Arhiva | 6:14 pm

PRESEDINTELE DE ONOARE AL PNL MIRCEA IONESCU-QUINTUS A IMPLINIT AZI 18 MARTIE,96 DE ANI!LA MULTI ANI!

18 mart.

Preşedintele de onoare al Partidului Naţional Liberal, Mircea Ionescu-Quintus, împlineşte luni 96 de ani. El spune că îşi doreşte sănătate, iar românilor le transmite să aibă speranţa că le va fi mai bine.

Mircea-Ionescu-Quintus-300x225

„De sănătate am nevoie din plin. Îl rog pe Dumnezeu să mă ţină sănătos. Dacă o fi să mai fiu printre dumneavoastră, vreau să mă simt bine. Doresc tuturor celor din jurul nostru, tuturor oamenilor noştri de aici, din amărâta aceasta de ţară, să ne fie mai bine şi să aibă speranţă că, totuşi, viitorul este al nostru”, a declarat, luni, pentru AGERPRES, Mircea Ionescu-Quintus.

Scriitorul şi omul politic Mircea Ionescu-Quintus s-a născut la 18 martie 1917, la Cherson, în Crimeea (Ucraina), unde familia lui era refugiată.

A absolvit Liceul „Sfinţii Petru şi Pavel” din Ploieşti (1927 – 1934). Este licenţiat al Facultăţii de Drept din Bucureşti (1938). Specialist în Drept şi procedură penală. Avocat în Baroul de Prahova (1940 – 1987); consilier îndrumător de avocaţi stagiari (1977 – 1985); profesor la catedra de Drept Constituţional şi Administrativ la Facultatea de Studii Juridice a Universităţii de Inventică din Ploieşti (1991 – 1993).

A fost preşedinte al Tineretului Liberal „Brătianu” din judeţul Prahova şi membru al Comitetului Naţional al Tineretului Liberal (1945 – 1947).

Deţinut politic, mai mulţi ani, în perioada regimului comunist.

Quintus a fost preşedinte al Organizaţiei judeţene Prahova a PNL (1990 – 1993). În această calitate, în perioada februarie – iunie 1990, a fost membru al CPUN – Prahova.

Vicepreşedinte al PNL (1990 – 1992); preşedinte al PNL (din 26 februarie 1993 până în 17 februarie 2001).

Deputat de Prahova în prima legislatură postdecembristă, ales pe lista PNL la 20 mai 1990. Vicepreşedinte al Adunării Deputaţilor (18 iunie 1990 – septembrie 1991).

A fost ministru al Justiţiei în Cabinetul condus de Theodor Stolojan (16 octombrie 1991 – 19 noiembrie 1992).

La alegerile parlamentare din 3 noiembrie 1996 a obţinut un mandat de senator de Prahova, iar la 27 noiembrie 1996 a fost ales vicepreşedinte al Senatului României. Reales senator de Prahova în legislatura 2000 – 2004. La 1 februarie 2000 a fost ales preşedinte al Senatului României.

Este preşedinte de onoare al PNL (din 19 oct. 2002).

LUNI,18 MARTIE ,INCEPE POSTUL MARE LA CRESTINII ORTODOCSI,CARE PRECEDE SARBATOAREA INVIERII DOMNULUI SI MANTUITORULUI IISUS HRISTOS!

18 mart.

În Biserica Ortodoxă, luni, 18 martie, începe Postul Mare care precede sărbătoarea Învierii Domnului și Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pe care, anul acesta, o vom sărbători duminică, 5 mai. Astfel, perioada de postire pentru sărbătoarea Sfintelor Paști, anul acesta, este de luni, 18 martie, până sâmbătă, 4 mai, inclusiv.

4774_p17lmk7j8nde511js1tnu48tk73a

Mai multe informații despre istoricul și semnificațiile Postului Mare în Biserica Ortodoxă aflăm de la Părintele Prof. Dr. Ene Braniște din lucrarea Liturgica Generală apărută la Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române în anul 1993:

Postul Paştilor, Păresimile sau Patruzecimea, adică postul dinaintea Învierii Domnului, este cel mai lung şi mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe; de aceea în popor e numit, în general, Postul Mare sau Postul prin excelenţă. El a fost orânduit de Biserică pentru cuviincioasa pregătire a catehumenilor de odinioară, care urmau să primească botezul la Paşti şi ca un mijloc de pregătire sufletească a credincioşilor pentru întâmpinarea cu vrednicie a comemorării anuale a Patimilor şi a Învierii Domnului; totodată ne aduce aminte de postul de patruzeci de zile ţinut de Mântuitorul înainte de începerea activităţii Sale mesianice (Luca IV, 1-2) 42, de unde i s-a dat şi denumirea de Păresimi (de la latinescul quadragesima) sau Patruzecime (Τεσσαραϗοτή).

În general, Sfinţii Părinţi şi scriitorii bisericeşti privesc acest post ca o instituţie de origine apostolică. Dar în primele trei secole durata şi felul postirii nu erau uniforme peste tot. Astfel, după mărturiile Sfântului Irineu, ale lui Tertulian, ale Sfântului Dionisie al Alexan-driei ş.a., unii posteau numai o zi (Vinerea Patimilor), alţii două zile, adică Vineri şi Sâmbătă înainte de Paşti, alţii trei zile, alţii o săptămână, iar alţii mai multe zile, chiar până la şase săptămâni înainte de Paşti; la Ierusalim, în sec. IV se postea opt săptămâni înainte de Paşti, pe când în Apus în aceeaşi vreme se postea numai patruzeci de zile.

Începând de pe la sfârşitul secolului al III-lea înainte, postul cel mare a fost împărţit în două perioade distincte, cu numiri diferite: Postul Păresimilor (Patruzecimii), sau postul prepascal, care ţinea până la Duminica Floriilor, având o durată variabilă, şi Postul Paştilor (postul pascal), care ţinea o săptămână, adică din Duminica Floriilor până la cea a Învierii, fiind foarte aspru. Abia în secolul al IV-lea, şi anume după uniformizarea datei Paştilor, hotărâtă la Sinodul I Ecumenic, Biserica de Răsărit (Constantinopol) a adoptat definitiv vechea practică, de origine antiohiană, a postului de şapte săptămâni, durată pe care o are şi astăzi, deşi deosebirile dintre Bisericile locale asupra duratei şi modului postirii au persistat şi după această dată. După disciplina ortodoxă, se lasă sec în seara Duminicii izgonirii lui Adam din Rai (a lăsatului sec de brânză, în grec. = Κυριαϗή της τυρινης, adică Duminica brânzei, în slavo-rusă = Nedelia Sîropustnaia sau proşenoe voskresenie, adică Duminica iertării) şi postim până în seara Sâmbetei din săptămână Patimilor, inclusiv.

Precum am văzut, ultima dintre cele şapte săptămâni de post deplin, adică săptămână dintre Florii şi Paşti, pe care noi o numim a Sfintelor Patimi, nu era socotită în postul Păresimilor, ci se socotea aparte, sub denumirea de Săptămână Paştilor, a «Paştilor» în sensul originar al cuvântului, adică Paştile Crucii sau al suferinţei Domnului.

Denumirea de Păresimi sau Patruzecime (Τεσσαραϗοτή, Quadragesima), care se întâlneşte prima oară în canonul 5 al Sinodului I ecumenic, era deci perfect justificată pentru cele şase săptămâni care rămâneau şi care constituiau în vechime Postul cel Mare sau al Păresimilor; el se considera încheiat în Vinerea lui Lazăr (Vinerea dinaintea Floriilor), iar Sâmbăta lui Lazăr şi Duminica Floriilor erau socotite praznice aparte.

Durata aceasta de 40 de zile a Postului Paştilor se întemeiază pe o tradiţie vechi-testamentară, de atâtea ori atestată când e vorba de cercetarea şi pregătirea sufletului prin măsuri divine: potopul, care trebuia să spele pământul de păcate, a ţinut 40 de zile şi 40 de nopţi (Facere 7, 11-17); patruzeci de ani au mâncat evreii mană în pustie, înainte de a ajunge în pământul făgăduinţei (Deut. 7, 7 şi 29, 5-6); Moise a stat pe munte 40 de zile pentru a primi Legea (Ieşire 34, 28); ninivitenii au postit 40 de zile pentru a se pocăi (Iona 3, 4-10); Iisus a postit în munte 40 de zile şi 40 de nopţi înainte de începerea activităţii publice (Matei 4, 1-2 şi Luca 4, 1-2) ş.a.m.d.

Practica aceasta a fost adoptată de Biserică încă dinainte de sec. IV, ca timp de pregătire a catehumenilor pentru botez, adică pentru re-naşterea sau înnoirea spirituală. În creştinismul primar postul quadragesimal prepascal era deci de fapt postul catehumenilor; din sec. IV înainte, caracterul catehumenal al quadragesimei cedează din ce în ce mai mult celui penitenţial; sub influenţa puternică a monahismului, întreaga Biserică creştină devine penitentă. Dar sensul iniţial al postului rămâne acelaşi: urcuşul spre eshatologie. Căci toate patruzecimile – atât cele din tradiţia universală, cât şi cele din tradiţia biblică a Vechiului şi a Noului Legământ – nu sunt decât perioade pregătitoare către «un cer nou şi un pământ nou», etape active către regenerarea omului şi înnoirea universală, anticipată şi chezăşuită de învierea lui Hristos, serbată la Paşti.

Postul Paştilor este nu numai cel mai lung şi mai important, ci şi cel mai aspru dintre cele patru posturi de durată ale Bisericii Ortodoxe.

În sec. IV, de ex., canonul 50 al Sinodului din Laodiceea, osândind obiceiul unora de a întrerupe ajunarea în Joia dinaintea Paştilor, dispune să se ţină post aspru (mâncare uscată) în toată Patruzecimea. Cam în aceeaşi vreme, Constituţiile Apostolice (cartea V, cap. 18) recomandă să se postească, în săptămâna ultimă, astfel: «În zilele Paştilor postiţi începând din ziua a doua (luni) până vineri şi sâmbătă şase zile, întrebuinţând numai pâine şi sare şi legume şi bând apă, iar de vin şi de carne abţineţi-vă în aceste zile, căci sunt zile de întristare, nu de sărbătoare; iar vineri şi sâmbătă să postiţi, cei cărora le stă în putinţă, negustând nimic până la cântatul cocoşului din noapte. Iar de nu poate cineva să ajuneze în şir aceste două zile, să păzească cel puţin sâmbăta, căci zice undeva Domnul, vorbind despre Sine: Când se va lua de la ei Mirele vor posti în zilele acelea». În sec. VII, canonul 56 al Sinodului trulan (692) interzice, sub pedeapsa caterisirii şi excomunicării, consumarea hranei provenite de la animale (carne, ouă, brânză), în timpul Păresimilor, osândind astfel direct obiceiul armenilor şi al apusenilor de a mânca lapte, ouă şi brânză în sâmbetele şi duminicile acestui post. La începutul secolului IX, Can. 48 al Sfântului Nichifor Mărturisitorul, patriarhul Constantinopolului şi Regulile Sfântului Teodor Studitul ne lasă să înţelegem că monahii, în tot postul Paştilor, nu mâncau decât o singură dată pe zi (seara), îngăduindu-se numai celor ce lucrau (fizic) să guste puţină pâine şi la Ceasul IX din zi.

În general, deci, în vechime postul Păresimilor era mult mai aspru decât cum se ţine azi. Toate zilele erau de ajunare, adică abţinere completă de la orice mâncare şi băutură până la. Ceasul IX din zi (spre seară), afară de sâmbete şi duminici, care erau exceptate de la ajunare.

Conform tradiţiei stabilite cu timpul în Biserică, în cursul Postului Mare se posteşte astfel: în primele două zile (luni şi marţi din săptămâna primă) se recomandă, pentru cei ce pot să ţină, post complet sau (pentru cei mai slabi) ajunare până spre seară, când se poate mânca puţină pâine şi bea apă; la fel în primele trei zile (luni, marţi şi miercuri) şi ultimele două zile (vinerea şi sâmbăta) din Săptămâna Patimilor. Miercuri se ajunează până seara (odinioară până după săvârşirea Liturghiei Darurilor mai înainte sfinţite), când se mănâncă pâine şi legume fierte fără untdelemn. În tot restul postului, în primele cinci zile din săptămână (luni-vineri inclusiv) se mănâncă uscat o singură dată pe zi (seara), iar sâmbăta şi duminica de două ori pe zi, legume fierte cu untdelemn şi puţin vin. Se dezleagă de asemenea la vin şi untdelemn (în orice zi a săptămânii ar cădea), la următoarele sărbători fără ţinere (însemnate în calendar cu cruce neagră): Aflarea capului Sfântului Ioan Botezătorul (24 februarie), Sfinţii 40 de mucenici (9 martie), Joia Canonului celui mare, înainte-serbarea şi după-serbarea Buneivestiri (24 şi 26 martie), precum şi în ziua Sfântului Gheorghe (23 aprilie), iar după unii şi în Joia Patimilor. La praznicul Buneivestiri (25 martie) şi în Duminica Floriilor se dezleagă şi la peşte (când însă Bunavestire cade în primele patru zile din Săptămâna Patimilor, se dezleagă numai la untdelemn şi vin, iar când cade în vinerea sau sâmbăta acestei săptămâni, se dezleagă numai la vin).

Din cele mai vechi timpuri, postul Păresimilor a fost ţinut cu multă rigurozitate (de altfel, până astăzi, postul acesta este încă cel mai mult respectat în creştinătatea ortodoxă). Precum am văzut, Canonul 69 apostolic osândea cu caterisirea pe slujitorii Bisericii şi cu excomunicarea (afurisirea) pe credincioşii laici care n-ar fi respectat postul de miercuri şi de vineri şi pe cel al Păresimilor, neadmiţând excepţii decât în cazuri de boală.

Pentru a trezi sufletele credincioşilor şi a le îndemna la căinţă şi smerenie, Biserica a hotărât, prin canoanele 49 Laodiceea şi 52 trulan, ca în timpul Păresimilor să nu se săvârşească Liturghie decât sâmbăta, duminica şi sărbătoarea Buneivestiri, iar în celelalte zile ale săptămânii (de luni până vineri inclusiv) să se săvârşească numai Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, care e mai potrivită pentru acest timp. Totodată, pentru a păstra caracterul sobru al Păresimilor, Biserica a oprit prăznuirea sărbătorilor martirilor în zilele de rând ale Păresimilor, pomenirile acestora urmând a se face numai în sâmbetele şi duminicile din acest timp. Sunt oprite, de asemenea, nunţile şi serbarea zilelor onomastice în Păresimi, fiindcă acestea se serbează în general cu petreceri şi veselie, care nu cadrează cu atmosfera de smerenie, de sobrietate şi pocăinţă, specifică perioadelor de post. Odinioară chiar şi legile statului bizantin asigurau respectul cuvenit postului Păresimilor, interzicând toate petrecerile, jocurile şi spectacolele din acest timp.

Postul propriu-zis al Păresimilor este precedat de cele trei săptămâni introductive de la începutul perioadei Triodului (începând cu Duminica Vameşului şi a Fariseului), oare pregătesc treptat şi prevestesc postul mai aspru, care începe de la lăsata secului. Ultima dintre acestea face deja trecerea spre postul propriu-zis, pentru că în cursul ei este îngăduit numai consumul laptelui şi al derivatelor lui, lăsându-se mai dinainte sec de carne (în seara duminicii a treia din Triod, adică Duminica Înfricoşătoarei Judecăţi); de aceea săptămâna aceasta poartă denumirea de Săptămâna brânzei sau săptămâna albă (προνήστιμος sau τυροφάγος εύδομάς, Sedmiţa sîrnaia). Toate serviciile divine din timpul Păresimilor sunt mai sobre decât cele din restul anului şi îndeamnă la smerenie, întristare şi căinţă. De aceea, postul Păresimilor şi întreaga perioadă a Triodului are o importanţă de prim rang nu numai în evlavia monahală, ci şi în spiritualitatea sau viaţa religioasă ortodoxă a credincioşilor mireni în general; este timpul în care se spovedesc cei mai mulţi credincioşi, în vederea împărtăşirii din ziua Paştilor, conform poruncii a patra a Bisericii.

Postul Paştilor e ţinut şi în Biserica Romano-Catolică; el ține 40 de zile, începând nu luni ca la ortodocşi, ci în miercurea numită a Cenuşii (Dies Ceneris), pentru că în această zi se practică la apuseni presărarea cenuşii pe creştetul capului (rest din ceremonialul penitenței publice din vechime, moştenit de la evrei). Catolicii dezleagă postul în duminicile Păresimilor, mâncând de dulce.

B.U.B.A. „JUSTITIEI „LUI TRAIAN BASESCU PRIN „BRATUL INARMAT”DNA,INCEARCA SA CONTESTE ELIBERAREA CONDITIONATA A FOSTULUI PREMIER ADRIAN NASTASE!

18 mart.

Reprezentantul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) a contestat luni la Tribunalul Bucureşti mai multe documente depuse în dosarul privind eliberarea condiţionată a fostului premier Adrian Năstase.

031813591346517468

În sala de judecată, procurorul de şedinţă a arătat că avocaţii lui Năstase au depus documente provenind de la Penitenciarul Jilava, care însă sunt simple copii xerox şi nu au menţiunea ”conform cu originalul”, solicitând judecătorilor să fie înlăturate, deoarece au şi file lipsă şi conţin ştersături.

De asemenea, procurorul a declarat că luni dimineaţa au fost ataşate la dosar peste 200 de pagini trimise prin fax la instanţă de avocata Carmen Paştin, însă nici acestea nu sunt conforme cu originalul şi nu sunt numerotate.

În replică, avocaţii au arătat că nu ştiu în ce calitate a trimis avocata Carmen Paştin acele documente, deoarece aceasta nu a fost angajată să îl reprezinte pe Adrian Năstase.

De asemenea, ei au arătat că judecătorii trebuie să ţină cont la analizarea unei eliberări condiţionate doar de două documente principale: procesul-verbal întocmit de penitenciar şi caracterizarea făcută de comisia de eliberări condiţionate de la Penitenciarul Jilava.

La rândul său, Adrian Năstase a explicat judecătorilor că acele ştersături au fost făcute de membrii comisiei de eliberări, deoarece conţin date ale unor persoane care au participat alături de el la anumite activităţi educative în penitenciar.

Instanţa a decis ca documentele trimise de avocata Carmen Paştin să nu fie luate în considerare, urmând ca pe celelalte documente să se pronunţe odată cu fondul dosarului.

Magistraţii Tribunalului Bucureşti judecă luni dosarul privind eliberarea condiţionată a fostului premier Adrian Năstase, după ce acesta a obţinut o decizie favorabilă din partea Judecătoriei Sectorului 4.

TRAIAN BASESCU ,GUVERNATORUL STRAIN AL ROMANIEI,NU A FOST INVITAT CUM DEZINFORMEAZA LATRINA PORTOCALIE ROTV,DAR VA PARTICIPA MARTI LA CEREMONIA DE INAUGURARE A PONTIFICATULUI PAPEI FRANCISC I!

18 mart.

Traian Băsescu va participa, marţi, la ceremonia de inaugurare a pontificatului Papei Francisc, informează Administraţia Prezidenţială.

1363203894habemus-papam-cardinalul-argentinian-jorge-bergoglio-este-noul-papa-noul-suveran-pontif-va-sluji-sub-numele-de-francisc-i-198061

Potrivit lui Bogdan Oprea, purtător de cuvânt al preşedintelui, Traian Băsescu va merge la Roma cu o cursă de linie Alitalia.

Slujba de inaugurare a pontificatului Papei Francisc I va avea loc la 19 martie, sărbătoarea Sf. Iosif, patronul bisericii.

Cardinalul argentinian Jorge Mario Bergoglio, arhiepiscop de Buenos Aires, a devenit săptămâna trecută cel de-al 266-lea papă al Bisericii Catolice, succedându-i papei emerit Benedict al XVI-lea, a cărui retragere a intrat oficial în vigoare la 28 februarie.

RAZBUNAREA LUI TRAIAN BASESCU IMPOTRIVA FOSTULUI PREMIER ADRIAN NASTASE NU ARE LIMITE:SEDINTA DE JUDECATA A INCEPUT CU O SUSPENDARE DE DOUA ORE SOLICITATA DE O CERERE A PROCURORILOR DNA! MOTIVUL :NU CUNOSC CAZUL?!

18 mart.

Fostul premier Adrian Năstase află astăzi dacă va fi eliberat din închisoare. Recursul la eliberarea condiţionată, înaintat de procurorii DNA, se judecă la Tribunalul Bucureşti. Şedinţa a început însă cu o suspendare de două ore, în urma unei cereri a procurorilor DNA. Dacă instanţa va lua o decizie favorabilă lui Adrian Năstase, fostul premier va fi pus în libertate după opt luni de detenţie. Năstase este încarcerat din 26 iunie 2012.

668x344adriannastasecondamnatani-1350756319

UPDATE 9.46 Avocatul lui Adrian Năstase, Ion Cazacu, a spus că cererea procurorilor de amânare este nejustificată. „Spune de joi până astăzi nu a avut timp să citească documentaţia depusă care este o copie a dosarului din penitenciar în care sunt detaliate toate activităţile la care a participat Adrian Năstase. Mi se pare surprinzător că procurorii atacă în recus aceste activităţi, iar acum spune că nu a luat cunoştinţă de ele. Mi se pare o cerere departe de loialitatea administrării justiţiei”, a declarat Cazacu.

Acesta a arătat că nu a depus excepţii la dosar, ci nişte chestiuni de practică judiciară, printre care şi ultima recompensă primită de către Năstase, pe 14 februarie, care a constat într-o supliumentare a dreptului la vizită de către rude.

UPDATE 9.38 Şedinţa a fost suspendată două ore. Procurorii DNA au cerut o amânare pentru că avocaţii fostului premier au depus foarte multe excepţii la dosar şi trebuie să le studieze. Magistraţii le-au acordat două ore pentru studiu.

UPDATE 9.31 A început şedinţa. În momentul intrării în sala de judecată, Adrian Năstase a fost aplaudat de susţinătorii săi. Alături de aceştia se află cei doi fii ai săi, Andrei şi Mihnea Năstase.

UPDATE 9.00 Adrian Năstase a ajuns la Tribunalul Bucureşti. Şedinţa în care se va judeca recursul făcut de procurorii DNA va începe în jurul orei 9.30.

UPDATE 8.50 Social-democratul Codrin Ştefănescu speră ca Adrian Năstase să fie eliberat astăzi din închisoare. El acuză însă tergiversarea luării unei decizii favorabile fostului premier, spunând că DNA a făcut tot ce se poate pentru a-l ţine pe Adrian Năstase în penitenciar. şefănescu a arătat că justiţia este „coruptă” şi „răspunde la comenzi politice. „Traian Băsescu încă tremură când aude numele lui Năstase”, a spus Ştefănescu.

UPDATE 8.30 Avocatul Ion Cazacu a declarat, înainte de proces, că apărarea fostului premier are suficiente argumente pentru a combate recursul procurorilor. „Cred că astăzi o să învingă spiritul de dreptate şi corectitudine”, a spus Cazacu.

UPDATE 8.25 Adrian Năstase a plecat de la Penitenciarul Jilava şi se află în drum spre Tribunalul Bucureşti.

UPDATE 8.20 Andrei Năstase a declarat că tatăl său se aşteaptă la orice: „Am discutat cu el care ar fi variantele: prima ar fi că mergem acasă, iar a doua că este posibil orice. (…) Nu va fi nimic special , e o zi normală pentru noi. Îl aşteptăm acasă.”

–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––

Termenul de 18 martie a fost stabilit de Tribunalul Bucureşti (TB) în 4 martie, după ce această instanţă a primit dosarul de la Judecătoria Sectorului 4.

Viorica Dinu şi Antonela Costache, care trebuiau să facă parte din completul care va judeca recursul la eliberarea fostului premier, au fost arestate preventiv pentru 29 de zile, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul în care sunt acuzate de luare de mită şi trafic de influenţă pentru soluţii în mai multe dosare, printre care şi cel al lui Dinel Nuţu (fost Staicu).

Preşedintele Tribunalului Bucureşti, Laura Andrei, a declarat pentru MEDIAFAX, joi, după reţinerea celor două judecătoare, că dosarul privind eliberarea lui Năstase şi cauza privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) vor fi judecate la termenele stabilite, fiecare secţie având asigurat un complet de permanenţă, pentru situaţii neprevăzute. Completul de permanenţă asigură judecata în orice dosar atunci când situaţia o cere.

Duminică, fostul premier a fost vizitat la penitenciar de cei doi fii ai săi, Andrei Năstase declarând că speră ca aceasta să fie ultima ocazie în care îşi vede tatăl în închisoare şi că nu vede vreun motiv pentru amânarea procesului de luni.

CITEŞTE ŞI MESAJUL EMOŢIONANT al lui Andrei, înainte de recurs: Cer să-mi respectaţi dreptul de a-mi iubi tatăl

În 12 februarie, Judecătoria Sectorului 4 a admis cererea lui Năstase de eliberare din penitenciar înainte de termen, decizia fiind contestată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA).

DNA a notat, în motivarea recursului făcut împotriva deciziei Judecătoriei Sectorului 4 de eliberare condiţionată al lui Adrian Năstase, că acesta, prin materialele şi articolele pe care le-a scris şi publicat, dovedeşte că nu regretă faptele pentru care a fost condamnat şi că în continuare nu le admite, singurul regret al său fiind acela că este singurul faţă de care s-a pronunţat o condamnare cu executare.

Adrian Năstase este încarcerat din 26 iunie 2012.

În 9 ianuarie, Comisia de eliberări condiţionate de la Penitenciarul Jilava a constatat că s-a împlinit termenul de o treime din pedeapsă în care Adrian Năstase ar putea fi eliberat şi a dat aviz favorabil.

În 20 iunie 2012, Adrian Năstase a fost condamnat definitiv, de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul calităţii”, în care a fost acuzat în legătură cu strângerea de fonduri pentru campania electorală din 2004, când a candidat pentru Preşedinţie din partea PSD.

În 5 decembrie 2012, Curtea de Apel Bucureşti a decis ca zilele petrecute de fostul premier în Spitalul Floreasca, în urma tentativei de sinucidere, să fie scăzute din condamnare. Instanţa a dispus atunci să fie scăzută perioada din 20 până în 26 iunie 2012

GABRIELLA CILMI – SWEET ABOUT ME!

18 mart.

TAYLOR SWIFT – 22-

18 mart.

%d blogeri au apreciat asta: