură bazată pe teroare. În februarie a fost suspendată libertatea presei şi cea de adunare, în martie a urmat deposedarea de putere a parlamentului, apoi a guvernelor de land. In mai a urmat dizolvarea sindicatelor libere, în iulei interzicerea tuturor partidelor în afara celui nazist. În aprilie a început şi primul boicot contra magazinelor evreilor, ca şi interdicţia de a profesa pentru medicii, avocaţii, ziariştii, profesorii evrei, care au fost concediaţi. În primăvara lui 1933 au fost înfiinţate primele lagăre de concentrare.

Toatea acestea s-au întâmplat doar în câteva luni, fără ca cineva să se fi opus într-o formă oarecare. Dimpotrivă : germanii aveau să aprobe în număr din ce în ce mai mare regimul lui Hitler. Aceasta este culpa germanilor, care pentru stabilitate economică şi politică au acceptat fără să clipească pierderea tuturor libertăţilor cetăţeneşti.

Germanii nu ar fi fost în stare să se elibereze de sub dictatura lui Hitler de unii singuri. Şi de aceea cheia zilei de 8 mai 1945, ziua capitulării Germaniei după cel de al doilea război mondial se află pe data de 30 ianuarie 1933, când lui Hitler i s-a oferit puterea.

Ce învăţăminte se pot trage aşadar din această tragedie ?

În primul rând faptul că democraţia are nevoie de democraţi şi ea trebuie învăţată, mereu şi mereu. Nimeni nu poate ordona nimănui să practice democraţia. În al doilea rând democraţia trebuie să fie aptă însă de a se apăra. Virtutea de bază a democraţiei, toleranţa ia sfârşit atunci când în joc este însăşi democraţia.

COMISIA EUROPEANA PRIN RAPORTUL MCV,PRIN CARE PRESA ESTE PUA LA ZID DE REGIMUL BASESCU INCALCA TRATATUL DE LA LISABONA!

30 ian.

Raportul MCV: Presa, pusă la zid de regimul Băsescu cu mâna Comisiei Europene.

300px-Tratado_de_Lisboa_pt.svg

Comisia Europeană a prezentat miercuri raportul privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare pe justitie.

România trebuie să facă mai mult pentru independenţa sistemului judiciar şi statul de drept, întrucât nu toate recomandările din precedentul raport au fost aplicate, a declarat miercuri, la Bruxelles, Mark Gray, purtător de cuvânt al Comisiei Europene, care a prezentat raportul suplimentar privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV).

„Raportul relevă că, deşi s-au înregistrat progrese în ultimele şase luni, România trebuie să facă mai mult pentru independenţa justiţiei şi statul de drept întrucât nu a aplicat toate recomandările CE. Deşi respectarea statului de drept a fost restaurată, instabilitatea instituţiilor juridice rămâne un motiv de îngrijorare. Comisia a primit numeroase sesizări privind hărţuirea unor persoane din cadrul sistemului juridic”, a afirmat Gray.

Astfel, raportul MCV vorbeşte de „rezistenta instituţiilor anticorupţie la presiuni” şi „remarcă”, în premieră, „hărţuirea” unor „oficiali-cheie, judecători şi nu numai” în mass-media.

„Am avut multe cazuri, nu doar unul sau două, ci un număr destul de mare de cazuri în care reprezentanţi de înalt nivel, judecători şi nu doar judecători, au fost supuşi presiunii, unor atacuri de fapt, hărţuire, intimidare, prin intermediul presei”, a susţinut purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene.

„Nu mă apuc acum să spun cutare sau cutare ziarist sau publicaţie, însă ceea ce s-a constatat a fost că am primit plângeri de la tot felul de la organisme din domeniul reformei justiţiei. Avem mai multe exemple din partea anumitor persoane care ne-au semnalat aceste lucruri. Au fost semnalate aceste chestiuni şi de aceea acest fragment se regăseşte în raport şi din acest motiv se face trimitere, de pildă, la CNA. Cred că în ultimele şase luni am auzit tot felul de declaraţii făcute de toate părţile eşichierului politic. E important că nu s-a constatat ca principalele personalităţi politice să spună în ultimele şase luni: «staţi putin, se exagerează». Cred ca raportul este elocvent”, a adăugat Gray.

„Comisia ar dori să atragă atenţia asupra rolului mijloacelor de informare în masă. Au existat numeroase exemple de mijloace de informare în masă care au exercitat presiuni asupra sistemului judiciar, precum şi anumite îndoieli cu privire la eficacitatea activităţii de supraveghere desfăşurată de Consiliul Naţional al Audiovizualului. Situaţia sugerează necesitatea unei revizuiri a normelor existente pentru a garanta faptul că libertatea presei este însoţită de o protecţie corespunzătoare a instituţiilor şi a drepturilor fundamentale ale persoanelor, precum şi pentru a pune la dispoziţie măsuri reparatorii eficiente” se arată în raportul MCV.

Cine a făcut aşa-zisele plângeri nu e greu de anticipat, au mai făcut-o şi în vară, când luptau pentru „statul” de drept împotriva românilor care au votat la referendum.

Comisia crede totuşi ca România îndeplineşte condiţiile tehnice pentru a intra în Schengen. Raportul MCV nu are legătură cu aderarea la zona Schengen, a mai spus oficialul european.

PRIN PURTATORUL DE CUVANT,MARK GRAY:C.E. CRITICA IN CONTINUARE JUSTITIA LUI TRAIAN BASESCU!

30 ian.

Comisia Europeană afirmă că deşi unele progrese s-au făcut, România ar trebui să facă mai mult pentru funcţionarea statului de drept, purtătorul de cuvânt Mark Gray precizând că s-au făcut câţiva paşi, dar nu toţi cei recomandaţi de CE.

1313060017Comisia-Europeana

Raportul MCV (Mecanismul de Cooperare şi Verificare) analizează progresele din ultimele şase luni, specific privind angajamentele privind independeţa justiţiei şi reforma sistemului judiciar, lupta anticorupţie. De aceea, România ar trebui să facă mai mult pentru a respecta statul de drept şi sistemul judiciar.

Oficialul UE a spus că guvernul român a îndeplinit multe dintre recomandările CE privind statul de drept, dar nu pe toate. Potrivit acestuia, există restanţe privind protecţia sistemul judiciar faţă de atacuri, demiterea miniştrilor cu probleme de integritate şi demisia membrilor Parlamentului cu decizii finale de incompatibilitate.

Justiţia, în lanţuri: “Există intimidări şi hărţuiri la adresa unor persoane”

Raportul Comisiei Europene (CE) privind Mecanismul de Cooperare şi Verificare, care se va da publicităţii, azi, la Bruxelles, consemnează faptul că există intimidări şi hărţuiri la adresa unor persoane din instituţiile statului, precum ANI, Curtea Constituţonală, Înalta Curte de Casaţie şi CSM. “Am văzut în ultimele luni tot felul de declaraţii şi nimeni nu s-a sesizat să spună „suficient, ajunge!”, de aceea subliniem acest punct.

Libertatea presei: “Unii jurnalişti s-au plâns de presiunile la care au fost supuşi”

“Este foarte importantă ideea cu libertatea presei. Este fundamental ca presa să fie liberă. Am avut numeroşi jurnalişti care şi-au exprimat îngrijorarea la acest capitol. Unii jurnalişti s-au plâns ei înşişi de presiunile la care au fost supuşi”, a spus purtătorul de cuvânt Mark Gray privitor la libertatea presei din ţara noastră.

Libera circulaţie: “România ar trebui să intre în spaţiul Schengen”

România continuă să îndeplinească acele condiţiile necesare pentru intrarea în spaţiul Schengen. Acesta nu e un raport pentru Schengen, ci privind MCV, dar Comisia continuă să creadă că România îndeplineşte condiţiile privind Schengen. Totuşi, reprezentanţii Comisiei spun că nu se poate estima când va avea loc această integrare. A existat deja o concluzie a Consiliului European că România şi Bulgaria au îndeplinit condiţiile tehnice şi că ar trebui să primească un orizont de timp.

TELEVIZIUNEA PERUANA L-A PREZENTAT PE TRAIAN BASESCU CA FIIND „PRESEDINTELE GUVERNULUI ROMAN!”

30 ian.

Traian Băsescu s-a întâlnit marţi, la Lima, cu preşedintele peruan Ollanta Moises Humala Tasso, în timpul vizitei pe care şeful statului român o face în această ţară. Postul de televiziune peruan s-a referit la Traian Băsescu ca fiind „preşedintele Guvernului român”.

traian-basescu-botezat-presedintele-guvernului-roman-de-o-televiziune-peruviana-18442938

Băsescu a ajuns încă de luni în Peru, el fiind întâmpinat pe Aeroportul din Lima de ministrul peruan al Apărării, alături de Garda de Onoare, formată din 150 de soldaţi.

Şeful statului s-a întâlnit cu preşedintele Congresului din Peru, Victor Isla Rojas, precum şi cu primarul din Lima, Susana Villaran del Puente. Conform Mediafax, preşedintele României a fost primit la Palacio de Gobierno din Lima de către omologul peruan Ollanta Moises Humala Tasso.

Ceremonia de întâmpinare a avut loc în faţa palatului prezidenţial, situat în piaţa centrală din Lima. Preşedintele Traian Băsescu a primit salutul gărzii de onoare peruane. De asemenea, au fost intonate imnurile de stat ale celor două ţări. Convorbirile oficiale au fost urmate de declaraţii de presă, ocazie cu care televiziunea peruană a afişat pe ecran „şeful statului se întâlneşte cu preşedintele Guvernului din România, Traian Băsescu”.

DEMISUL PENAL TRAIAN BASESCU DE FRICA VREA SA CONTROLEZE JUSTITIA!

30 ian.

Indepenţa Justiţiei, pusă la adăpost de influenţa politicului, marele deziderat al regimului Băsescu, sunt doar vorbe bune de spus la o clacă şi cam atât. Acuzaţiile aduse şefului statului că îi place să controleze totul, dar mai ales justiţia – parchete, DNA, ANI, servicii, CSM ­ sunt susţinute de o analiză care arată că, în comparaţie cu predecesorii săi, Traian Băsescu a emis peste 4.200 de decrete prezidenţiale privind schimbări de procurori şi judecători, cu o medie de 50 de decrete pe lună. “Cu aceste schimbări, Traian Băsescu devine direct asociat cu performanţa acestui sistem de justiţie din ultimii ani. (…) Apetenţa majoră a Preşedintelui Traian Băsescu pentru schimbarea de magistraţi contrastează însă cu discursul sau public, în care se sugerează contrariul. (…) Numărul decretelor emise de Băsescu în domeniul Justiţiei este şocant de mare – peste 40% din decretele emise vizează schimbarea judecătorilor/ procurorilor”, scrie infopolitic.ro, site-ul ce găzduieşte studiul realizat de Fundaţia Multimedia.

05240427-2082163651

Numirile făcute de Băsescu în justiţie au fost urmate de o vânătoare a adversarilor politici de către DNA, unul din instrumentele de forţă ale regimului portocaliu şi foarte lăudat de şeful statului în intervenţiile sale publice. Deşi ar trebui să fie independenţi, cea mai elocventă probă a supuşeniei procurorilor faţă de Băsescu a venit astă-vară, după referendumul de demitere a şefului statului, din 29 iulie. Într-o conferinţă de presă ţinută “în garaj”, preşedintele suspendat a susţinut că decizia din 2 august a Curţii Constituţionale ­ prin care s-a amânat validarea sau invalidarea referendului din 29 iulie ­ a fost generată de un chestor. “Nu ştiu dacă e bine, domnul chestor. Aţi minţit ori înainte de organizarea referendumului, ori ieri. (…) Mă tem că eu v-am făcut chestor. Nu ştiu dacă-i bine, domnul chestor”, a spus Traian Băsescu, referindu-se la chestorul Constantin Manoloiu, şeful Evidenţei Populaţiei. Şeful statului făcea aceste declaraţii pe 3 august 2012, iar pe 6 august Constantin Manoloiu era deja pus sub acuzare de DNA pentru abuz în serviciu contra intereselor publice. El fost acuzat că, după ce a transmis o adresă Curţii Constituţionale în care arăta că în listele electorale permanente utilizate la referendum au fost înscrise un număr de 18.292.514 persoane, a doua zi a trimis o altă adresă, în care susţinea că există nereguli din bazele de date cu privire la cetăţenii români morţi sau aflaţi în străinătate, ceea ce poate afecta numărul total al cetăţenilor cu drept de vot înscrişi în acele liste.

O altă victimă a vânătorii DNA este fostul premier Adrian Năstase, inamicul declarat al lui Băsescu, aflat în închisoare după ce a fost condamnat la doi ani de închisoare cu executare în dosarul “Trofeul Calităţii”. Condamnat fără probe, cazul Adrian Năstase s-a dorit un exemplu dat de regimul Băsescu, lucru recunoscut chiar de către completul de 3 judecători de la instanţa supremă. “Dincolo de aceste apărări ale inculpatului, Curtea în majoritate reţine că acesta se face vinovat de săvârşirea infracţiunii ce i se impută. Pentru a ajunge la această concluzie, Curtea va pleca de la constatarea că în speţă nu există o probă directă care să-l incrimineze pe inculpat”, se arată în motivare. Magistraţii susţin totodată că “acest dispreţ pentru finanţele unei instituţii publice, dar şi pentru mii de persoane fizice şi juridice conturează, în persoana inculpaţilor, nişte indivizi lipsiţi de scrupule care, în schimbul unor avantaje imediate şi de perspectivă, au acceptat să încalce legea în beneficiul celui mai important personaj al clasei politice din România anului 2004. (…) Tocmai de aceea, Curtea apreciază că în cauză se impune aplicarea unor pedepse exemplare, care vor presupune eliminarea temporară din societate a inculpaţilor, prin privarea lor efectivă de libertate”. Ulterior, completul de 5 judecători de la instanţa supremă, condus de Livia Stanciu, şi-a însuşit cele constatate de prima instanţă şi a considerat că aprecierile în stabilirea vinovăţiei au fost juste.

Cazul Năstase este ilustrativ totodată şi în ceea ce priveşte completele de judecată, posibil aranjate, graţie unor “coincidenţe”. Din completul de 3 judecători care l-a condamnat pe Adrian Nastase la închisoare a făcut parte şi Ioana Bogdan. La unul din termene, Dan Cazacu, avocatul lui Năstase, a cerut recuzarea Ioanei Bogdan, proaspăt promovată atunci la instanţa supremă din funcţia de consilier a procurorului şef al DNA, Daniel Morar, deoarece aceasta nu avea dreptul legal să judece acest caz, după cum procurorii sau judecătorii care intră în avocatură au interdicţie, timp de doi ani, să pună concluzii la instanţele sau parchetele unde au activat. Cererea de recuzare a fost însă respinsă. Mai târziu, judecătorii care l-au condamnat pe Adrian Năstase la doi ani de închisoare au fost promovaţi în funcţie de către preşedintele Traian Băsescu printr-o lege “cu dedicaţie”, fiind numiţi în cadrul Completelor penale de 5 judecători ale instanţei supreme. Astfel, potrivit luju.ro, ei vor avea ultimul cuvânt în recursurile împotriva sentinţelor emise de Completele penale de 3 judecători, în dosarele cu parlamentari, miniştri şi magistraţi.

Deşi deciziile incorecte ale magistraţilor au fost criticate în spaţiul public, acuzându-se influenţa politicului, Consiliul Superior al Magistraturii nu s-a grăbit să le dea curs. Dimpotrivă, a sărit să-i apere pe magistraţi. Spre exemplu, anul trecut în iulie, CSM a luat la analizat declaraţiile făcute la TV de Dan Şova ­ avocat şi senator PSD şi Gheorghiţă Mateuţ ­ avocat, în cazul hotărârii de condamnare a lui Adrian Năstase, iar ale lui C.V. Tudor la condamnărilor pronunţate în cazul altor oameni politici precum Dinu Patriciu, Cătălin Voicu sau Gigi Becali. “Prin afirmaţiile ce au făcut obiectul analizei, se poate aprecia că politicienii au depăşit limitele admisibile ale discursului public politic. Aceste limite trebuie raportate şi la dispoziţiile articolului 10 din Convenţia europeană a drepturilor omului, care consacră libertatea de exprimare. În discursurile lor, politicienii insistă în mod constant asupra faptului că hotărârea nu se bazează pe probe şi că s-a urmărit, cu orice preţ, condamnarea fostului premier.(…) Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a apreciat că declaraţiile de genul celor exprimate de participanţii la respectivele emisiuni TV sunt de natură a aduce atingere independenţei justiţiei, cu consecinţa subminării autorităţii acesteia, inclusiv a sistemului judiciar în ansamblul său”, a susţinut CSM.

PLENUL CSM AMANA PENTRU A PATRA OARA ALEGEREA VICEPRESEDINTELUI!

30 ian.

Secția pentru judecători a Consiliul Superior al Magistraturii a decis amânarea, pentru a patra oară, alegerea vicepreședintelui Consiliului. Conflictul din CSM se presupune că va fi menționat și în Raportul pe Justiție care va fi prezentat în Comisia Europeană, miercuri, la Bruxelles.

csm-ghimpele-630x472

Plenul CSM se reunește, miercuri, de la orele 15,00, pe ordinea de zi figurând și alegerea vicepreședintelui. Totuși acest lucru nu se mai poate face, deoarece Secția de judecători a CSM a decis ca eventualii candidați să nu-și mai poată depune candidatura chiar înaintea ședinței de plen, și să o facă într-un termen rezonabil. Nu s-a specificat care ar fi acel termen, dar s-a precizat că absolut toți candidații trebuie să-și depună proiectele cu minimum trei zile înainte de ședința secției din care fac parte.

Cum CSM are un președinte din rândul procurorilor, vicepreședintele va fi ales din rândul judecătorilor. Astfel că eventualii judecători care doresc să devină vicepreședinte trebuie să-și anunțe proiectul pe site-ul instituției cu trei zile înaine Secției de judecători, care, la rândul său trebuie să dezbată și ea aceste proiecte, înainte ca plenul să ia o decizie.

NICOLE SCHERZINGER – BOOMERANG!

30 ian.

%d blogeri au apreciat asta: