Arhiva |

DEMISUL PENAL TRAIAN BASESCU A SUSTINUT,MARTI,IN FATA UNEI SALI GOALE PRIMUL SAU DISCURS IN FATA NOULUI PARLAMENT!

12 mart.

Traian Băsescu a susținut, marți, la ora 15.00 primul său discurs în fața noului Parlament. Discursul preşedintelui se va axa pe probleme actuale de politică europeană.

Premierul Victor Ponta a declarat că, în calitate de prim-ministru, va participa numai la începutul discursului

Crin Antonescu, a declarat, marţi, că absenţa sa de la discursul preşedintelui Traian Băsescu din Parlament nu ţine de “muncă sau nemuncă”, ci de un mesaj politic pe care şi-l asumă în raport cu şeful statului, pe care îl consideră “ilegitim”.

basescu_parlament

UPDATE ora 15.40: Am mai avut partide mici care prin declarațiile liderilor păreau a fi anti-occidentale, NATO, UE. Când astfel de declarații vin de la nivelul liderilor unor partide mari, ele slăbesc energia și voința poporului de a se vedea integrat în UE.

UPDATE ora 15.37: Propun desemnarea conducerii Parchetului General şi DNA în cel mai scurt timp şi îndepărtarea din Guvern a miniştrilor cu dosare penale.

UPDATE ora 15.34: Alaturi de guvernul din 2009 – 2010, îmi asum fără rezerve măsurile adoptate, eu sprijinindu-i politic pentru asta, și exprimând regretul că acele măsuri i-au afectat atât de greu pe români; fără acele măsuri, românii nu ar fi trecut rapid peste criza economică grea în care se afla.

UPDATE ora 15.32: Aceste trei elemente – stat modern și de drept, acces în zona euro, acces în zona Schengen – sunt elemente în care nu putem avea contradicții, chiar dacă avem păreri diferite unii despre ceilalți, doctrine diferite.

UPDATE ora 15.28: Spre deosebire de alte perioade, acum avem un mare avantaj, pentru prima oară: aceste țari s-au pronunțat clar pe acest subiect. Al doilea avantaj – avem o dată precisă – dexcembrie 2013 cel târziu, când consiliul JAI se va pronunța în privința Bulgariei și Romaniei. Dincolo de menținerea standardului tehnic deja atins, avem de făcut câteva lucruri ce țin de decizii politce.

UPDATE ora 15.23: România îndeplinește toate criteriile tehnice pentru aderarea în Schengen. Cel mai important lucru este semnificația politică. Dacă România intră în spațiul Schengen, înseamnă că este o țară credibilă. Intrarea în Schengen înseamnă un pas mare în procesul de integrare în UE.

UPDATE ora 15.22: După părerea mea, moneda euro trebuie adoptată în următorii 3-4 ani.

UPDATE ora 15.20: Adoptarea monedei euro este o obligație, nu este facultativă. Ținta oficială e 2015. În opinia mea, termenul a devenit nerealist și va trebui reajustat după o analiză temeinică.

UPDATE ora 15.19: Le mulțumesc românilor, care au suportat măsurile grele de austeritate.

UPDATE ora 15.15: Baza credibilității țării nu e legată de ce face diplomația, ci de ce facem noi aici, acasă.

UPDATE ora 15.14: Principalele obiective pentru aprofundarea procesului de integrare în UE: Primul e legat de a avea un stat modern, eficient, un stat de drept. Al doilea e legat de adoptarea monedei euro și al treilea, la fel de important, dar cu o semnificație politică deosebita, e apartenența la Schengen.

Statul de drept: Romania a făcut progrese semnificative în ultimii ani: legea micii reforme, cele patru noi coduri, legea educației, a dialogului social, a pensiilor, a salarizării.

Flexibilizarea statului s-a manifestat prin reducerea cu peste 200.000 de angajati in sectorul public.

Pentru a finaliza modernizarea statului, avem nevoie de câțiva pași legilsativi: legea sănătății care să permită asigurarile private de sănătate, reorganizarea administrativă, o noua lege electorală, revizuirea constituției.

UPDATE ora 15.13: România are trei mari axe de politică externă: apartenența la UE, esențială, apartenența la NATO, la fel de importantă, și parteneriatul strategic cu SUA, a treia mare axă de politică externă.

UPDATE ora 15.08: 391 de parlamentari, prezenți.

UPDATE ora 15.05: Victor Ponta și Traian Băsescu au ajuns la Parlament.

CE SURPRIZA IL ASTEAPTA PE BASESCU DIN PARTEA SENATORULUI LIBERAL IOAN GHISE:PROIECTUL DE HOTARARE DIN 11 FEBRUARIE AL PARLAMENTULUI REINREGISTRAT PENTRU CONSTATAREA DEMITERII LUI BASESCU!

12 mart.

Senatorul PNL Ioan Ghișe a depus pe 11 februarie un proiect de hotărâre a Parlamentului pentru constatarea demiterii președintelui Traian Băsescu, în urma referendumului din iulie 2012. Cu puțin timp înainte ca șeful statului să se adreseze Parlamentului, în plenul reunit de marți, liberalul a reînregistrat documentele. Ghișe așteaptă acum un răspuns de la Birourile Permanente ale celor două Camere, răspuns în funcție de care decide ce va face mâine în timpul discursului președintelui.

1354206936ghise

Ioan Ghișe ar putea adopta aceeași poziție ca președintele partidului său, Crin Antonescu, care a anunțat deja că va boicota ședința plenului reunit a Camerei Deputaților și Senatului de mâine, în care va vorbi Traian Băsescu. Mai mulți membri ai USL sunt așteptați să lipsească marți de la discursul președintelui.

În funcție de răspunsul primit de cele două Birouri Permanente ale Camerelor, Ghișe se gândește să distragă din nou atenția de la momentul dedicat șefului statului. Liberalul ar putea să încerce să ia cuvântul sau să poarte din nou mesaje de protest față de Traian Băsescu. Senatorul a mai creat un astfel de scandal pe 29 noiembrie, la recepția de Ziua Națională a României de la Palatul Cotroceni, atunci când a fost dat afară de ofițerii SPP, pentru că purta un tricou cu mesajul ”Poporul a decis/ Băsescu e demis”.

În Proiectul de Hotărâre redepus de Ioan Ghișe – și semnat de colegii săi Sorin Roșca Stănescu și Sebastian Grapa – senatorul arată, printre altele, că CCR și-a depășit competențele și nu poate exercita suveranitatea poporului în nume propriu.

Documentele depuse de senatorul PNL Ioan Ghișe la Parlament:

Documentul 1, Documentul 2, Documentul 3, Documentul 4, Documentul 5, Documentul 6

LIDERUL SENATORILOR LIBERALI PUIU HASOTTI:PARLAMENTARII PNL NU VOR FI PREZENTI LA DISCURSUL LUI BASESCU DE MARTI,DIN PARLAMENT!

12 mart.

Liderul senatorilor PNL, Puiu Hașotti, a anunțat, luni, că parlamentarii liberali nu vor fi prezenți la discursul președintelui Traian Băsescu, de marți, din Parlament. Hașotti precizează că în USL grupurile parlamentare au dreptul la independență.

1362418504Basescu

”În nume personal fiecare a declarat că nu doreşte să participe la mesajul pe care domnul preşedinte Băsescu îl transmite mâine Parlamentului (…) Este decizia exclusiv, sută la sută, a grupului parlamentar”, a spus Puiu Hașotti,menționând că nu a existat o indicație din partea președintelui Crin Antonescu.

Președintele Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea, a spus că va participa la ședința de plen a Parlamentului în care șeful statului se va adresa Parlamentului, pentru că cineva trebuie să și muncească, Zgonea face referire la decizia lui Crin Antonescu, care a decis să lipsească marți din plenul reunit.

Referitor la afirmațiile lui Zgonea, Hașotti a precizat că nu este vorba de muncă, ci de un gest politic.

”Eu cred că suntem în USL, trebuie să avem poziţii comune, sunt însă momente, sunt cazuri în care grupurile parlamentare trebuie să dea dovadă de o independenţă politică şi cred că întreaga opinie publică solicită ca grupurile parlamentare să aibă şi decizii politice”, a mai spus liderul senatorilor PNL.

MARIAH CAREY – ALMOST HOME!

12 mart.

GWEN STEFANI ft.EVE – RICH GIRL!

12 mart.

LEONA LEWIS – BLEEDING LOVE!

12 mart.

NATALIE IMBRUGLIA – TORN!

12 mart.

DIDO – WHITE FLAG!

12 mart.

PREMIERUL PONTA IL ACUZA PE TRAIAN BASESCU CA A MINTIT IN PRIVINTA TARILOR CARE S-AU OPUS ADERARII!

12 mart.

Traian Băsescu a minţit în privinţa ţărilor care s-au opus aderării României la spaţiul Schengen. Victor Ponta susţine că doar Germania, Finlanda şi Olanda au fost împotrivă.

p

Declaraţia lui Ponta vine după ce preşedintele spunea săptămâna trecută că cel puţin şapte ţări ar da aviz negativ dacă aderarea României ar ajunge să fie supusă la vot.

“Eu am cerut un singur lucru public şi îl spun de fiecare dată, că acea campanie mincinoasă şi ticăloasă, declanşată în România, nu mai spun de cine, că se opune Franţa, că se opune Danemarca, că se opune Austria, să sunt şapte ţări, că sunt 10 ţări, că la un moment dat erau vreo 30 de ţări care se opuneau toate intrării României în Schengen trebuie dezminţită de către cei trei oameni care au acces la documentele oficiale: eu, preşedintele ţării şi ministrul de Externe”, a declarat premierul Victor Ponta.

“Cred că datoria mea ca prim-ministru este să fiu corect în informarea media şi a publicului român asupra poziţiei partenerilor noştri europeni. Când văd un asemenea demers ticălos, de dezinformare şi de ponegrire a acelor ţări şi guverne care ne-au sprijinit şi ne sprijină tot timpul, eu cred că este datoria mea să spun adevărul pe baza documentelor la care am acces eu şi preşedintele ţării”, a adăugat şeful Guvernului.

Pe 4 martie, preşedintele Traian Băsescu declara că Germania nu este singura ţară care ar fi votat împotriva aderării României la Schengen în Consiliul JAI, adăugând că sunt cel puţin şapte state care s-ar fi opus în cazul unui vot.

MARTI 12 MARTIE,INCEPE CONCLAVUL IN CARE VA FI ALES CEL DE AL 266 ,SUVERAN PONTIF DIN ISTORIA BISERICII CATOLICE!

12 mart.

Conclavul care urmează să desemneze noul Suveran Pontif, al 266-lea în istoria Bisericii Catolice, începe marţi, 12 martie, la o lună şi o zi după ce Benedict al XVI-lea a renunţat la funcţia sa supremă. Reamintim că la vot participă doar cardinalii care au sub 80 de ani. Tot procesul de alegere a noului Papă este stabilit de constituţia apostolică Universi Dominici Gregis. Este vorba de un ritual complex şi codificat de secole, din care credincioşii şi curioşii care se adună în Piaţa Sfântul Petru sau stau în faţa televizoarelor nu văd decât acea dâră de fum negru sau alb.

1363075613conclav papa

Votul – un ritual complex, iar alegerea – un proces codificat

Dacă situaţia de azi – un Papă care a renunţat la puterea supremă – este inedită în ultimii 700 de ani, obiectivele acestei proceduri ieşite din comun sunt neschimbate. Ele au în vedere evitarea unei prea lungi vacanţe de putere în vârful Bisericii Catolice şi asigurarea unui vot la adăpost de presiunile externe. Istoria papalităţii numără un şir de succesiuni furtunoase şi de interregnuri interminabile. Locuitorii din Perugia au fost primii care au sechestrat cardinalii electori, în 1216, pentru a accelera desemnarea succesorului lui Innocenţiu al III-lea. Ei au fost imitaţi de romani, în 1241, care au închis cardinalii, de data asta pentru a-i feri de influenţa împăratului. Totuşi, tradiţia spune că, la Viterbo, în 1271, s-a desfăşurat primul conclav. Locuitorii, deranjaţi de incapacitatea Sfântului Colegiu de a alege succesorul lui Clement al IV-lea, mort trei ani mai înainte, au luat iniţiativa de a-i închide „cum clave”- cu cheia – în palatul episcopal, după care au tăiat orice acces şi, în final, le-au redus pâinea şi apa. Ca urmare, Papa Grigorie al X-lea, ales după această procedură total atipică, şi-a făcut un titlu de mândrie să introducă ordine în procedură, fără a reuşi să elimine certurile interminabile. De-a lungul secolelor, fără să i se modifice spiritul, metoda de alegere a papei a suferit schimbări progresive. Ultima datează din timpul lui Paul al VI-lea( 1963-1978), care a impus limita de vârstă de 80 de ani pentru a participa la vot, cât şi numărul maxim de electori – 120. Această regulă a fost confirmată de succesorii lui. Revenind la zi, trebuie spus că, reuniţi în primele congregaţii generale după ce postul de Papă a fost declarat vacant ( sede vacante), cardinalii au depus un jurământ cu mâna pe Evanghelie că vor respecta prevederile constituţiei apostolice ( art.12). În ce-i priveşte, cei 115 cardinali electori de acum jură că vor păstra pentru totdeauna secretul privind tot ce se referă direct sau indirect la desemnarea Papei (art.53). Un jurământ de acelaşi tip depun toate celelalte persoane care, într-un fel sau altul, au de-a face cu cardinalii alegători în timpul votului. Sunt interzise corespondenţa, telecomunicaţiile sau orice alt mijloc de comunicare cu exteriorul, exceptând motivele foarte grave ori urgente. Se efectuează un control riguros, spre a se constata dacă se respectă toate aceste reguli stricte ( capit. IV ).

Din 1831, niciun conclav nu a durat peste 4 zile

Potrivit art 49, în dimineaţa zilei în care începe votul – în acest caz, marţi, 12 martie – are loc o slujba Pro Eligendo Papa. Ea precede o procesiune a cardinaluilor alegători de la Capela Paulina la Capela Sixtină, care a fost închisă turiştilor pe perioada votului. Sunt prevăzute o sesiune de vot dimineaţa şi alta după amiaza. În cadrul fiecărei sesiuni dacă, în primul tur de scrutin nu s-a ajuns la un rezultat – adică nimeni nu a întrunit minimum două treimi din voturi- se organizează imediat un al doilea tur de scrutin. Aşadar, vor fi patru tururi de scrutin pe zi, exceptând prima zi de vot, întrucât cardinalii se întrunesc după masa – art. 63 şi 72. Pe un buletin de formă rectangulară, care are în partea sa superioară menţiunea „Eligo in Summum Pontificem”, fiecare cardinal elector scrie numele celui pe care-l preferă ca Papă, apoi îndoaie acest bilet. Procedura este secretă, iar scrisul electorului nu trebuie să poată fi recunoscut. Orice pact, alianţă sau acord sunt interzise. După ce toate buletinele cardinalilor alegători au fost depuse în urna instalată în altar, ele sunt numărate. Dacă numărul lor nu corespunde cu cel al alegătorilor, ele sunt arse şi se organizează un alt tur de scrutin. Dacă numărul este egal cu cel al votanţilor, ele sunt desfăcute. Citirea numelui propus se face cu voce tare. După ce s-a încheiat citirea, vin la rând revizorii care verifică dacă totul a decurs corect. Dacă nu s-a ajuns la un rezultat, buletinele sunt arse (art 68, 69, 70, 71) la sfârşitul sesiunii de la jumătatea zilei.

La început buletinele se ardeau în Capela Sixtină, dar, cum fumul a deteriorat frescele realizate de Micchelanngelo, acum operaţiunea se face în două godine instalate în Capelă şi racordate la un coş exterior ce se vede bine din Piaţa Sfântul Petru. Godinul pricipal este utilizat din 1939, de la alegerea lui Pius al XII-lea, iar pe el sunt gravate datele conclavurilor. În el sunt arse buletinele după sesiunile de voturi. Altul est un godin auxiliar, cu injecţie electronică, în care sunt arse produsele ce emit fum negru – dacă nu a fost ales niciun papă- sau alb, în caz de alegere. Până la legerea Papei Paul al VI-lea ( 1963 ), fumul negru era produs prin folosirea unei spume umede amestecată cu hârtii, iar fumul alb doar de buletinele arse. Dar, adesea, în ambele cazuri, fumul ieşea cenuşiu, aşa că, din septembrie 1978, odată cu alegerea Papei Ioan Paul al II-lea, se adaugă buletinelor un produs chimic fumigen alb sau negru. Dacă alegătorii cardinali nu ajung la un rezultat după trei zile, scrutinurile sunt suspendate cel mult o zi. Dacă la capătul acestor trei zile , apoi după trei cicluri de şapte scrutinuri, nu s-a ajuns la un rezultat, cardinalii trebuie să opteze cu o majoritate de două treimi între primele două nume ajunse în capul listei, după voturila de până atunci ( art 74, 75, 76). De notat că pentru a se evita orice formă de blocaj dacă electorii nu au ajuns la o soluţie în decurs de 12 zile, desemnarea noului Papă se face prin majoritate absolută. Această soluţie, care garantează o ieşire relativ rapidă are prea puţine şanse de a mai fi folosită: după alegerea lui Grigorie al XVI-lea, în 1831, complicată de ingerinţele curţii imperiale a Austriei, NICIUN CONCLAV NU A DURAT MAI MULT DE PATRU ZILE!

Când s-a ajuns la un rezultat, cardinalul decan sau primul dintre cardinali în ordinea vechimii, după câte se pare acesta va fi italianul Tarcisio Bertone, îl întreabă pe cel desemnat : „Acceptaţi alegerea dvs ca Suveran Pontif ?”( art 87). Apoi noul Papă îşi alege numele (art 87), cardinalii îi aduc omagiul cuvenit , iar primul dintre cardinalii diaconi anunţă oficial numele său. „Habemus Papam” spune el celor aflaţi în Piaţa Sfântul Petru şi credincioşilor Bisericii Catolice. Urmeză noul Papă care dă binecuvântarea apostolică Urbi et Orbi din balconul bazilicii din Vatican.

USL PASTREAZA BUGETARII PORTOCALII CREATI DE PD-L SI AVERILE LOR ILICITE!

12 mart.

Bugetarul Viorel Moldovan, şeful inspecţiei finanaciare de la DGFP Cluj, un milionar bugetar şi un înger păzitor al insolvenţelor cu găuri în bugetul de stat.

mafiile-pdl

Dezvăluirile legate de vila de 404 mp nedeclarată în declaraţia de avere a comisarului Mureşan, fostul adjunct al IPJ Cluj au stârnit o avalanşă de mailuri primite, în care clujenii ne prezintă puzderie de situaţii similare. Toate în Cluj, fieful PDL, unde de 8 ani colcăie o mizerie ascunsă sub covor tocmai de cei care ar fi trebuit să facă curăţenie. Zeci de clujeni ne-au trimis varii detalii (text, foto, fotocopii de documente) legate de afacerile oneroase ale unor personaje. Sesizările unora, care priveau banul public, averile bugetarilor, le-am luat în considerare, demarând o serie de investigaţii jurnalistice. La alţii le-am explicat că NU NE INTERESEAZĂ AVERILE ŞI MODUL DE DOBÂNDIRE AL ACESTORA ALE UNOR PERSOANE FIZICE, OAMENI DE AFACERI care nu au de-a face cu banul public. La toţi le-am sugerat să se adreseze şi organelor statului.

Legea insolvenţei, o şmecherie a băieţilor deştepţi pentru a scăpa de datoriile la stat

Pentru mulţi analişti economici, insolvenţa a devenit în ultimul timp o industrie neagră. Oamenii de afaceri consideră că ar trebui mai degrabă descoperite cauzele care duc la astfel de situaţii şi ajutaţi agenţii economici să le depăşească. Cert este că intrările în insolvenţă sunt mai degrabă un refugiu pentru companiile şi acţionarii de rea credinţă, pentru a nu-şi mai plăti creditele la bănci, taxele şi impozitele la bugetul de stat, decât o metodă de protecţie împotriva creditorilor în vederea reorganizării şi redării activităţii acelei firme.

Realitatea este că potrivit ANAF, din ianuarie 2012 şi până la începutului acestui an s-au înregistrat 31 de intrări în insolvenţă ale societăţilor administrate de Direcţia Generală de Administrare a Marilor Constribuabili. Obligaţiile înregistrate au însumat astfel 301,1 milioane lei. În prezent, statul nu poate cere plata obligaţiilor curente până la închiderea procedurii insolvenţei. Potrivit ONRC, de la declanşarea crizei, aproximativ 88.900 de firme au intrat în insolvenţă. În România sunt, în prezent, aproximativ 1 milion de firme active. În aceste condiţii, posibilitatea de a fi modificată legea insolvenţei este văzută de analişti ca una iminentă. Preşedintele ANAF a declarat recent că legea trebuie modificată, astfel încât firmele în reorganizare să îşi achite obligaţiile curente către stat după declanşarea procedurii, potrivit mediafax.ro.

Numai că, înainte de a schimba Legea e nevoie de a tăia din rădăcini însăţi pârghiile umane care au permis ca Legea Insolvenţei să fie un subterfugiu al băieţilor deştepţi pentru a scăpa de plata datoriilor mai ales la stat.

Reprezentantul în teritoriu al ANAF, prin Ministerul Finanţelor Publice, este Direcţia Generală a Finanţelor Publice a judeţului Cluj, DGFP. Aici, ca de altfel la majoritatea “reprezentanţelor” de ministere din Cluj, nu s-au mai făcut schimbări la vârf din 2008-2009, anii de glorie ai PDL. Persoanele din fruntea acestor structuri au acumulat între timp puetere, relaţii şi averi de neimaginat pentru un bugetar. Mai mult, aceşti baroni locali bugetari a ajuns să administreze judeţul Cluj, fiecare pe “felia” sa precum pe o feudă, în interesul propriu al bunăstării.

Viorel Moldovan, un bugetar cu venit lunar de 10.000 lei lunar

Viorel Moldovan este directorul executiv adjunct al Direcţiei Generale a Finanaţelor Publice Cluj, DGFP Cluj, fiind şef peste Activitatea de Inspecţie Financiară.

Înainte de a intra în miezul lucrurilor să aruncăm o privire retrospectivă pe declaraţiile de avere ale directorului Moldovan. Potrivit declaraţiei din 18.06.2012, Moldovan deţinea un teren de 400 mp în Muntele Băişorii (obţinut prin contract de vânzare cumpărare) şi două terenuri intravilane în Cluj (de 723mp, 875mp), plus un drum intravilan aferent unui teren, obţinute prin contract de vânzare cumpărare, aferent credit imobiliar. La capitolul case, Moldovan deţine 3 apartamente în Cluj Napoca, de 106mp, 43mp şi 64 mp, primele două obţinute prin contract de vânzare cumpărare, aferent credit imobiliar, iar ultimul cotă de 1/4 moştenire, plus o casă de 325 mp, construcţie credit ipotecar, în zonă rezidenţială, pe Cireşilor.

La capitolul plasamente Viorel Moldovan bifează prin soţia sa 90% din firma Contas, 100% din Ateka şi împrumuturi către cele două firme de 124.000 lei. Directorul executiv adjunct al DGFP Cluj avea în conturi aproximativ 44.000 lei si 5.000 euro şi datorii de 110.000 euro (credite bancare + un împrumut de la o persoană fizică). La capitolul plasamente Viorel Moldovan bifează prin soţia sa 90% din firma Contas, 100% din Ateka şi împrumuturi către cele două firme de 124.000 lei. Iar la aceste sume ameţitoare pentru un biet muritor, demne de un business man peste medie, un venit anual de 120.390 lei, adică 10.000 lei lunar (64.588 lei salarii+alocatii şi 54.802 lei chirii + o mie lei recuperare cheltuieli de judecată). Pe de o parte o sumă imensă pentru un biet bugetar, fie el şi director. Un venit peste cel al preşedintelui, premierului sau al parlamentarilor. Clar, România are nevoie de aceşti bugetari minune în domeniul privat, să asistăm la o renaşter miraculoasă a economiei…Sau poate că nu, întrucât venitul nu e realizat pe principii pur economice ?! Oricum, pe de altă parte, venitul directorului Moldovan este o sumă minusculă, având în vedere datoriile bancare de peste 100.000 euro, întreţinerea a trei imobile date în chirie, plus întreţinerea unei vile de 325 mp, plus anterior contruirea unei asemenea vile. Şi potrivit declaraţiilor de avere anterioare, venitul anual anterior nu a variat semnificativ, ci a oscilat în perioada 2008-2011 între valorile 96.000 lei şi 115.000 lei.

Autorizaţie de 4 case, cinci construite, TVA uitat

Saga imobiliară a directorului Finanţelor Cluj începe în 2006, când, împreună cu soţia sa, fulgerător, a construit 5 case pe strada Câmpului. Vă sună cunoscut?! Mai cunoaştem o poveste de bugetar afacerist imobiliar care habar nu avea de afacerile şi procesele soţiei sale, fostul adjunct al IPJ Cluj, comisarul şef Mureşan. Numai că, în cazul şefului Activităţii de Inspecţie Financiară de la DGFP vorbim de 5 locuinţe unifamiliale, deşi potrivit autorizaţiei de construire 901/13.06.2006 era vorba de 4 locuinţe cuplate. Dar cine să îl mai controleze pe şeful controlului din fieful PDL?! Cine să îi mai ceară să plătească TVA aferent vânzării de locuinţe?! Oricum, potrivit declaraţiilor de avere, Moldovan a vândut patru locuinţe în 2007 şi una în 2008, cu sume de 85-100.000 euro!

Marius Gaga, Imobiliarul de la şefia ANAF, modelul lui Moldovan

Dar cum să ceri controale la şefia DGFP Cluj, când, la nivel naţional, debandada portocalie din vârful ANAF era în toi?! Iar unul din pionii de bază ai reginei Blejnar (fost şef al ANAF) ea Marius Gaga, milionarul bugetar, de la care Moldovan a putut să fure meserie. Gaga, un personaj pitoresc, venit din mediul privat, a ajuns peste noapte în fruntea Corpului de Control al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, fără să fi deţinut anterior vreo funcţie în administraţia publică. Gaga era acum 3 ani un cunoscut dezvoltator imobiliar chiar şi la Cluj, el fiind beneficiar al blocului mamut de pe Govora 4, care îl mai avea ca beneficiar pe Berari Cătălin Iulian. Potrivit Jurnalul Naţional, printre clienţii lui Gaga, şef al al Corpului de Control al ANAF, se numără şi şeful Vămii Cluj, Doru Ciuban, şi soţia acestuia, Corina Ciuban, care este şefa Direcţiei de Urbanism a primăriei. De asemena, de blocul de pe Govora se leagă şi scandalul Crematoriului de la Cluj, ultimul tun al lui Apostu, o locaţie din blocul de pe Govora fiind sediul firmei RDKKremation, companie care intenţiona crearea, în asociaţiune cu Primăria Cluj Napoca, a unui crematoriu uman în Cimitirul Mănăştur. Proiectul a fost tras pe linie moartă după o amplă luare de poziţie a clujenilor, asta deşi fusese deja semnat acordul de asociere dintre firmă şi primăria clujeană.

Mai mult, la ANAF, vicepreşedinte, subordonat direct al lui Gaga era Dragoş Bogdan, care a fost uns în funcţie de Emil Boc, pe atunci premier. Bogdan este nimeni altcineva decât soţul Lilianei Călin, partenera de afaceri a turcilor de la KIAT (implicaţi direct în procsul de luare de mită al fostlui primar Sorin Apostu) şi o favorită a primăriei clujene în ceea ce priveşte licitaţiile pe bani publici ale administraţiei locale clujene.

APOSTU PRIMEA MITA DE LA SOŢIA VICELUI ANAF

În august 2012 Gaga a ajuns șef-adjunct la Administraţia Finanţelor Publice pentru Contribuabili Mijlocii București. Asta după ce în decembrie 2011, aproape toată presa relata despre afacerile cu statul pe care le face firma lui Marius Gaga, şeful Corpului de Control al ANAF la aceea vreme. În articolele respective erau scoase la iveală multe chestiuni scandaloase legate de societatea comercială care aparţine lui Gaga şi la care, coincidenţă sau nu, lucrează şi soţia sa, aşa cum reiese din declaraţia de avere a demnitarului de la ANAF.

Spre exemplu cotidianul.ro scria că „între 2009 şi 2011, de exemplu, cifra de afaceri a firmei sale, Piomar, s-a umflat de trei ori. Evenimentul semnificativ care a avut loc în această perioadă este numirea lui Marius Gaga în funcţia de şef al Corpului de Control de la Fisc, în aprilie 2009. În continuare cotidianul.ro arăta ce se întîmplă cu concurenţii Piomar (firma lui Marius Gaga) cărora nu le place să piardă în faţa lui Gaga. Întîmplător, ajung să ia amenzi uriaşe de la Fisc.

În fine, în octombrie anul trecut a ieşit la iveală faptul că Marius Simion Gaga a închiriat Ministerului Economiei, printr-o firmă pe care a trecut-o apoi pe numele tatălui său, un imobil din Bucureşti la preţ dublu faţă de preţul pieţei. Firma lui Marius Simion Gaga, angajat al ANAF, a închiriat Ministerului Economiei imobilul din Capitală în 2011, pe vremea când ministru era Ion Ariton.În urma tranzacţiei, în buzunarul lui Gaga a intrat un profit de aproape 700.000 de euro. „Banii care se plătesc pe chirie sunt bani din fonduri europene. Cei de la corpul de control au constatat că este vorba despre o chirie foarte mare. S-a încercat rezilierea contractului de închiriere, dar nu s-a putut şi, atunci, s-a renegociat chiria”, a spus la vremea respectivă ministrul Chiţoiu. La o asemena debandadă la vârful ANAF, Viorel Moldovan putea liniştit să îşi vadă de afacerile sale şi ale soţiei sale. Care nu erau deloc “subţiri“!

Vilă de 325 mp în zona zero a Clujului

În 2008 şeful inspecţiei financiare de la DGFP Cluj şi-a început ridicarea unei vile impozante în selecta zonă Cireşilor din Cluj Napoca.

Una de 325 mp pe un teren de 875 mp + drum de servitute aferent. La fel ca şi bugetarul cu trese Mureşan de la IPJ Cluj, Moldovan şi-a declarat imobilul mult după ce a început să locuiască în el. Deh, Clujul păstorit acum şi înainte de Boc şi între cele două ere Boc de cel pentru care fostul premier garanta dari acum e inculpat în dosar de corupţie, Sorin Apostu, e oraşul tuturor posibilităţilor: la Cluj poţi să îţi termini construcţia, să o declari la primărie cu un proces verbal de recepţie, să locuieşti în ea, să plăteşti pe ea impozit, dar să nu o întăbulezi ca să nu îţi apară în actele oficiale. Iar dacă eşti şmecher nu îţi faci gardul din faţa casei şi tot ceri până la adânci bătrâneţi autorizaţii de constuire pentru “Continuare lucrări fără modificarea soluţiei constructive”. Aşa a făcut comisarul Mureşan, similar a procedat şi Moldovan, care locuia în vila de pe Cireşilor cu mult înainte de a o declarara ca proprietate în declaraţia de avere. Totuşi, trebuie să notăm că, spre deosebire de Mureşan, Moldovan stipulase în declaraţia de avere că vila de pe Cireşilor este în construcţie. Terenul pe care se află vila este parte integrantă a unei parcele pe care se mai află trei case. Accesul la cele trei vile se realizează printr-un drum privat la începutul căruia găsim o poartă cu sistem de închidere şi interfon. Unul din cei trei vecini ai lui Moldovan este Moldovan Cristian, şef Servciul Inspecţie Financiară la DGFP Cluj.

Va urma Caruselul firmelor care duce la Tunul insolvenţei Ben Ben

Foaia Transilvană

MINISTRUL LIBERAL EUGEN NICOLAESCU:DIRECTIILE JUDETENE DE SANATATE SI CAS JUDETENE VOR FI DESFIINTATE!

12 mart.

Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, a anunţat, marţi, că direcţiile de sănătate publică judeţene şi casele de asigurări de sănătate publică judeţene vor fi desfiinţate în următoarele zile.

Eugen-Nicolaescu--internat-de-urgenta---asistat-in-ambulanta-de-insusi-Arafat

Nicolăescu a susţinut că măsura desfiinţării direcţiilor de sănătate publică judeţene şi caselor de asiguări de sănătate publică judeţene va aduce economii la buget, iar banii economisiţi vor ajunge astfel la pacienţi prin programele naţionale de sănătate, spune el.

Nicolăescu a afirmat că direcţiile de sănătate publice judeţene consumă 10% din fondul de administrare al Ministerului Sănătăţii, iar economiile ce vor fi făcute prin desfiinţarea lor vor fi dirijate către programele naţionale de sănătate.

Declaraţiile au fost făcute la Forumul Naţional al Asociaţiilor de Pacienţi, organizat de Coaliţia Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România şi Colegiul Medicilor din România.

Măsura desfiinţării acestor unităţi a fost anunţată încă de acum câteva luni.

Anunţul lui Nicolăescu de marţi vine în contextul în care premierul Victor Ponta a cerut miniştrilor să prezinte propuneri pentru reducerea cu 15% a cheltuielilor cu personalul şi a cheltuielilor cu bunuri şi servicii, solicitarea fiind formulată în şedinţa de miercurea trecută a Guvernului.

UNOR JUDECATOR ACUZA.ADRIAN NEACSU LE ACUZA PE SEFELE CSM CA L-AU SUSTINUT PE TRAIAN BASESCU IN PERIOADA SUSPENDARII!

12 mart.

Judecătorul Adrian Neacşu acuză: şefele CSM l-au susţinut direct pe Traian Băsescu în perioada suspendării.

basescu_csm

Adrian Neacşu acuză conducerea din 2012 a CSM că s-a implicat direct în sprijinirea lui Traian Băsescu în perioada campaniei pentru referendum. Dezvăluire de senzaţie: cum au fost atacate şi blocate claculatoarele judecătorilor „rebeli” din CSM. Se bănuieşte că „serviciile” au efectuat atacul.

Un judecător acuză

Judecătorul Adrian Neacşu, suspendat din CSM ca urmare a anchetei DNA, a trimis zilele trecute Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor o sesizare prin care solicită ca parlamentarii să demareze o anchetă în privinţa legalităţii interceptării convorbirilor sale şi mai solicită şi aflarea serviciului secret care a efectuat interceptările. Lovitură de teatru însă luni seara. Invitat la Realitatea TV, pentru a discuta pe marginea documentului remis Parlamentului, Adrian Neacşu a făcut, în premieră o serie de declaraţii explozive, care în mod normal ar trebui să arunce în aer un segment al scenei politice. Neacşu a spus, cu subiect şi predicat că fosta conducere a CSM, Alina Ghica – preşedinte şi Oana Hăineală – vicepreşedinte, l-a susţinut direct pe Traian Băsescu în perioada în care acesta era suspendat. Această declaraţie, dacă va fi luată în seamă de către oficialii de la Bruxelles şi de ambasadorii statelor UE la Bucureşti (informaţia le poate parveni foarte uşor, fiind vorba de o emisiune tv în direct) ar trebui să conducă la dezavuarea practicilor lui Traian Băsescu, la dezavuarea practicilor unor magistraţi şi la o schimbare radicală, în bine, a poziţiei Bruxelles-ului faţă de România.
Iată câteva fragmente din ce a declarat Adrian Neacşu la Realitatea TV:

Adrian Neacşu: „Undeva la jumătatea anului trecut a izbucnit pentru prima oară oarecare neînţelegeri în cadrul CSM, care nu au fost la acel moment cunoscute public. Au fost tensiuni interne legate de evenimentele curente în acea perioadă şi ştiţi cu siguranţă că mă refer la problema suspendării preşedintelui. În interiorul consiliului, în acel moment, am ridicat anumite semne de întrebare despre modul în care conducerea de atunci a Consiliului Superior înţelegea să iasă în spaţiul public şi să sprijine una dintre părţile aflate în conflictul politic, ca să nu spun direct”.

Realizator: Adică pe preşedinte, nu?

Adrian Neacşu: “Da, poziţia preşedintelui în acel moment. Repet, în acel moment eu şi ceilalţi colegi…”

Realizator: Este extrem de grav ceea ce spuneţi în seara asta.

Adrian Neacşu: “Ştiu, este extrem de grav, dar aşa stau lucrurile. În acel moment eu şi colegii mei din Secţia pentru judecători am ales că nu facem publice toate aceste lucruri, spunând că justiţia nu merită să fie târâtă într-un scandal. Dar de atunci, tensiunea din cadrul consiliului a tot crescut. Undeva spre sfârşitul anului deja aveam semnale chiar de la colegii că sunt monitorizat, că există oameni pe urmele mele, că, într-un fel sau altul, se ştie tot ce fac şi că, mă rog, se strâng tot felul de probe. Iniţial nu am luat a fi ceva serios acest lucru, eu ştiind că nu fac nimic rău, dimpotrivă”.

Realizator: Dar faceţi-ne să înţelegem de ce pe dvs. Pentru că dvs. înţeleg că eraţi împotriva unei anumite grupări, care ce făcea gruparea asta, de ce aţi deranjat-o?

Adrian Neacşu: “Pentru că în interiorul Consiliului eram o persoană extrem de vocală şi eram reprezentativ pentru această opoziţie, repet, la acel moment intern în cadrul Consiliului”.

Atac informatic asupra calculatoarelor „rebelilor” din CSM

Judecătorii din CSM care se aflau în opoziţie faţă de gruparea Hăineală-Ghica au încercat să informeze Comisia Europeană şi câteva ambasade despre adevarata stare de fapt din CSM, deoarece presa portocalie dezinforma. Ce s-a întâmplat când s-a încercat transmiterea de informaţii către oficialii europeni, ţine de filmele de acţiune americane.

Realizator: Vorbiţi aici (în sesizare – n.a.) despre un blocaj, un bruiaj informatic pe care vi l-ar fi făcut un serviciu secret, tot în perioada aceea din ianuarie, când aţi vrut să sesizaţi anumite ambasade, înţeleg?

Adrian Neacşu: Da. Nu, lucrurile au decurs în felul următor. Secţia pentru Judecători s-a întâlnit, la un moment dat, cu asociaţiile profesionale din justiţie şi, împreună, am hotărât să avem o poziţie faţă de scandalul care, atunci, era în floare, legat de alegerea doamnei Hăineală, drept preşedinte al CSM şi, printre altele, am hotărât, împreună, să comunicăm situaţia reală din sistemul judiciar – începuseră şi revocările în instanţă şi era o întreagă dezinformare în presă, apropo de acest lucru. Mă rog, nu ştiu dacă mai ţineţi minte: (se spunea – n.a.) baronii locali USL convocau adunările generale – deci era o nebunie, în presă. Şi, atunci, am spus: avem obligaţia să informăm în mod corect, în primul rând, Comisia Europeană, pentru a şti ce se întâmplă în România, respectiv, câteva ambasade de la Bucureşti, extrem de interesate de domeniul justiţiei. Câteva zile, vorbim de luna ianuarie, câteva zile, aproape o săptămână, pur şi simplu, calculatoarele de la unul din etajele CSM, de unde noi încercam să facem aceste comunicări, cădeau pe rând şi eu am spus în sesizare că a fost un atac grosolan, pentru că vedeam efectiv cum se şterg adresele de mail, după ecran, deci, nu au scos, nu ştiu, pur şi simplu, firele din priză, să nu mai meargă calculatoarele şi să dăm vina pe nu ştiu ce pană de curent. Nu, pur şi simplu, sub ochii noştri, se ştergeau adresele de mail. În legătură cu acest lucru, sigur că n-am văzut numai eu, au văzut toţi membrii CSM, ne-am pus mâinile în cap – ai Secţiei pentru Judecători, vorbesc – ne-am pus mâinile în cap, ne-am dat seama că se întâmplă ceva extrem de grav, ne-am speriat, dându-ne seama că facem obiectul unui atac, până la urmă, al… nu îmi dau seama… trebuie să fie un serviciu, bănuiesc, nu erau nu ştiu ce hackeri care au venit să atace informatic Consiliul.

Realizator: Cine v-a blocat computerele?

Adrian Neacşu: Noi am constatat că se blocau. Nu numai că se blocau, doamna Kreţulescu, repet, atacul a fost evident, îl vedeam, se derula sub ochii noştri, se ştergeau adresele de mail. Trimiteam şi nu se transmiteau electronic maiulurile. S-a atacat un fax de la etajul 6 al CSM.

Realizator: Adică cineva v-a blocat? Vreun serviciu v-a blocat?…

Adrian Neacşu: Asta este bănuiala noastră

Sesizarea adresată Parlamentului

În documentul remis Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, judecătorul Adrian Neacşu, solicită:

„Va rog sa verificati, printre altele si in urma situatiei de fapt pe care o voi prezenta, urmatoarele:
1. daca subsemnatul Adrian Toni Neacsu, respectiv vreun alt membru al Consiliului Superior al Magistraturii am facut sau facem obiectul unui mandat (autorizare) pe securitate nationala in conditiile art 13 din Legea nr. 51/1991 privind siguranta nationala a Romaniei.
2. daca subsemnatul Adrian Toni Neacsu sau vreun alt membru al Consiliului Superior al Magistraturii am facut sau facem obiectul activitatilor prevazute in art 9 si 10 din Legea nr. 14/1992 privind organizarea si functionarea Serviciului Roman de Informatii, in vederea stabilirii unor amenintari la adresa sigurantei nationale.
3. ce serviciu de informatii a intocmit procesele verbale din datele de 10 si 17 ianuarie 2013 in dosarul nr. 3/P/2013 aflat la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justie – Directia Nationala Anticoruptie, in baza carei autorizatii si daca s-au respectat intocmai prevederile legale care reglementeaza activitatea acestuia, inclusiv in ce priveste folosirea acestora pentru a declansa un proces penal.
(textul integral al sesizării depuse la Comisia de Apărare a Camerei Deputaţilor poate fi citit aici: http://www.luju.ro/institutii/servicii-secrete/sri-sau-dgipi-solicitarea-facuta-de-judecatorul-adrian-neacsu-la-comisia-de-aparare-ordine-publica-si-siguranta-nationala-a-camerei-deputatilor-devoaleaza-modul-in-care-s-a-lucrat-pe-monitorizare-si-interceptari-ambientale-procesele-verbale-ale-serviciilo)

Ce a declarat Neacşu privind acţiunea DNA împotriva sa

Tot în studioul Realitatea TV, Adrian Neacşu a prezentat şi o serie de aspecte legate de cercetarea pe care DNA o întreprinde în ceea ce îl priveşte, şi, atenţie privind modul în care a fost tratat de procurorul de caz.

Adrian Neacşu: A izbucnit scandalul în ianuarie 2013, ştiţi, doamna procuror a candidat, aşa cum noi auziserăm, noi judecătorii am încercat să ne opunem atunci, mai mult, am contestat ca fiind nelegală alegerea doamnei procuror. Alături de noi au venit asociaţiile profesionale din justiţie, toate, inclusiv cele ale procurorilor (…) Imediat după data de 4 ianuarie când au avut loc aceste alegeri m-am trezit citat la DNA, pe numele meu era un dosar. M-am dus la DNA şi nu mică mi-a fost surpriza să văd că ceea ce mi s-a prezentat, două hârtii care însemnau rezoluţia de începere a urmăririi penale, erau bazate aproape în exclusivitate pe două procese verbale întocmite de serviciile secrete ale statului român. Nu ştiu despre ce serviciu secret este vorba, ştiu că este un serviciu secret pentru că aşa am citit acolo. Nu ştiu dacă este SRI, dacă este vreun alt serviciu secret, dar în mod clar rezulta din ceea ce am citit eu acolo că tot ceea ce mi se reţinea mie că aş fi săvârşit era ca urmare a unei monitorizări pe o perioadă mai lungă de către serviciile speciale./gpodea/cvanato/ Deci, în această modalitate, am aflat că am fost, să spunem, filat, urmărit ş.a.m.d.

Răzvan Savaliuc (ziarist Luju.ro, invitat în platou): Nu i-aţi cerut să vă arate acea sesizare a serviciului secret, cum era normal: orice acuzat trebuie să afle ce i se impută, ca să se poată să se apere. Nu i-aţi cerut să vă arate? Nu v-au arătat acele documente?

Adrian Neacşu: Nu, ne-au arătat şi nu mi-au arătat nici alte probe, să spunem, din dosar. Procurorii au modalitatea lor în care îşi administrează dosarul.

Realizator: Apropo de chestiunea asta. Noi dăm o fotografie pe micul ecran, ca să înţeleagă telespectatorii, este locuina dvs de serviciu pe care aţi avut-o până în urmă cu câteva luni. Şi înţeleg că aţi fi fost ascultat şi acolo, de altfel, declaraţi săptămâna trecută, domnule Neacşu, că acest lucru era de interes pentru aceste Servicii Secrete: ‘discuţiile, pe care le aveam în apartamentul pe care îl deţineam în Bucureşti, cu mai mulţi colegi ai mei, când ne întâlneam, pentru a discuta ce se întâmplă cu CSM-ul’. De fapt, eu asta îneleg că doreau să afle domnii aceştea, fie că erau de la SRI, de la DGIPI, de la…

Adrian Neacşu: Eu am solicitat Comisiei pentru Siguranţă Naţională din Camera Deputaţilor, să verifice, într-adevăr, dacă mandatele de siguranţă naţională, respectiv autorizare, au fost date pe numele meu sau al celorlalţi membri CSM. Şi, părerea mea este că, într-adevăr, a existat o monitorizare preventivă, dacă vreţi, astfel încât să vedem ce se poate întâmpla, în momentul când anumite persoane pot deveni…. Aşa, haideţi să-i spunem indezirabile, în sensul acesta. De aceea, aş atrage atenţia că foarte repede au fost scoase. Deci, repet, pe data de 4 au fost alegerile, pe data de 4 a fost într-o vineri, pe data de 7 deja primeam de la o altă autoritate instituţie importantă a statului, ANI, anumite, mă rog, citaţie acolo…

Realizator: O coincidenţă?

Adrian Neacşu: O coincidenţă în sensul că s-a redeschis un dosar din 2011, dar nu asta e coincidenţa, coincidena e că şi eu şi un alt membru CSM, la fel de vocal sau poate mai vocal ca mine, şi anume, domnul Horaţiu Dumbravă, care a fost preşedinte al Consiliului, am primit în acelaşi timp, în aceeaşi zi, practic, concomitent, citaţii de la DNA, pe două dosare din 2011, în mod, mă rog, ciudat, redeschise exact atuncea. Dar evenimentele au continuat. Pe data de 10, a fost o şedinţă a plenului CSM, în care eu, împreună cu domnul Dumbravă şi împreună cu Secţia pentru Judecători, am solicitat demisia doamnei preşedinte Hăineală, proaspăt aleasă; exact din data de 10 primul proces-verbal care se afl în dosarul meu, iar pe data de 17, dacă reţin, a fost o altă şedinţă a plenului CSM în care de asemenea am refuzat să intrăm în plen până când doamna preşedinte nu îşi prezintă demisia.

Realizator: Şi eu mă întreb ca jurnalist domnule judecător cine trage pârghiile acestea din spatele DNA?

Adrian Neacşu: Poate cel mai simplu e să vedem cui profită. Deci, cui profită faptului că eu, de exemplu, nu mai sunt în CSM, să-mi exprim votul, care era, iarăşi, eu mi l-am spus public cum va fi pe anumite aspecte. De exemplu, am spus-o şi o spun în continuare doamna preşedinte Hăineală are un mandat nelegitim, în fruntea CSM, doamna preşedinte Hăineală ar trebui să facă un pas înapoi, atât timp cât, în Justiţie, legalitatea alegerii dumneaiei este contestată, în momentul de faţă, de către Asociaţiile Profesionale, atât timp cât majoritatea care a propulsat-o este una din punctul meu de vedere nu toxică că ar fi un cuvânt prea mare – încropită din trădări, ca să folosesc nişte termeni…

%d blogeri au apreciat: