Arhiva | 3:43 pm

DOCUMENTAR.PRESEDINTII PNL DIN PERIOADA 1990 PANA IN PREZENT!

22 feb.

Liberalii se reunesc vineri şi sâmbătă în congres, la Bucureşti. La congresul ordinar de sâmbătă se va alege noua conducere a Partidului Naţional Liberal.

02221244231729671

După 1990, preşedinţii Partidului Naţional Liberal au fost: Radu Câmpeanu (martie 1990 – februarie 1993); Mircea Ionescu Quintus (februarie 1993 – februarie 2001); Valeriu Stoica (februarie 2001 – august 2002); Theodor Stolojan (august 2002 – octombrie 2004); Călin Popescu-Tăriceanu – interimat (octombrie 2004 – februarie 2005), Călin Popescu-Tăriceanu (februarie 2005 – martie 2009), Crin Antonescu (martie 2009 – prezent).

Radu Câmpeanu (martie 1990 – februarie 1993), primul preşedinte al PNL de după 1989, a fost ales în această funcţie la 31 martie 1990, la prima Conferinţă Naţională a formaţiunii. El fusese desemnat secretar general al partidului, la 6 ianuarie 1990, după ce activitatea formaţiunii politice fusese reluată. Radu Câmpeanu a deţinut această funcţie până la 28 februarie 1993, când a fost înlocuit de Mircea Ionescu Quintus. În perioada în care Radu Câmpeanu a condus PNL, din partid s-au desprins mai multe aripi: Partidul Naţional Liberal – Aripa Tânără (PNL-AT) – 23 iulie 1990; Partidul Naţional Liberal – Convenţia Democratică (PNL-CD) – 29 aprilie 1992.

La Conferinţa Naţională a PNL din 28 februarie 1993, Radu Câmpeanu a pierdut şefia partidului în favoarea lui Mircea Ionescu Quintus. În decembrie 1993 a fost exclus din PNL şi până în 2003 a fost preşedintele PNL-Câmpeanu (PNL-C), formaţiune pe care o înfiinţase în 1994. După fuziunea prin absorbţie dintre PNL şi PNL-C, în august 2003, Radu Câmpeanu a devenit preşedinte fondator al PNL.

alternative text
Radu Câmpeanu, preşedintele PNL martie 1990 – februarie 1993

Mircea Ionescu Quintus (februarie 1993 – februarie 2001) a devenit preşedintele PNL la 28 februarie 1993 şi a fost cel mai longeviv preşedinte al formaţiunii. Principalul obiectiv afirmat de Quintus la conferinţa la care a fost ales preşedinte a fost realizarea unificării tuturor formaţiunilor liberale, desprinse din PNL în perioada 1990 – 1993. În perioada 1993 – 1998, până la fuziunea dintre PNL şi Partidul Liberal 1993 (PL’93), formaţiunea condusă de Dinu Patriciu a fost cea cu care PNL a avut cele mai multe conflicte. La Congresul din 17 – 18 februarie 2001, Mircea Ionescu Quintus a fost înlocuit de prim-vicepreşedintele Valeriu Stoica, seniorul PNL devenind preşedinte de onoare al partidului.

alternative text
Mircea Ionescu Quintus, preşedinte PNL februarie 1993 – februarie 2001

Valeriu Stoica (februarie 2001 – august 2002) a fost liderul PNL care s-a aflat la conducerea partidului pentru cea mai scurtă perioadă. Valeriu Stoica a fost membru al PNL din ianuarie 1990 şi până în decembrie 1992. La 2 decembrie 1992 a fost exclus din partid. A revenit în PNL în timpul mandatului lui Mircea Ionescu Quintus, iar de la Congresul din 16 – 17 mai 1997 a ocupat funcţia nou-înfiinţată de prim-vicepreşedinte. A devenit preşedinte al partidului la Congresul din 17-18 februarie 2001. În prima parte a mandatului său, principala sa preocupare a fost urgentarea modificării Constituţiei. A fost înlocuit la şefia PNL în august 2002 de către Theodor Stolojan. În 2006 a părăsit PNL şi a devenit membru fondator al Partidului Liberal Democrat. Din decembrie 2007 este membru al PDL.

alternative text
Valeriu Stoica, preşedinte PNL februarie 2001 – august 2002

Theodor Stolojan (august 2002 – octombrie 2004) a fost singurul preşedinte al PNL care a reuşit să obţină această funcţie deşi abia intrase în partid în iulie 2000. Înainte de a deveni preşedintele PNL, la 24 – 25 august 2002, a ocupat funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional, ce i-a fost acordată la Congresul din 17 februarie 2001. Obiectivul său era ca PNL să devină ‘alternativa de dreapta credibilă la stânga social-democrată’. Întregul său mandat a fost legat de proiectul Alianţei Dreptate şi Adevăr (Alianţa D.A.), al cărei artizan a fost în septembrie 2003. După ce în februarie 2004 şi-a anunţat candidatura la Preşedinţia României din partea Alianţei D.A., la 2 octombrie 2004 şi-a anunţat retragerea din fruntea PNL şi, totodată, din cursa prezidenţială, invocând probleme de sănătate. Ca urmare a poziţiei sale critice faţă de noul preşedinte al PNL, Călin Popescu-Tăriceanu şi faţă de restul conducerii partidului, la 10 octombrie 2006 a fost exclus din partid. După excluderea din PNL, Theodor Stolojan a lansat Platforma liberală, iar în decembrie 2006 a anunţat constituirea Partidului Liberal Democrat (PLD). Când, la începutul lunii decembrie 2007, s-a decis fuziunea între Partidul Democrat şi PLD, sub denumirea de Partidul Democrat-Liberal (PD-L), Theodor Stolojan a devenit prim-vicepreşedintele formaţiunii conduse de Emil Boc.

alternative text
Theodor Stolojan, preşedinte PNL august 2002 – octombrie 2004

Călin Popescu-Tăriceanu (februarie 2005 – martie 2009) a fost singurul lider al PNL care a deţinut funcţia de prim-ministru. A devenit preşedintele partidului la Congresul din 4 februarie 2005, neavând contracandidat în această cursă. Din 2 octombrie 2004, de când Stolojan şi-a anunţat retragerea, Călin Popescu-Tăriceanu a asigurat interimatul la conducerea PNL. La Congresul din 4 februarie 2005, el a susţinut moţiunea ‘Liberalii pentru România’, care prevedea, printre altele, amânarea fuziunii dintre PNL şi PD pentru un moment politic mai potrivit. Pe parcursul anilor 2005 şi 2006 a susţinut în mai multe rânduri ideea unei fuziuni între cele două partide, dar cu condiţia topirii PD în PNL. În timpul mandatului său, în aprilie 2007, Alianţa D.A. avea să se rupă. Tăriceanu a fost înlocuit din funcţia de preşedinte al PNL, la Congresul din 20 – 21 martie 2009 de vicepreşedintele Crin Antonescu.

alternative text
Călin Popescu-Tăriceanu, preşedinte PNL februarie 2005 – martie 2009

Crin Antonescu (martie 2009 – prezent) a fost ales preşedinte al PNL la Congresul din 20 – 21 martie 2009, fiind al treilea lider al partidului care a reprezentat formaţiunea, după 1989, la alegerile prezidenţiale, după Radu Câmpeanu (20 mai 1990) şi Theodor Stolojan (26 noiembrie 2000). În timpul mandatului său, PNL a format alianţa politică şi electorală cu PSD şi PC – Uniunea Social Liberală (5 februarie 2011). Protocolul USL prevede că noua alianţă propune şi susţine un candidat comun, unic la Preşedinţia României, în persoana lui Crin Antonescu.

PRESEDINTELE SENATULUI CRIN ANTONESCU A DECLARAT VINERI,IN URMA INTREVEDERII CU PRESEDINTELE SENATULUI OLANDEI FRED DE GAAAF:ADERAREA GRABNICA A ROMANIEI LA SPATIUL SCHENGEN!

22 feb.

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat vineri, în urma întrevederii cu preşedintele Senatului Olandei, Fred de Graaf, că este în interesul comun al celor două ţări o aderare cât mai grabnică a României în spaţiul Schengen.

Presedintele PNL, Crin Antonescu face declaratii la finalul consultarilor presedintelui Traian Basescu cu liderii USL privind concluziile summit-ului UE din 8-9 decembrie, la Palatul Cotroceni din Bucuresti

„Nu am evitat subiectul cel mai presant, subiectul care de altfel s-a discutat cel mai mult în ultima vreme în perspectiva relaţiilor dintre România şi Olanda, şi anume subiectul Schengen. Am reiterat din partea părţii Române, convingerea noastră că este în interes comun ca o aderare cât mai grabnică a României în spaţiul Schengen să se petreacă. Am reiterat voinţa politică a actualului Guvern şi a actualei majorităţi parlamentare care susţine Guvernul de a face tot ce este necesar pentru ca din punctele de vedere România să fie calificată spre a răspunde tuturor exigenţelor.Am salutat nuanţele apărute şi deschiderile apărute în spaţiul politic din Olanda, în legătură cu acest subiect. Am trecut în revistă scopurile şi valorile pe care UE le are, şi concluzia comună a fost aceea că suntem nişte prieteni care în momentele dificile ştim să ne ajutăm”, a afirmat Antonescu.

El a spus că împreună cu omologul său olandez a examinat relaţiile economice între Olanda şi România, mai ales din prisma faptului că Olanda este unul din principalii parteneri ai României ca volum de investiţii.

„Am discutat de asemenea, despre preocupările noastre în momentul în care ne aflăm într-un proces de revizuire a Constituţiei. Preocupările noastre de a colabora, de a comunica, de a lua lucruri foarte bune din experienţa uneia dintre cele mai solide democraţii parlamentare din Europa şi lume, care este Olanda”, a susţinut preşedintele Senatului, Crin Antonescu.

El a lăudat relaţia dintre parlamentele celor două ţări care este una „veche, intensă, fertilă” şi a mulţumit preşedintelui Senatului olandez pentru sprijinul pe care autorităţile olandeze şi Parlamentul Olandei l-au acordat României în decursul anilor, pentru aderarea la NATO şi UE.

SAM BROWN – STOP!

22 feb.

NATALIA OREIRO – ME MUERO DE AMOR!

22 feb.

SHANIA RWAIN – FROM THIS MOMENT ON!

22 feb.

JUSTIN TIMBERLAKE – CRY ME A RIVER!

22 feb.

MARIAH CAREY – WE BELONG TOGETHER!

22 feb.

%d blogeri au apreciat asta: