Arhiva | 7:23 pm

DIVERSIUNEA „TATUCULUI” MAGHIARILOR DIN UDMR,TRAIAN BASESCU CU STEAGURILE NU A REUSIT .REACTIA OFICIALA A MAE!

6 feb.

Ministerul Afacerilor Externe a remis astăzi un comunicat de presă legat de declaraţiile făcute de secretarul de stat în MAE ungar, Zsolt Nemeth, cu privire la arborarea aşa-zisului drapel al “Ţinutului Secuiesc” şi “presupusele agresiuni simbolice” la care ar fi fost supusă minoritatea maghiară în România. Potrivit secretarului de stat în Ministerul român al Afacerilor Externe pentru afaceri strategice şi co-preşedinte al părţii române a Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în domeniul minorităţilor naţionale, Bogdan Aurescu, declaraţiile oficialului ungar sunt “inacceptabile”.

1324405815Gyerko Laszlo

Bogdan Aurescu a catalogat afirmaţiile lui Nemeth ca inacceptabile, spunând despre acestea că sunt „interferențe regretabile care contravin cadrului constituțional și legal din România”. “Declaraţiile dlui Zsolt Nemeth sunt inacceptabile şi contravin spiritului de bună-vecinătate şi Parteneriatului Strategic pentru secolul XXI dintre România şi Ungaria.

Autorităţile române nu acceptă şi nu vor accepta astfel de interferenţe regretabile care contravin cadrului constituţional şi legal din România.

Practic, îndemnul oficialului ungar echivalează cu susţinerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic, care nu este permisă de Constituţia României şi nu face parte din standardele europene acceptate în domeniul protecţiei persoanelor care aparţin minorităţilor naţionale. Respingem, prin urmare, cu fermitate acest demers. “

Potrivit sursei citate, ambasadorul ungar la București va fi convocat de urgență la MAE pentru a i se comunica faptul că partea română consideră aceste declarații care „echivalează cu susținerea explicită a autonomiei teritoriale pe criteriu etnic” ceea ce ar reprezenta o încălcare a Tratatului de înțelegere, cooperare și bună vecinătate semnat de România și Ungaria la Timișoara în 1996. „România şi Ungaria sunt deopotrivă parte la un sistem internaţional şi european de valori în care protecţia pentru drepturile omului în general şi a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale în special este fundamentală.

România şi-a asumat, prin participarea la diverse tratate internaţionale, obligaţii ferme în privinţa respectării şi protejării elementelor esenţiale ale identităţii persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale (religia, limba, tradiţiile şi patrimoniul cultural), convinsă fiind de necesitatea protejării diversităţii culturale ca element definitoriu al societăţii româneşti.

Astfel, România îşi îndeplineşte pe deplin obligaţiile asumate prin Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi Carta europeană a limbilor regionale sau minoritare, documente care consacră standardele de drept internaţional în materie de protecţie a minorităţilor naţionale. De altfel, modelul romanesc în materie de protecţie a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale este recunoscut la nivel european şi internaţional.

În plan bilateral, prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996, România şi Ungaria şi-au asumat obligaţii reciproce inclusiv în materie de protecţie a persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale, prin raportare la Convenţia cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale şi la ‘documentele pertinente ale Organizaţiei Naţiunilor Unite, Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa şi Consiliului Europei’.

Din dispoziţia ministrului român al afacerilor externe, Titus Corlăţean, ambasadorul ungar la Bucuresti va fi convocat de urgenţă la MAE pentru a i se comunica poziţia părţii române”.

PREMIERUL VICTOR PONTA REACTIE DURA LA DECLARATIA SECRETARULUI DE STAT UNGUR NEMETH ZSOLT.AMBASADORUL UNGAR CHEMAT LA ORDIN!

6 feb.

Prim-ministrul Victor Ponta i-a cerut ministrului de Externe, Titus Corlăţean, la începutul şedinţei de guvern, o reacţie foarte fermă în legătură cu declaraţia secretarului de stat ungar Nemeth Zsolt care a afirmat că ungurii din România sunt supuşi unor agresiuni simbolice prin interdicţia arborării steagului Ţinutului Secuiesc. Ponta a spus că România nu acceptă de la nimeni „obrăznicii” şi lecţii privind funcţionarea autorităţilor locale şi nici sfaturi privind arborarea steagurilor.

Romania's PM Ponta addresses media at Victoria palace in Bucharest

07-tinutul_secuiesc-ghimpele

„Vă cer, domnule ministru de Externe, un răspuns foarte clar că nu acceptăm niciun fel de lecţii, ca să nu folosesc un termen nediplomatic – obrăznicii, de la nimeni despre aplicarea legilor privind funcţionarea autorităţilor locale. Cred că avem cele mai înalte standarde din Europa privind drepturile minorităţilor”, a spus Victor Ponta.

„Nu cred că ne poate spune nimeni ce steaguri arborăm pe aici. Nu trebuie să cădem în capcana unor provocări, dar nici nu vreau să cred că ne dă cineva lecţii peste frontieră”, a mai spus Ponta.

Premierul a arătat că autorităţile de la Bucureşti nu pot rămâne fără reacţie în faţa unor asemenea declaraţii. „Să nu îşi închipuie cineva că putem întoarce de prea multe ori obrazul şi trebuie să punem lucrurile la punct”, a conchis primul-ministru.

Maghiarii din Transilvania sunt supuşi unei agresiuni simbolice şi, prin urmare, maghiarii din Ungaria trebuie să răspundă, arborând steagul Ţinutului Secuiesc. Este declaraţia secretarului de stat în MAE maghiar Nemeth Zsolt, susţinător înfocat al autonomiei. Oficialul maghiar i-a îndemnat pe toţi primarii din Ungaria să arboreze în semn de solidaritate steagul Ţinutului Secuiesc.

Steagul Ţinutului Secuiesc a fost arborat, marţi, într-unul din districtele din Budapesta. Secretarul de stat Nemeth Zsolt a declarat că steagul a fost arborat în semn de solidaritate faţă de cauza autonomiei pentru care militează autorităţile locale din Harghita şi Covasna. Referindu-se la refuzul autorităţilor române de a permite arborarea steagului neoficial al Ţinutului Secuiesc, Nemeth Zsolt a declarat că, în opinia sa, este o agresiune simbolică din partea autorităţilor române.

„Nu exagerez când spun că suntem în faţa unei agresiuni simbolice”, a declarat Nemeth Zsolt, citat de Mediafax.

Oficialul maghiar a adăugat că în Secuime a fost declanşat un adevărat „război al steagurilor”. Nemeth Zsolt a declarat că se aşteaptă ca Guvernul Ponta să intervină şi să oprească această dispută.

„Guvernul maghiar se aşteaptă ca guvernul român să intervină şi să oprescă acestă agresiune simbolică împotriva minorităţii maghiare din Ardeal”, a declarat Zsolt. Oficialul maghiar a mai spus că primăriile din Ungaria ar trebui să arboreze în semn de solidaritate steagul Ţinutului Secuiesc.

Declaraţiile oficialului maghiar vin la câteva zile după ce steagul Ţinutul Secuiesc a fost scos din sala unde a fost învestit în funcţie noul prefect al judeţului Covasna. Disputa pe steagul secuiesc s-a reactivat după ce în noiembrie 2012 instanţa decis că este legală utilizarea unui astfel de drapel în Covasna. La ceremonie a fost prezent şi vicepreşedintele PSD Constantin Niţă care a declarat că autonomia Ţinutului Secuiesc nu poate fi pusă în discuţie. Niţă a mai declarat că afirmaţiile preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna, Tamaş Sandor, legate de autonomie sunt în opinia sa deranjante şi reprezintă „o reacţie emoţională”.

Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat la RFI că prezenţa steagului secuiesc pe clădirile administraţiei locale din Covasna şi Harghita nu ar trebui să deranjeze. E vorba de un simbol vechi de sute de ani al unei comunităţi regionale, simbol ce trebuie respectat, afirmă el.

„Aici vorbim despre un simbol comunitar, care nu cred că deranjează alte comunităţi, aşa cum există, sper, foarte multe comunităţi locale sau regionale sau judeţene, steaguri care au fost aprobate, care sunt folosite. Sunt simbolurile comunităţilor locale, comunităţilor regionale şi în nici un caz nu sunt şi nu vin în contradicţie cu interesele generale ale României şi cu interesele românilor”.

Liderul UDMR face apel la respectarea reciprocă a simbolurilor: „Acest lucru ar trebui să-l înţelegem, să respectăm simbolurile în mod reciproc. Ăsta este steagul secuiesc, acest lucru se întâmplă de aproape 20 de ani în secuime şi nu cred că România din cauza asta a pierdut ceva, nu a reuşit să absoarbă fondurile europene sau corupţia a crescut şi nu avem autostrăzi, nu din cauza steagului secuiesc s-a întâmplat acest lucru. Nu trebuie să căutăm teme false!. Când vorbim de clădiri guvernamentale vorbim de Prefectură, vorbim eventual de Poliţie, dar nu vorbim de primării, pentru că astea sunt clădiri ale autorităţilor locale. Eu cred că pe clădirile autorităţilor locale nu ar trebui să fie nici o problemă să pui un simbol al comunităţii locale, vorbesc de steagul secuiesc, care nu va rezolva problema dezvoltării, nu va rezolva problema zilei de mâine nici pentru secui, nici pentru români”, a mai spus Kelemen Hunor.

COMISIA DE STATUT S-A CONFORMAT „TATUCULUI PENALILOR”TRAIAN BASESCU!

6 feb.

Comisia de Statut a adoptat, miercuri, cu majoritate de voturi, raportul la cererea de reexaminare a Statutului parlamentarilor, în care sunt însuşite modificările solicitate de Traian Băsescu.

p

Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi, înregistrându-se un singur vot „împotrivă” şi o abţinere.

Deputatul PSD Gabriel Vlase a declarat, la finalul şedinţei comisiei, că raportul va fi redactat în cursul zilei, cel târziu joi dimineaţă, urmând a fi transmis apoi plenului reunit spre dezbatere şi adoptare.

Potrivit România TV, membrii comisiei au decis ca un parlamentar acuzat de incompatibilitate de către Agenţia Naţională de Integritate să-şi piardă mandatul dacă nu contestă decizia ANI într-un interval de 15 zile.

ANI va trebui să trimită notificarea privind constatarea incompatibilităţii nu doar parlamentarului incriminat, ci şi preşedintelui Camerei din care face parte pentru a evita situaţia în care un ales să invoce faptul că nu a fost informat de către Agenţie privind decizia ce-l vizează.

În modificarea Legii, membrii comisiei au cerut şi opinia responsabililor de la Agenţia Naţională de Integritate. Raportul comisiei privind Statutul va intra în dezbaterea plenului comun joi dimineaţă.

Preşedintele Traian Băsescu a trimis, luni, Parlamentului, o cerere de reexaminare a Statutului deputaţilor şi senatorilor, invocând, printre altele, faptul că acesta vine în contradicţie cu recomandările din Raportul MCV.

În cererea de reexaminare se arată că Legea trimisă spre promulgare are ca obiect de reglementare completarea şi modificarea statutului deputaţilor şi al senatorilor, în special în ceea ce priveşte incompatibilităţile, conflictele de interese şi imunitatea parlamentarilor.

„La Articolul I, pct. 9, noua lege prevede o serie de incompatibilităţi, dintre care unele sunt preluate din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, precizând totodată că «Alte incompatibilităţi cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organică». La Articolul IV din noul act normativ se prevede că «La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziţii contrare se abrogă». Având în vedere că acest domeniu este unul esenţial pentru stabilirea integrităţii demnitarilor şi că textele din noua lege sunt echivoce cu privire la aplicarea incompatibilităţilor stabilite prin alte acte normative, considerăm necesar clarificarea de către legiuitor a acestor dispoziţii şi stipularea lor în lege cu claritate şi cu evitarea paralelismelor legislative, astfel cum impun normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 şi cum se reţine în jurisprudenţa Curţii Constituţionale”, scrie preşedintele în cererea de reexaminare.

De asemenea, şeful statului apreciază că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă prevăzute la Articolul 64 şi Articolul 65 din Legea nr. 24/2000, cu modificările şi completările ulterioare, ce impun determinarea expresă a dispoziţiilor normative vizate de abrogare, ceea ce poate determina apariţia unor situaţii de incoerenţă şi instabilitate legislativă.

„Printre cazurile de încetare a mandatului de deputat sau de senator datorată incompatibilităţii, prevăzute la Articolul I, pct. 3 din noua lege, nu este inclusă situaţia prin care se constată incompatibilitatea printr-un raport al Agenţiei Naţionale de Integritate, necontestat la instanţele judecătoreşti. Practic, datorită textului de lege ambiguu, se poate ajunge la situaţia în care un parlamentar aflat în stare de incompatibilitate constatată de Agenţia Naţională de Integritate, refuză să notifice Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate şi îşi continuă exercitarea mandatului. De aceea, considerăm că o asemenea opţiune a legiuitorului lipseşte de conţinut activitatea Agenţiei Naţionale de Integritate”, scrie preşedintele în cerere.

El a aminteşte că, pe de altă parte, în ceea ce priveşte procedura declarării incompatibilităţii, reglementată la Articolul I, pct. 11 din noua lege, prevede derularea unor verificări în paralel celor ale Agenţiei Naţionale de Integritate întrucât starea de incompatibilitate se constată printr-o hotărâre a plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul în cauză, în urma întocmirii unui raport de către comisia ce are în competenţă analizarea situaţiilor de incompatibilitate.

„Considerăm că toate aceste aspecte vin în contradicţie cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European şi Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare şi de verificare, din 30 ianuarie 2013. În virtutea importanţei statutului de parlamentar, apreciem că deputaţii şi senatorii au obligaţia să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate de integritate, iar recomandările Comisiei potrivit cărora «credibilitatea Parlamentului ar avea de câştigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzaţii de corupţie» şi că este «important să se clarifice faptul că Agenţia Naţională de Integritate rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potenţialelor incompatibilităţi ale funcţionarilor aleşi şi numiţi», trebuie implementate”, afirmă preşedintele.

În cerere se mai arată că în ceea ce priveşte conflictul de interese, legea aflată la promulgare prevede la Articolul I, punctul 14, că se sancţionează disciplinar deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese, constatat prin hotărâre judecătorească definitivă şi irevocabilă.

„Practic, se va ajunge din nou la situaţia mai sus arătată, în care va fi lipsit de efecte raportul Agenţiei Naţionale de Integritate care nu este confirmat de o hotărâre judecătorească întrucât nu a fost contestat. Considerăm că se impune clarificarea acestei situaţii astfel încât să fie eliminate articolele echivoce şi să se creeze un cadru juridic corelat cu celelalte acte normative în materie şi adecvat asigurării integrităţii în sectorul public”, scrie Traian Băsescu în cerere.

„De asemenea, considerăm oportună consultarea societăţii civile, precum şi a instituţiilor competente în domeniu, în privinţa soluţiilor legislative înaintate prin această propunere legislativă, în vederea asigurării transparenţei şi a unui cadru legal stabil. Faţă de cele afirmate, am aprecia înţelegerea manifestată de legiuitor pentru adoptarea legii ţinând cont de aspectele pe care le-am semnalat în prezenta cerere de reexaminare. Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimise spre promulgare, urmând ca Parlamentul să decidă asupra acesteia”, se arată în încheierea cererii forumulate de preşedinte.

LIDERUL PNL CRIN ANTONESCU A AFIRMAT COMPLICITATEA DINTRE „PROPAGANDA DUE”A C.E. SI TRAIAN BASESCU!

6 feb.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat marţi seară că nu îşi explică de ce Traian Băsescu este privit ca un personaj credibil de reprezentanţii Comisiei Europene, deşi nu a clarificat suspiciunile legate de cazuri precum dosarul „Flota”, în timp ce liderii USL, deşi nu au avut dosare penale, nu au parte de acelaşi tratament.

misterul-biletului-de-la-bruxelles-ce-contine-documentul-pe-care-i-l-a-dat-basescu-presedintelui-pe-183468

„De unde până unde nu avem noi credibilitate (…) şi are domnul Băsescu? De unde până unde un penal, cum le place lor să spună, un penalul penalilor, cu flotă, cu spălare de bani, cu casa din Mihăileanu, cu dosare deschise, penalul penalilor, tăticul penalilor, nu s-a gândit niciodată nu să-şi dea demisia, să dea un răspuns, cu minim bun-simţ, la lucrurile acestea. Ne-a sfidat pe toţi. (…) Deci asta e morala şi poziţia faţă de justiţie a preşedintelui. (…) Nimeni nu îşi pune problema asta şi faptul că nimeni nu şi-o pune nu e un semn de respect. Ori noi avem dreptul la respect, ţara asta, oamenii din ţara asta, autorităţile care prin votul oamenilor o reprezintă”, a susţinut Crin Antonescu, într-o emisiune la Antena 3.
Liderul liberalilor a spus că are dubii cu privire la obiectivitatea unor instituţii precum Direcţia Naţională Anticorupţie şi Agenţia Naţională de Integritate, în condiţiile în care nimeni dintre cei consideraţi apropiaţi ai preşedintelui Băsescu nu a fost pus vreodată sub acuzare.
„Eu văd doar un lanţ de nesfârşite coincidenţe, inclusiv în activitatea DNA, în foarte multe momente, inclusiv în activitatea ANI (…). Pe mine nu mă va convinge niciodată nimeni cu povestea că am luat şi de colo şi de colo. Serios? Păi pe cine aţi luat de colo? Pe cine din apropierea, din sistemul, din primul cerc de putere al lui Traian Băsescu, care a fost obiectul unor suspiciuni, care a fost obiectul unor reclamaţii? (…) Vorbim de faptul că în vreme ce nouă ni s-au scos de şapte ani ochii cu două cazuri mari şi late – Adrian Năstase şi Voiculescu -, cazuri pe care nu le-a împiedicat nimeni (…), justiţia şi lupta cu corupţia s-a redus la aceste două lucruri. Pentru că Năstase şi Voiculescu nu s-au dat cu Băsescu nicio secundă”, a afirmat Antonescu.
În opinia sa, în instituţiile implicate în actul de justiţie ar trebui să fie promovaţi oameni care nu pot fi influenţaţi politic şi care să aplice corect legea.
„Problema noastră este (…) cum facem nu să înlocuim oamenii lui Băsescu din parchet, din DNA, din servicii, cu oamenii noştri. Nu, nici nu avem asemenea oameni. Ci cum înlocuim aceşti oameni şi aceste apucături, această modalitate de a falsifica, cu nişte instituţii rezonabile, care să aplice imparţial legea”, a explicat preşedintele PNL

CSM VA DISCUTA IN SEDINTA PLENULUI DIN 13 FEBRUARIE REVOCAREA DIN FUNCTIA DE MEMBRU CSM A LUI ALINA SI VASILICA!

6 feb.

Consiliul Superior al Magistraturii va discuta în şedinţa plenului din 13 februarie atât cererile de revocare din funcţia de membru CSM a judecătorilor Alina Ghica şi Cristi Danileţ cât şi alegerea vicepreşedintelui Consiliului, calitate pentru care şi-a depus candidatura Adrian Bordea, a anunţat miercuri, la finalul şedinţei acestui for, purtătorul de cuvânt Monica Prejmereanu.

ghica-si-danilet-dc-492x300

De asemenea, reprezentantul CSM a precizat că tot în aceeaşi şedinţă se va lua în discuţie şi modificarea Regulamentului de ordine interioară al instanţelor din perspectiva intrării în vigoare a noului Cod de procedură civilă.

La finalul şedinţei plenului Consiliului de miercuri, membrii forului au avut o discuţie informală legată de solicitarea Secţiei de judecători de a aborda alegerea vicepreşedintelui după dezbaterea cererilor de revocare în cazul celor doi membri CSM. Membrii Secţiei de judecători şi-au menţinut punctul de vedere exprimat în urmă cu o zi.

Judecătorul Alexandru Şerban, membru ales în Consiliu, declarase, după şedinţa plenului de miercuri, că nu s-a stabilit nici când se va discuta alegerea vicepreşedintelui CSM şi nici când vor dezbate cererile de revocare a celor doi judecători.

„Propunerea ordinii de zi este atributul preşedintelui. Plenul aprobă ordinea de zi. În măsura în care va exista o propunere a preşedintelui, sigur trebuie să respecte legea, adică să fie în termen de 15 zile, atunci plenul se va pronunţa. Deocamdată nu a fost pusă pe ordinea de zi o astfel de chestiune”, a afirmat miercuri Şerban.

Judecătorul Adrian Bordea, membru ales al CSM din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi-a depus marţi candidatura pentru funcţia de vicepreşedinte.

În urma dezbaterilor din Secţie de judecători, în unanimitate, membrii acesteia au decis să susţină candidatura acestuia.

„S-a decis ca susţinerea acestei candidaturi să fie însoţită de o delimitare clară a atribuţiilor administrative în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii. În acelaşi timp, s-a decis ca dezbaterea candidaturii în plenul CSM să aibă loc ulterior dezbaterii cererilor de revocare din calitatea de membri ai Consiliului a Alinei Ghica şi a lui Cristi Danileţ”, susţineau reprezentanţii Secţiei de judecători.

În urmă cu o săptămână, Secţia de judecători a decis ca procedura de alegere în funcţii de conducere a Consiliului, preşedinte/vicepreşedinte, să se realizeze cu respectarea principiilor de transparenţă şi legalitate cu concretizarea următorilor paşi: dezbaterea/discutarea prealabilă în cadrul Secţiei pentru judecători a candidaturii depuse pentru funcţia de vicepreşedinte; anunţarea candidaturii într-un termen rezonabil; publicarea proiectului de candidatură pe pagina de internet a CSM, în vederea aducerii la cunoştinţa publicului, cu cel puţin 3 zile înainte de data şedinţei plenului în care au loc alegerile pentru funcţia de vicepreşedinte.

Alegerea vicepreşedintelui CSM, programata iniţial pe 4 ianuarie, a fost amânată de mai multe ori. Procedura a fost reluată după ce judecătorii Alina Ghica şi Cristi Danileţ şi-au retras candidaturile în contextul în care majoritatea instanţelor din ţară a votat pentru revocarea lor din CSM.

BON JOVI – BECAUSE WE CAN!

6 feb.

ARMIN VAN BUUREN vs.SOPHIE ELLIS BEXTOR – NOT GIVING UP ON LOVE!

6 feb.

%d blogeri au apreciat: