Arhiva | 5:20 pm

COMISIA EUROPEANA L-A PUS LA PUNCT PE ZAPACITU’DIN FRUNTEA ROMANIEI,BLOCAND IRITATA NUMIRILE DE PROCURORI!

2 apr.

Schimbarea surpriza de la CSM a luat pe nepregătite clasa politică. PNL anunțase o ședință în cursul zilei, pregătind o renunțare la postul de ministru al Justiției, ca protest la eventuale numiri de procurori șefi fără consultări intre liderii USL. Venit la CSM pentru a da curs propunerii lui Traian Băsescu, care a cerut înlocuirea procedurii de selecție cu o negociere, premierul a anunțat, la ieșire, ca numirile se amână. Mai precis, Secția de procurori a CSM a cerut să se meargă pe o procedură de selecție cu toate etapele prevăzute de proiectul Monei Pivniceru. Astel, noii procurori șefi vor fi cunoscuți după câteva luni, dacă se obține semnătura finală, a președintelui.

544431_228530430619825_1716283081_n

Ce a determinat schimbarea de 180 de grade? Din surse de la Bruxelles, am aflat că scandalul creat în presă de Traian Băsescu, care a negociat prin televizor numirile, a iritat Comisia Europeană. Declanșând o dezbatere publică pe tema numirilor, Traian Băsescu a atras atenția asupra subiectului. Într-un moment extrem de dificil pe plan european, marcat de o gravă criză economică, posibilă destabilizare a mediului socio-politic din România nu poate fi tolerată de instituțiile europene.

Ca urmare, Bruxelles-ul i-a cerut lui Traian Băsescu să respecte procedura convenită cu Comisia, și sărenunțe la negocieri și numiri politice.Prin pârghiile pe care le are la CSM, inspecial în secția de procurori, președintele a transmis recomandările UE și a hotărât să renunțe la planul inițial. Sprijinul extern este mai important pentru Traian Băsescu decât controlul procuraturii, cel puțin în acest moment.

Odată ce s-a impus din afară renunțarea la negocierile politice pentru șefii Parchetelor, liberalii vor renunța la cedarea Ministerului Justiției, ca urmare nu va avea loc nicio rocadă, ne-au declarat surse din PNL. Interimatul premierului este limitat la 45 de zile, iar procedura pe care chiar CSM a stabilit-o, în toamna anului trecut, împinge selecția spre 90 de zile. Manevra efectuată de susținătorii lui Băsescu din CSM, care au încercat să evite numiri rapide în situații excepționale (referendum etc) se întoarce împotriva celor care au inițiat-o.

CIRCULA PE NET.SCRISOARE DESCHISA A SENATORULUI PSD VALER MARIAN CATRE CETATEANUL TRAIAN BASESCU!

2 apr.

Scrisoare deschisă către preşedintele României

1364899119Untitled-1

Cetăţene Traian Băsescu,

Având în vedere că în aceste zile sunteţi animat şi preocupat de dorinţa de a o numi pe pupila Laura Codruţa Kovesi, fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, vă transmit, spre dreaptă cumpănire, declaraţia mea politică „Laura Codruţa Kovesi, procuror general din milă şi din mită portocalie” (prezentată în şedinţa de plen a Senatului din 2 mai 2012 şi reprodusă recent în declaraţia „Hăi(mă)neala de la CSM”, prezentată în şedinţa de plen a Senatului din 19 martie 2013), pe care probabil nu aţi reuşit să o citiţi fiind împovărat de problemele naţionale, continentale şi planetare:

Propulsată de trio-ul Blaga – Boc – Macovei

Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Laura Codruţa Kovesi, a fost numită în funcţie de preşedintele Traian Băsescu în 2006, la propunerea ministrului justiţiei Monica Luisa Macovei. Laura Codruţa Kovesi a fost promovată în funcţia de procuror general al României, la vârsta de 33 ani, de la Sibiu, unde activa la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu ca procuror şef al structurii locale a DIICOT. Aceasta a fost propulsată faptic spre înalta funcţie de procuror general al României de către secretarul general al PDL, Vasile Blaga, care era prieten cu tatăl său şi care a obţinut şi sprijinul preşedintelui PDL, Emil Boc, care a fost coleg de an şi de grupă cu Kovesi la Facultatea de Drept a Universităţii Babeş Bolyai din Cluj-Napoca. Promovarea lui Kovesi i-a surprins pe colegii săi de facultate şi de serviciu, întrucât fusese o studentă mediocră, iar ca procuror nu se remarcase în mod deosebit pe plan profesional, la bilanţul de profil pe anul anterior promovării sale (2005) ocupând doar locul 10 din 16. A surprins şi mai mult renominalizarea sa în septembrie 2009 ca procuror general de către preşedintele Traian Băsescu în condiţiile în care Consiliul Superior al Magistraturii (instituţia supremă şi reprezentativă a magistraţilor din România) a respins categoric renumirea sa, cu 5 voturi contra şi un vot pentru.

Sluga plecată a lui Băsescu and co

În cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este notorie obedienţa procurorului general Kovesi faţă de preşedintele Traian Băsescu, faţă de ex-ministrul de interne Vasile Blaga, actualmente preşedintele Senatului, şi faţă de şefii serviciilor secrete, îndeosebi faţă de generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI ( şi şeful de facto al principalului serviciu secret din România). Obedienţa a fost mai mult decât vizibilă în cazul Alro, care afecta securitatea energetică naţională şi în care au fost vizaţi foştii consilieri prezidenţiali Theodor Stolojan şi Elena Udrea, sau în dosarele lui Omar Hayssam privind acte de terorism, afaceri cu armament sau fuga sa din România. Foştii procurori şefi adjuncţi ai DIICOT, Ciprian Nastasiu şi Angela Ciurea, au acuzat-o pe Laura Codruţa Kovesi că le-ar fi solicitat să tergiverseze dosarele privind privatizările strategice. Procurorul general Kovesi este suspectat că l-ar fi delegat pe procurorul Valentin Horia Şelaru, care era omul său de încredere în calitate de consilier personal, să emită soluţie de neîncepere a urmăririi penale (NUP) în cazul Alro. Kovesi l-a adus pe acest procuror de la Serviciul teritorial Braşov al DNA la Parchetul de pe lângă Înalta Curtea de Casaţie şi Justiţie, l-a numit consilier al procurorului general şi l-a detaşat la DIICOT o perioadă scurtă de timp pentru a da NUP în cazul Alro faţă de Elena Udrea, Theodor Stolojan, Verestoy Attila ş.a. Recent, Kovesi l-a răsplătit pe Şelaru cu funcţia de procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică, numindu-l în locul unui alt yesman de-al său, procurorul Marius Iacob, pe care l-a promovat prim-adjunct al său. Procurorul general al României a avut o intervenţie diversionistă şi părtinitoare şi în cazul mitei oferite de fosta şefă a Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, declarând că procurorii nu s-au referit la un partid politic şi că afirmaţia ar aparţine unuia din inculpaţii arestaţi în condiţiile în care trimiterea la un partid politic, respectiv la PDL, era consemnată în încheierea de arestare preventivă (atât în concluziile procurorului care a reprezentat Direcţia Naţională Anticorupţie cât şi în considerentele judecătorului care a dispus măsura arestării preventive), iar ulterior a fost confirmată şi în rechizitoriul emis şi în sentinţa pronunţată în cauză.

Parchetul a devenit o anexă a SRI

Procurorul general al României este acuzat de majoritatea subalternilor săi că a promovat în funcţii doar cercul să restrâns de yesmani, gen Iacob sau Şelaru, iar faţă de ceilalţi are un comportament abuziv, discreţionar şi chiar bădăran, fiind reclamată că de multe ori „înjura ca la uşa cortului”. Cel mai mare reproş care i se aduce lui Kovesi este însă acela că a aservit total Parchetul preşedintelui României şi serviciilor secrete, îndeosebi Serviciul Român de Informaţii (SRI), cum n-a fost aservit nici măcar în regimul totalitar comunist al lui Nicolae Ceauşescu. Tot mai mulţi procurori se plâng că Parchetul şi-a pierdut independenţa şi a devenit o anexă a SRI, întrucât procurorul general Laura Codruţa Kovesi se supune orbeşte cererilor şi ordinelor generalului Florian Coldea. Nu în ultimul rând, lui Kovesi i se impută că ar fi favorizat corupţia şi contrabanda din vămile româneşti, inclusiv pe marele patron al acestora, preşedintele ANAF, Sorin Blejnar datorită prieteniei sale cu şeful Autorităţii Naţionale Vamale (ANV), Viorel Comăniţă (care este vicepreşedinte al ANAF şi este mâna dreaptă a lui Blejnar din perioada în care a deţinut funcţiile de director al Direcţiei Juridice şi de director al Direcţiei Supraveghere şi Accizare Vamală din ANAF). În compania unor subalterni, ca de exemplu, şeful Direcţiei Regionale Vamale Cluj, Călin Vesa, şi şeful Direcţiei Vamale Judeţene Satu Mare, Ioan Sabău, directorul ANV Viorel Comăniţă s-a lăudat cu prietenia şi protecţia lui Kovesi, afirmând că sunt originari amândoi din judeţul Sibiu şi că s-au intersectat profesional în municipiul Sibiu, unde el a fost avocat, iar ea procuror. Dealtfel, şi Kovesi şi Comăniţă au fost promovaţi de la Sibiu la Bucureşti, pe filiera politică a PDL, după alegerile parlamentare şi prezidenţiale din 2004.

Favorizarea generalului Coldea

Procurori din Secţia Parchetelor Militare o acuză pe Kovesi că l-ar fi favorizat pe generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, într-un dosar în care acesta a fost cercetat pentru că ar fi provocat un accident de circulaţie în timp ce conducea în Bucureşti un autoturism de serviciu sub influenţa băuturilor alcoolice. Potrivit unor surse din Secţia Parchetelor Militare, confirmate de surse din SRI, în anul 2008, generalul Coldea şi-a sărbătorit ziua de naştere (21 septembrie) împreună cu procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, într-o locaţie secretă a SRI, după care, pe timp de noapte, s-au deplasat spre domiciliul acesteia, conducând personal un autoturism de serviciu. Pe B-dul Ştefan cel Mare, generalul Coldea a provocat un accident de circulaţie, respectiv a pierdut controlul volanului, a ieşit de pe carosabil şi a intrat cu autoturismul în copacii din faţa Clubului Dinamo, avariind grav partea din faţă a autoturismului, inclusiv parbrizul şi bordul acestuia. Circumstanţele producerii accidentului indică faptul că generalul Coldea se afla sub influenţa accentuată a băuturilor alcoolice. Vă puteţi închipui ce carnagiu s-ar fi putut întâmpla dacă la ora respectivă s-ar fi desfăşurat un meci de fotbal sau alt eveniment la stadionul Dinamo. Dosarul a fost muşamalizat ulterior de Secţia Parchetelor Militare din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a intervenţiei procurorului general al României. În cauză a fost emisă soluţie de neîncepere a urmăririi penale (NUP) de către procurorul şef Ion Vasilache, promovat în această funcţie de procurorul general Laura Codruţa Kovesi şi avansat ulterior de preşedintele Traian Băsescu la gradul de general.

Fidelizare şi manipulare prezidenţială prin bodiguarzi de la SPP

Angajaţi din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, SRI şi SPP susţin că preşedintele Traian Băsescu (alias Zeus) ar fi fidelizat-o şi manipulat-o pe Laura Codruţa Kovesi (dar şi pe alte reprezentante ale Parchetului General) prin invitarea ei în mod frecvent la reşedinţa sa de la Palatul Cotroceni şi prin cuplarea acesteia cu un angajat din Serviciul de Protecţie şi Pază (SPP), care, pe lângă servicii de conducere auto şi de gardă de corp, îi asigura şi acompaniament sexual. După mai multe întâlniri la Palatul Cotroceni, la aproximativ un an de la promovarea sa, procurorul general a divorţat de soţul său, Eduard Kovesi, care este om de afaceri şi rămăsese la Sibiu. Conform unor subalterni, după divorţ Laura Codruţa Kovesi a trăit o idilă cu subofiţerul care i-a fost repartizat de SPP pentru a-i fi şofer şi bodyguard. Am putea spune că Traian Băsescu a preluat metodele patentate de Stalin în anii ‘50, când agente ale NKVD (predecesorul KGB) erau cuplate şi se căsătoreau cu activişti politici sau cu militari români care îşi făceau studiile în Uniunea Sovietică, pentru a-i manipula şi a-i folosi ca agenţi de spionaj sau de influenţă.

Conexiunea cu Vasile Blaga

Conform unor informaţii apărute în cartea fostului procuror şef adjunct al DIICOT, Ciprian Nastasiu, intitulată „Prădarea României” (la pagina 108), Laura Codruţa Kovesi este şantajabilă din partea şefului statului şi a serviciilor secrete. La numirea sa în funcţia de procuror general, în octombrie 2006, preşedintele Traian Băsescu a fost informat că soţul (Eduard Kovesi) şi tatăl acesteia (Ioan Lascu) se aflau sub urmărirea informativă a SRI. Eduard Kovesi avea dosar de urmărire informativă la SRI Sibiu din 1995, iar din acest dosar rezulta că ar fi furnizat date şi informaţii de interes operativ unui ofiţer de informaţii maghiar, care actualmente este europarlamentar din partea Ungariei. Tatăl actualului procuror general al României, Ioan Lascu, a fost timp de 30 de ani procuror şef al Parchetului local Mediaş. Profitând de această funcţie, în exercitarea căreia a fost un colaborator apropiat al Securităţii şi al Miliţiei respectiv al Poliţiei, Ioan Lascu a fost un protector şi un beneficiar al afacerilor din capitala gazului românesc. Cu origini romanes (din Întorsura Buzăului), acesta avea obiceiul să se laude că a deţinut cea mai îndelungată funcţie de conducere în procuratura românească şi că a obţinut cea mai înaltă funcţie în procuratură pentru fiica sa. Ioan Lascu s-a pensionat anticipat în primăvara anului 2010, când a organizat o mare petrecere la un restaurant din Mediaş (Binder Bubi), ocazie cu care accesul în zonă a fost blocat de importante forţe de ordine, întrucât invitaţii de onoare erau procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, ministrul de interne Vasile Blaga şi directorul general de atunci al Societăţii Naţionale Transgaz, Florin Muntean.

Florin Muntean, un prosper şi controversat om de afaceri, beneficiar al unor afaceri bănoase cu statul (prin Transgaz şi Romgaz), fost deputat PDL, preşedinte de mai mulţi ani al organizaţiei municipale Mediaş a PDL, este cel mai bun prieten din Mediaş al tatălui procurorului general al României, Ioan Lascu. O dovadă a acestei prietenii este faptul că, în cursul lunii iulie 2010, Sergiu Lascu, fiul lui Ioan Lascu şi fratele lui Laura Codruţa Kovesi, a fost promovat de directorul general Florin Muntean director adjunct la Transgaz. Florin Muntean este şi cel mai bun prieten asumat declarativ de către ex-ministrul de interne Vasile Blaga, cu care a fost coleg de armată şi de facultate. Dealtfel, prin intermediul lui Florin Muntean, Vasile Blaga s-a cunoscut şi s-a împrietenit cu Ioan Lascu. Florin Muntean şi Ioan Lascu sunt apropiaţi şi de milionarul Ilie Carabulea, considerat cel mai bogat om de afaceri din judeţul Sibiu, cunoscut ca patron (asociat şi administrator) al holdingului Atlassib şi al Băncii Carpatica, despre care au apărut relatări în presă că ar fi contribuit cu suma de 1 milion de euro la campania electorală a PDL pentru alegerile prezidenţiale şi parlamentare din 2004 şi că în 2009 ar fi sprijinit substanţial în Spania, Italia şi Franţa campania de realegere a preşedintelui Traian Băsescu.

Prim-procuror apropiat, arestat pentru corupţie

Numele afaceristului Ilie Carabulea a revenit în atenţia presei, cu ocazia arestării de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie al fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, Nicuşor Florin Apostu. Acesta a fost arestat în data de 27 octombrie 2010, fiind acuzat de săvârşirea a 12 fapte de corupţie într-o perioadă de 3 luni (august-octombrie 2010). Alături de prim-procurorul de Sibiu a fost arestat pentru complicitate la faptele sale de corupţie şi ofiţerul SRI Tiberiu Narcis Popescu, care racola „clientela” şi primea „onorariul” pe care-l transmitea lui Apostu. Conform unui articol publicat de ziarul „România Liberă” în data de 10 decembrie 2010, cu titlul „Fabrica de măsluit dosare penale de la Sibiu” (documentat în baza unor informaţii furnizate de DNA), prim-procurorul Apostu a fost cercetat ulterior pentru 252 de dosare penale măsluite, din care în 196 de dosare „a rezolvat” soluţii favorabile omului de afaceri Ilie Carabulea. Cert este că Nicuşor Florin Apostu a fost trimis în judecată de DNA în decembrie 2010, în stare de arest, pentru 130 de infracţiuni, din care şapte infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de sustragere de înscrisuri, două infracţiuni de favorizarea infractorului, patru infracţiuni de fals în declaraţii, 57 de infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi 57 de infracţiuni de uz de fals. Ilie Carabulea a fost trimis în judecată în stare de libertate pentru dare de mită şi cumpărare de influenţă. Potrivit rechizitoriului, în cursul lunii septembrie 2010, prim-procurorul Florin Nicuşor Apostu a primit de la omul de afaceri Ilie Carabulea contravaloarea unei revizii auto în sumă de 4.000 lei pentru a-l sprijini în promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea holdingului Atlassib, lăsându-l să înţeleagă că are influenţă asupra procurorului general Laura Codruţa Kovesi. Prin rechizitoriu se mai reţine că, în perioada 2006-2010, prim-procurorul Apostu a folosit în mod exclusiv şi consecutiv două autoturisme, unul marca Audi A8 şi unul Volkswagen Passat, achiziţionate în baza unui contract de leasing financiar încheiat între două societăţi din holdingul Atlassib condus de Ilie Carabulea, SC Atlassib Leasing IFN SA şi SC Intermedia SRL, care au achitat pentru Apostu TVA aferentă acestora şi contravaloarea avansului auto, în condiţiile în care, la nivelul anului 2010, Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu a avut în instrumentare un număr de 196 de dosare penale referitoare la firmele lui Carabulea, în care Apostu a dat soluţii de netrimitere în judecată şi a verificat soluţiile date de procurorii subordonaţi.

Condamnat definitiv de instanţa supremă

Dosarul a fost instrumentat de Serviciul Teritorial Alba Iulia al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, dar judecarea acestuia a fost strămutată rapid, probabil pentru a i se pierde urma, la Curtea de Apel Constanţa, unde a fost înregistrat sub nr. 1628/36/2010. Prin sentinţa penală nr. 27/P/15.04.2011, Curtea de Apel Constanţa l-a condamnat pe fostul prim-procuror Nicuşor Florin Apostu la o pedeapsă de doar 3 ani închisoare, reprezentând minimul prevăzut de lege pentru infracţiunea cea mai gravă (luare de mită), şi fiind vădit nejustificată raportat la numărul şi periculozitatea infracţiunilor reţinute (124 de infracţiuni, din care 5 infracţiuni de luare de mită, două infracţiuni de trafic de influenţă, o infracţiune de sustragere de înscrisuri, două infracţiuni de favorizarea infractorului, 57 de infracţiuni de fals material în înscrisuri oficiale şi 57 infracţiuni de uz de fals), precum şi la calitatea persoanei condamnate. Este de reţinut că instanţa l-a achitat pe Apostu pentru două infracţiuni de luare de mită şi că l-a condamnat pentru traficul de influenţă făcut pe lângă procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, pentru ca aceasta să promoveze un recurs în interesul legii pentru holdingul Atlassib, proprietatea lui Carabulea. Instanţa a fost îngăduitoare şi cu omul de afaceri Ilie Carabulea, pe care l-a achitat pentru infracţiunea de dare de mită şi l-a condamnat la 2 ani închisoare pentru infracţiunea de cumpărare de influenţă. Inculpaţii au declarat recurs, care a fost judecat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 21.03.2012. Pronunţarea a fost amânată până pe 25.04.2012, când instanţa supremă l-a condamnat definitiv pe fostul prim-procuror Apostu la o pedeapsă de 5 ani de închisoare cu executare. Coinculpaţii Popescu şi Carabulea au fost condamnaţi la doi ani şi şase luni, respectiv la un an şi şase luni de închisoare cu executare.

Relaţii suspect de apropiate cu condamnatul

Opinia publică trebuie să cunoască însă relaţiile foarte apropiate dintre prim-procurorul Apostu şi procurorul general Kovesi şi tatăl acesteia, Ioan Lascu, iar instituţiile statului trebuie să clarifice dacă aceştia au fost implicaţi în activitatea amplă şi organizată de traficare a justiţiei realizată de şeful Parchetului de pe lângă Judecătoria Sibiu, care a cuprins sute de infracţiuni într-o perioadă relativ scurtă. O traficare atât de amplă şi organizată a justiţiei în scopuri pecuniare nu a avut precedent în România şi trebuie să ne pună pe gânduri, în condiţiile în care, potrivit informaţiilor noastre, prim-procurorul Apostu s-a aflat în relaţii de prietenie cu tatăl lui Kovesi şi avea obiceiul să se laude că i-a fost naş de căsătorie actualului procuror general al României, care i-a fost colegă la Parchetul Sibiu. Este de reţinut şi că, în calitate de baschetbalist de performanţă la clubul CSU Sibiu, Apostu a susţinut-o pe Kovesi să practice acest sport la acelaşi club, de unde a fost cooptată în echipa naţională de junioare. Din stenogramele convorbirilor dintre Florin Apostu, Ioan Lascu şi Ilie Carabulea, aflate în dosarul cauzei, rezultă relaţia foarte apropiată dintre prim-procurorul de Sibiu şi procurorul general al României şi tatăl acestuia, chiar dacă la anumite pasaje apare, destul de suspect, menţiunea „neinteligibil”. Astfel, Apostu şi Lascu se adresează unul altuia cu „dragă” sau „drăguţule” şi se salută cu „Ciao. Pa”. Pasajele mai sugestive din discuţiile purtate de Apostu cu Carabulea sunt următoarele: „M-a sunat şi tatăl fetei, şi romanca” (apropo de originea etnică); „A zis fără niciun fel de problemă, să facem un memoriu în atenţia ei”; „Şi se uită pe el şi ne dă un răspuns şi îi dă drumu când vine”; „Mă întâlnesc cu fata noastră joi şi vineri”; „Da, m-a invitat la Marriot extra. Zic: Tu eşti nebună? Sunt în concediu. Hai că trebuie să vorbim” (sugerând relaţii foarte apropiate, chiar intime).

Favorizarea afaceristului Carabulea

Procurorii DNA au ataşat la dosar şi o conversaţie dintre tatăl lui Kovesi, Ioan Lascu, şi prim-procurorul Apostu în care cei doi stabileau paşii ce trebuiau urmaţi pentru promovarea unui recurs în interesul legii în favoarea afaceristului Carabulea (preluarea unui memoriu, deplasarea la Bucureşti), paşi care au fost urmaţi cu stricteţe. Apostu l-a rugat pe Lascu să o convingă pe fiica sa să primească memoriul Atlassib şi să accepte o audienţă pentru un recurs în interesul legii, ca să rezolve problema pe care Carabulea o avea cu modul de calcul al diurnelor şoferilor care plecau în străinătate. A mai fost ataşată o discuţie în care Apostu îi comunică lui Carabulea că a discutat atât cu tatăl lui Kovesi cât şi cu aceasta, care i-au spus să facă un memoriu în atenţia ei, la care urmează să-i dea răspuns favorabil. Totodată, a fost ataşată o discuţie purtată după circa o lună, respectiv în data de 7 septembrie 2010, în care Apostu îi solicită lui Carabulea să-i trimită memoriul pentru a-l duce lui Kovesi, cu care urma să se întâlnească la Bucureşti. Interesant este că, în data de 25 noiembrie 2010, la circa o lună după arestarea lui Apostu, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, a declarat la Sibiu că nu a primit niciunul din cele şapte memorii pe care reprezentanţii Atlassib susţin că le-ar fi trimis în atenţia sa. Şi mai interesant este că, cu toate acestea, în data de 17 decembrie 2010, procurorul general al României a promovat recurs în interesul legii, pe baza a patru memorii ale Atlassib, care a fost însă respins ca inadmisibil de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în data de 21 februarie 2011. În mod suspect, procurorii DNA s-au limitat în anchetă la Apostu şi Carabulea, neextinzând cercetările referitor la implicarea lui Kovesi şi a tatălui ei şi nefăcând nicio referire la recursul în interesul legii introdus de procurorul general. Naşte suspiciuni şi faptul că procurorul general Kovesi a fost în biroul prim-procurorului Apostu cu câteva zile înainte de arestarea acestuia, dar DNA, care instalase tehnică de interceptare în biroul respectiv, nu a depus la dosar înregistrarea cu discuţiile purtate de aceştia, iar, în cursul judecăţii, când a fost solicitată înregistrarea acestor discuţii, DNA a depus un CD al cărui conţinut nu a putut fi reprodus. Nu este lipsit de interes şi faptul că Laura Codruţa Kovesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea când activa la DIICOT Sibiu, anchetând şi arestând membri ai clanului Circarilor, care solicitau taxe de protecţie de la şoferii autocarelor Atlassib care efectuau transporturi de persoane în Spania, Italia, Franţa ş.a. Acesta a fost un dosar piedestal pentru Kovesi, care a fost invocat drept un mare succes profesional cu ocazia promovării sale în funcţia de procuror general al României.

Şpagă cu miros de gaz

În ultimii ani au apărut informaţii şi indicii care generează suspiciunea că pentru promovarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general al României a fost oferită o mită substanţială de anumite cercuri de afaceri din judeţul Sibiu. Astfel prezintă interes faptul că, în anul 2007, ex-ministrul Vasile Blaga, primul şi principalul susţinător al lui Kovesi în anul de graţie 2006, a primit, conform menţiunilor din declaraţia sa de avere, suma de 1.100.000 RON (circa 330.000 euro la cursul valutar din perioada respectivă) de la doi apropiaţi ai directorului Transgaz, Florin Muntean: 600.000 RON de la Doina Stoia, sora lui Muntean, angajată la SCGN Romgaz Mediaş, şi 500.000 RON de la Valer Crişan, prieten şi asociat cu Muntean la SC Baza Auto de Transport Mediaş, la care deţinea funcţia de director general. Vasile Blaga şi-a trecut aceste sume în declaraţia de avere ca împrumuturi fără dobândă şi cu termen de scadenţă de 10 ani, respectiv la 1.07.2017. Chestionat de presă, Vasile Blaga a refuzat să ofere amănunte legate de identitatea şi localizarea celor doi generoşi creditori, precizând doar că-i sunt prieteni apropiaţi. Să tot ai asemenea prieteni generoşi, care să-ţi împrumute bani fără dobândă şi pe un termen atât de lung (10 ani)! Numai că, la o simplă şi minimă verificare, Doina Stoia şi Valer Crişan nu pot face dovada provenienţei sumelor pe care le-au împrumutat lui Vasile Blaga, având surse de venit şi averi modeste, în condiţiile în care beneficiau doar de salarii de la societăţile comerciale la care erau angajaţi şi deţineau un apartament la bloc (Doina Stoia), respectiv o fostă casă naţionalizată (Valer Crişan). Astfel că se naşte întrebarea dacă suma de 1.100.000 RON nu a constituit o mită mascată, o răsplată via Florin Muntean, sora şi asociatul acestuia, pentru implicarea lui Vasile Blaga în promovarea Laurei Codruţa Kovesi în funcţia de procuror general al României. La fel, se pune întrebarea dacă suma de 1 milion de euro oferită PDL de Ilie Carabulea n-a reprezentat tot o mită mascată pentru promovarea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, având în vedere că la Sibiu şi în Parchetul General se discută că numirea acesteia a fost plătită de afaceristul sibian.

Sesizarea DNA şi CSM

Pentru elucidarea acestor aspecte, solicit DNA să se sesizeze şi să efectueze cercetări sub aspectul infracţiunilor de dare şi de luare de mită, respectiv de spălare de bani, faţă de preşedintele Senatului, Vasile Blaga, procurorul general al României, Laura Codruţa Kovesi, tatăl său Ioan Lascu, ex-directorul Transgaz, Florin Muntean, şi omul de afaceri Ilie Carabulea. Solicit, de asemenea, redeschiderea dosarului care a avut ca obiect accidentul de circulaţie produs de generalul Florian Coldea şi cercetarea procurorului general Kovesi sub aspectul infracţiunii de favorizarea infractorului, pentru soluţia de neîncepere a urmăririi penale emise în cauza respectivă. Totodată, solicit Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) să verifice toate acuzele care-i sunt aduse procurorului general al României prin această declaraţie politică, inclusiv să stabilească motivele pentru care DNA nu a extins cercetările în cazul Apostu şi asupra procurorului general Kovesi şi a tatălui său Ioan Lascu, urmând să clarifice ce întâlniri şi ce discuţii a avut Kovesi cu Apostu la Bucureşti şi la Sibiu în perioada septembrie – octombrie 2010.

Aceasta este faţa adevărată a procurorului general al României, Laura Codruţa Kovesi, slăvită şi proslăvită de preşedintele Traian Băsescu, de genitoarea sa Monica Luisa Macovei, de unii reprezentanţi ai societăţii civile şi de unii reprezentanţi diplomatici ai statelor occidentale la Bucureşti, îndeosebi de ambasadorii SUA şi Marii Britanii. Trista realitate este că Laura Codruţa Kovesi a fost promovată în epoca portocalie, ca şi alţi şefi din Parchet (DIICOT, DNA), Curtea Constituţională, servicii secrete (SRI, SIE, SPP, STS, DGIPI), ministere (Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Economiei, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Ministerul Transporturilor, Ministerul Educaţiei ş.a.) şi agenţii (ANI, ANAF ş.a.), în baza principiului nulităţilor controlabile promovat în mod deosebit de preşedintele Băsescu şi de ex-ministresa Macovei. Potrivit acestui principiu băsesciano-macoveian, în funcţiile cheie din instituţiile statului au fost promovate cu prisosinţă persoane mediocre profesional, obediente şi şantajabile, relativ tinere şi originare din provincie, pentru a putea fi manipulate de promotorii şi protectorii lor.

În condiţiile în care şefii Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţiei Naţionale Anticorupţie şi Serviciului Român de Informaţii manifestă supunere (şi încă oarbă) numai faţă de dumneavoastră, vă solicit să dispuneţi verificarea veridicităţii declaraţiei mele, precum şi iniţierea procedurilor de tragere la răspundere disciplinară şi penală pentru faptele imputate. Subsemnatul am sesizat CSM şi DNA în data de 2 mai 2012, dar CSM mi-a răspuns în van, iar DNA n-a catadicsit să-mi răspundă până în prezent, deşi au trecut 11 luni de la înaintarea sesizării.

Dacă Dvs. şi instituţiile fundamentale ale statului dovediţi că declaraţia mea politică este mincinoasă şi răuvoitoare, vă promit că demisionez din funcţia de senator al României. Dacă nu-mi dovediţi acest lucru ori nu-mi răspundeţi, atunci am pretenţia să demisionaţi Dvs. din funcţia de preşedinte al României. Pentru că sunteţi principalul vinovat pentru promovarea şi menţinerea în fruntea procurorilor din România a unei (perso)nulităţi juridice, care s-a remarcat nu numai prin totala aservire politică ci şi prin abuzuri care intră sub incidenţa legii penale.

Profitând de ocazie, pentru a aduce unele clarificări utile şi esenţiale, vă solicit să-mi răspundeţi la următoarele întrebări:

1. Cine v-a recomandat-o pe Laura Codruţa Kovesi, în 2005, pentru a fi numită procuror general al României: ministrul justiţiei, Monica Macovei, şi/sau ministrul de interne Vasile Blaga?

2. Ce criterii de performanţă, experienţă, competenţă şi integritate au recomandat-o pe Laura Codruţa Kovesi pentru această funcţie?

3. De ce aţi renumit-o, în septembrie 2009, în funcţia de procuror general al României, deşi Secţia de procurori din Consiliul Superior al Magistraturii a respins renominalizarea sa (cu 5 voturi contra şi unul pentru)?

4. De ce aţi menţinut-o în funcţie după ce Serviciul Român de Informaţii v-a informat că se află sub urmărire operativă atât soţul său Eduard Kovesi, pentru furnizarea de date şi informaţii serviciului secret ungar, cât şi tatăl său Ioan Lascu, pentru implicare în afaceri cu companiile naţionale Romgaz şi Transgaz?

5. Dacă aţi convins-o pe Laura Codruţa Kovesi să divorţeze şi dacă i-aţi împins în braţe un tânăr şi falnic subofiţer din SPP, de care s-a amorezat ulterior?

6. Dacă i-aţi solicitat procurorului general Laura Codruţa Kovesi să-i scape pe consilierii prezidenţiali Theodor Stolojan şi Elena Udrea în dosarul Alro?

7. Dacă i-aţi solicitat procurorului general Laura Codruţa Kovesi să-l scape pe generalul Florian Coldea, primul adjunct al directorului SRI, pentru accidentul de circulaţie comis în faţa stadionului Dinamo? Pentru ce merite l-aţi avansat ulterior general pe procurorul şef al Secţiei Parchetelor Militare, Ion Vasilache, care a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de generalul Coldea?

8. Dacă Laura Codruţa Kovesi l-a ajutat pe preşedintele PDL Sibiu, Ion Ariton, fost ministru al Economiei în Guvernul Boc, să scape de urmărire penală în dosarul în care a fost învinuit de o fraudă de 7 miliarde lei vechi, în calitate de director al Peco-Petrom Sibiu?

9. Dacă Laura Codruţa Kovesi l-a ajutat pe omul de afaceri Ilie Carabulea, patronul firmei Atlassib şi al Băncii Carpatica, cel mai bogat afacerist din Sibiu, în litigiile sale juridice? Cu ce şi cu cât a contribuit Ilie Carabulea la campaniile electorale ale PDL, respectiv la alegerile prezidenţiale din 2004 şi 2009 şi la alegerile locale şi parlamentare din 2004 şi 2008?

11. Dacă i-aţi solicitat procurorului general Laura Codruţa Kovesi să întocmească (mai pe şleau, să fabrice), cu concursul DNA şi SRI, dosare penale unor adversari şi lideri politici din fosta opoziţie (PSD, PNL, PC) şi chiar unora din fosta coaliţie de guvernare (PDL, UDMR)?

10. Dacă ştiţi că, în perioada în care Kovesi era procuror general al României, părinţii săi au acaparat abuziv (după metoda patentată de genitoarea sa juridică Monica Luisa Macovei) la Mediaş casa unor etnici saşi plecaţi în Germania? În curând o să afle şi stimata Dvs. prietenă Angela Merkel şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului (chiar dacă SRI şi SIE au infiltrat doi agenţi secreţi la grefa CEDO, cu misiunea să determine respingerea ori radierea cauzelor incomode pentru preşedintele Traian Băsescu şi pentru fosta putere politică din România) cum aţi promovat necinstea şi hoţia în fruntea Parchetului din ţara noastră.

Aşteptăm răspunsuri urgente şi concludente din partea Dvs. În cazul în care nu veţi răspunde şi o veţi numi pe Laura Codruţa Kovesi procuror şef al DNA, apreciem că, în calitate de cetăţeni, suntem în legitimă apărare pentru a organiza o miliţie (poteră) populară şi a face dreptate. Până la capăt!

Satu Mare, Senator

1.04.2013 Valer Marian

P.S. Săptămânile următoare o să vă trimit alte trei declaraţii relevante şi interesante, la documentarea şi elaborarea cărora am lucrat aproape trei ani: „Procurorul şef Morar, avocatul principal şi slujitorul preaplecat al preşedintelui Băsescu”, „Generalul Predoiu-gherţoiul lui Băsescu de la SIE” şi „Generalul Coldea, câinele de pradă al democraţiei de la SRI”.

ANALISTUL POLITIC COZMIN GUSA:TRAIAN BASESCU A TRAS ROMANIA IN TEAPA.ACEST INDIVID TREBUIE ELIMINAT!

2 apr.

Cozmin Gușă a declarat, luni seară, la emisiunea “Jocuri de putere” de la Realitatea TV, că premierul Victor Ponta nu are nevoie de un “dans” cu președintele Traian Băsescu, cel care “a tras România în țeapă”. Analistul politic consideră că șeful statului nu mai “este lucid astăzi” și ar trebui “eliminat” de pe scena politică.

basescu-cel-groaznic

Considerând că Victor Ponta “ne-ar putea reprezenta foarte bine în plan internaţional şi ar putea să facă un exerciţiu de solidaritate cu partenerul lui care nu a greşit în faţa lui”, Cozmin Gușă a susținut că premierul, ”văzând ce i s-a întâmplat lui Năstase, ce i s-a întâmplat lui Băsescu, nu are voie să nu gândească astăzi că lui nu i se poate întâmpla”.

Potrivit analistului politic, premierul Victor Ponta nu are nevoie “un dans” cu Traian Băsescu, decât dacă nu se lasă convins de “această necesitate” de cei care “nu sunt constructivi”.

Băsescu nu i-a tras pe corupți în țeapă, a tras România în țeapă

“Antonescu, când a devenit mai contondent în ultimele zile cu Ponta, a făcut-o ca reacţie la acest dans de la Cireşica cu Traian Băsescu. Victor Ponta nu are nevoie de un dans cu Traian Băsescu, decât dacă altcineva îl convinge de această necesitate. Aceia care îl conving nu sunt constructivi. Traian Băsescu a avut perioada lui în care i s-a dat tot, i s-a dat putere, a fost protejat, a fost imunizat. Nu a făcut nimic, a tras România în ţeapă. Nu i-a tras pe corupţi în ţeapă, a tras el România în ţeapă. Acest om trebuie eliminat. Dacă unii doresc în continuare să îşi perpetueze puterea personală, prostindu-l pe acest om de la Cotroceni care nu mai e lucid astăzi când vorbim, că altfel nu apari în vestuţă de salvare după ce favorita ta nu este aleasă să spui “m-am supărat pe sat” ca un văcar. Asta a fost, s-a supărat văcarul pe sat. Acest om, atât de labil, atât de ciudat, mai ţii cont de el dacă ţii cont de România? Nu. Doar dacă ţii cont de tine şi de puterea ta, mai poţi să ţii cont de un om pe care mai vrei să îl manipulezi un an de zile”, a acuzat Gușă, care crede că premierul Ponta vrea să îl reintroducă în teren pe Băsescu “pentru că este păcălit”.

PROCURORUL SEF HORIA VALENTIN SELARU IL AUDIAZA PE SENATORULLIBERAL IOAN GHISE PENTRU PLANGEREA PENALA DE ACESTA IMPOTRIVA LUI TRAIAN BASESCU!

2 apr.

Procurorul sef Horia Valentin Selaru, de la Sectia de urmărire penală și criminalistică din Parchetul Înaltei Curți, îl audiază de câteva minute pe Ioan Ghișe. Șelaru s-a ocupat de anchetarea persoanelor implicate în referendum. Senatorul Ghișe este unul dintre cei mai activi contestatari ai lui Traian Băsescu. După ce a refuzat să accepte decizia CCR și a organizat acțiuni de protest civic împotriva președintelui, Ghișe a propus o serie de acte al Parlamentului prin care să fie reluate procedurile de suspendare și demitere.

1354206936ghise

Audierile pleacă de la o plângere penală pe care Ghișe i-a făcut-o lui Traian Băsescu, după recepția de 1 Decembrie 2012. El îl acuză pe Băsescu de ultraj. Fapta ar fi fost săvârșită prin intermediul ofițerilor SPP, care l-au evacuat cu forța pe Ghișe de la recepția de Ziua Națională.

“Dacă pe un senator al României, aflat la o recepţie, urmare a unei invitaţii oficiale, care nu a comis nicio faptă contravenţională sau infracţională, Traian Băsescu îl aruncă în stradă, fără temei constituţional sau legal, atunci e uşor de înţeles cât respectă Băsescu pe fiecare român şi drepturile sale de cetăţean”, a spus Ghișe, citat de Mediafax.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui Traian Băsescu, Bogdan Oprea, a declarat că senatorul liberal Ioan Ghişe a fost îndepărtat de la recepţie pentru că a creat un incident care i-a deranjat pe ceilalţi invitaţi. Ghișe a spus că și-a dus mâna la cravată, moment în care a fost bruscat de ofițerii SPP, care l-au încercuit și evacuat cu forța. Aceștia se temeau că Ghișe își va scoate cămașa, expunând celebrul tricou ”Poporul a decis, Băsescu e demis”.

VELVET – MI AMORE!

2 apr.

NINA NESBITT – BOY!

2 apr.

LANA DEL REY – CHELSEA HOTEL N0.2!

2 apr.

ARIANA GRANDE ft.MAC MILLER – THE WAY!

2 apr.

KATHERINE MCPHEE – SAY GOODBYE!

2 apr.

INTAIUL PENAL AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU VA SCAPA CU AJUTORUL BOCULUI SAU PONTA DE TREI DOSARE GRELE!

2 apr.

Mihai Gâdea a prezentat în ediția de luni a emisiunii Sinteza Zilei, Antena3, motivele pentru care președintelui Traian Băsescu îi este frică de justiția independentă.

387569_217149881757880_2062220984_n

Primul motiv ar fi redeschiderea dosarului ALRO, care a fost închis în ianuarie 2010 de DIICOT, DNA-ul fiind singura intituție care poate îl poate redeschide.

Dosarul ALRO a fost deschis în 2007. Motivul – suspiciuni de subminare a economiei naționale. Timp de 3 luni, procurorii de la Parchetul General au interceptat oameni politici, străini și afaceriști. Anchetatorii voiau să afle dacă grupul Marco, cel care deținea fabrica ALRO, și-a dezvoltat rețele de sprijin la cel mai înalt nivel pentru obținerea de contracte și energie ieftină. Interceptările însumează acum 42 de dosare și arată legături importante între asociații de la ALRO și lumea politică.

Al doilea dosar care îl sperie pe președinte este Dosarul Flota. Acesta este cel mai cunoscut caz în care Daniel Morar a invocat imunitatea prezidențială. Cauza a fost pusă la păstrare după ce procurorul șef la DNA a invocat în mod fals că Traian Băsescu se bucură de imunitate și nu poate fi cercetat, chiar dacă imunitatea președintelui este, potrivit Constituției, identică cu cea a parlamentarilor, care prevede că ”deputații și senatorii nu pot fi trași la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului”.

Mai mult, Daniel Morar este cel care la sfârștitul anului 2005, după ce ÎCCJ a returnat rechizitoriul Flota la DNA, pentru ”neregularitatea actului de sesizare a instanței” (lipsa semnăturii procurorului șef al DNA de pe rechizitoriu) nu s-a conformat dispoziției instanței de a semna rechizitoriul și a-l returna instanței de judecată.

Dosarul Mihăileanu este o altă mare problemă a președintelui. Dosarul privind casa din Mihăileanu a dispărut. Informația a ieșit la iveală după ce Jurnalul Național a solicitat Primăriei Capitalei verificarea documentelor care au stat la baza repartizării imobilului din strada Mihăileanu, nr.2. Potrivit Jurnalului Național, existau mai multe suspiciuni legate de veridicitatea declarațiilor publice făcute în acest caz, cât și temeinicia soluției de neîncepere a urmăririi penale, dată de Parchetul General în anul 2005. La această solicitare, Primăria Generală a răspuns că nu poate da curs solicitării, deoarece dosarul imobilului din Mihăileanu a dispărut din arhiva Primăriei.

Surse din primărie spun că aceste acte ar fi dispărut atunci când Traian Băsescu a plecat de la Primăria Capitalei, în anul 2004. Adriean Videanu, care i-a succedat la Primăriem nu ar mai fi găsit aceste documente în dosarul imobilului, iar Parchetul a dat NUP fără ele.

FOSTUL AMBASADOR AL USA LA BUCURESTI ,MARK GITENSHWEIN RECLAMAT DE AMJ LA CE SI DEPARTAMENTUL DE STAT AL USA PENTRU PROTEJAREA CORUPTIEI REGIMULUI CONDUS DE TRAIAN BASESCU!

2 apr.

Fostul ambasador al SUA la București, Mark Gitenstein, a fost reclamat de Asociația pentru Monitorizarea Justiției la CE și Departamentul de Stat pentru sforile trase la președinție și Guvern pentru a deveni administrator la Fondul Proprietatea, scrie Lumea Justiției.

Interesul lui Mark Gitenstein de a critica în mod repetat Justiția din România, dar găsind permanent motive de a-i lăuda pe Daniel Morar și Codruța Kovesi, a fost acela de a vâna o funcție la Fondul Proprietatea, de altfel o funcție foarte bine plătită, se arată în denunțul AMJ.După ce a făcut lobby la Președinție și Guvern în favoarea firmei americane Franklin Templeton a carui mandat de administrator la Fondul Porprietatea a fost anulat de instanțele române, ambasadorul SUA s-a înscris în cursa pentru poziția de președinte al Comitetului Reprezentanților în Fondul Proprietatea. Astfel, fostul ambasador vânează o funcție bine plătită, care va dirija fonduri de valori foarte mari.

În acest sens, Asociația pentru Monitorizarea Justiției reclamă amestecul fostului ambasador Mark Gitenstein în treburile interne ale României, în special pe tărâmul Justiției, și îl denunță pe acesta pentru interesele sale financiare.

mark-gitenstein-300x225

Incepe sa iasa la iveala de ce ambasadorul SUA la Bucuresti Mark Gitenstein (foto) critica de ani de zile, fara oprire, Justitia din Romania, dar ii apara fatis pe procurorii Daniel Morar si Laura Kovesi. Dupa ce a facut un lobby inflacarat pe langa Presedintia si Guvernul Romaniei in favoarea firmei americane Franklin Templeton a carui mandat de administrator la Fondul Porprietatea a fost anulat de instantele romane, ambasadorul SUA s-a inscris in cursa pentru pozitia de presedinte al Comitetului Reprezentantilor in Fondul Proprietatea. Asadar, ambasadorul vaneaza o functie bine platita, care va dirija fonduri de valori ametitoare… Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei demasca amestecul ambasadorului Gitenstein in treburile interne ale Romaniei, in special pe taramul Justitiei, si il denunta pe acesta pentru interesele sale financiare. Iata sesizarea AMJ adresata Comisiei Europene si Departamentului de Justitie al USA

„Asociatia pentru Monitorizarea Justitiei reclama Comisiei Europene, Departamentului de Stat si Departamentului de Justitie al USA incalcarea in Romania de catre reprezentantii acestora sau de catre resortisanti ai Statelor Unite ale Americii sau ale statelor membre ale Uniunii Europene a principiilor democratice care stau la baza Statului de Drept.

Respectarea principiilor Statului de Drept in Romania, ca o preocupare salutata de catre societatea civila romana, a stat la baza monitorizarii continue atat din partea Uniunii Europene, cat si a USA, aceasta monitorizare concretizandu-se in numeroase randuri prin rapoarte de tara, comunicate, luari de pozitie si vizite de lucru din partea institutiilor europene si americane, ca si in rolul activ pe care reprezentantii acestora l-au avut in Romania.

De curand, cu ocazia evaluarii facute in cadrul MCV (Mecanismul de Cooperare si Verificare), Comisia Europeana a apreciat ca Romania are un deficit in ce priveste respectarea independentei Justitiei si a separarii puterilor in Stat si a adus critici modului in care mass-media intelege sa se raporteze la evenimentele socio-politice interne. In acelasi sens, reprezentantul Statelor Unite ale Americii a emis un comunicat prin care a aratat ca sustine pozitia exprimata in MCV si ca este necesara o revizuire a standardelor avute in vedere la aprecierea libertatii de exprimare a presei.

Principial oportune, consideram in acelasi timp ca standardele si principiile avute in vedere atat de Comisia Europeana, cat si de Statele Unite ale Americii, trebuie sa fie respectate de acestea in aceeasi masura, pentru a nu exista riscul golirii lor de continut sau perceperea de catre societatea civila romana ca fiind simptomul unui tratament diferentiat al Romaniei in raport cu alte State din UE sau cu USA.

Valorile democratice enuntate trebuie sa fie aparate si respectate si de catre resortisantii si institutiile UE si USA, fiind evident ca incalcarea acestora trebuie sa dea nastere cel putin la aceleasi reactii si sanctiuni ca si cele avute in vedere in cazul Romaniei, perceputa ca fiind o democratie de tranzitie.

In acest context, recentele dezvaluiri ale unor anchete ale Departamentului de Justitie al USA demonstreaza ca fenomentul coruptiei din Romania nu se limiteaza la resortisantii si institutiile romane, ci se extinde si la investitori straini, care nu numai ca nu denunta coruptia, ci au transformat-o intr-un instrument facil de obtinere de profit sau de exclusivitati.

De aceeea, consideram oportun si necesar ca anchete similare sa aiba in vedere si rolul pe care reprezentantii USA l-au avut in sprijinirea unor astfel de actiuni, in conditiile in care mesajele venite din partea Ambasadei USA in ultimii zece ani au sprijinit neconditionat companii resortisante prin declaratii publice si interventii pe langa institutiile din Romania in legatura cu chestiuni care erau pe rolul instantelor de judecata sau asupra carora instantele de judecata se pronuntasera, exprimandu-se chiar nemultumirea fata de solutiile instantelor de judecata, raportat la ceea ce era considerat ca dezirabil de catre Ambasada.

In acest context,

Ne intrebam care este valoarea care trebuie data anuntului facut de dl. Mark Gitenstein privind candidatura sa la un loc in organul de conducere al Fondului Proprietatea, prin prisma principiilor enuntate de Comisia Europeana si SUA.

Raportat la interventiile multiple pe care dl. Mark Gitenstein, in calitatea sa de ambasador al SUA a avut-o in sprijinul Fondului Proprietatea (condus si controlat de societati americane) in cazul Romgaz, in care a criticat public Hotarari de Adunare Generala luate in cadrul societatii si hotarari judecatoresti pronuntate in acest caz, in cazul numirii ca administrator al Fondului a societatii americane Franklin Templeton Investment Management, pentru care a facut lobby pe langa Presedintia Romaniei si Guvern, in cazul companiilor energetice, la care Fondul Proprietatea avea o participatie de 20% cand s-a solicitat Statului Roman sa ia masuri pentru urgentarea privatizarii acestora (cu toate ca o parte din proceduri erau contestate in instanta sau in curs de desfasurare) si pentru numirea unui management privat.

Pentru a nu exista riscul crearii unei confuzii intre fosta calitate a domnului Mark Gitenstein si viitoarea pozitie pe care o va avea in cadrul Fondului Proprietatea si pentru a nu plana suspiciuni cu privire la cauzele luarilor de pozitie si implicarii active pe care a avut-o anterior in legatura cu aceasta societate,

Solicitam celor trei institutii mentionate sa cerceteze respectarea principiilor de baza intr-un stat democratic, si a regulii respectarii suveranitatii si neimplicarii unui reprezentant diplomatic strain in cazul domnului Mark Gitenstein.”

BOCUL USLIST AL LUI BASESCU ,VICTOR PONTA :LAURA CODRUTA KOVESI VA FI NOUL PROCUROR SEF AL DNA!

2 apr.

Premierul Victor Ponta a anunţat, marţi dimineaţă, că a propus-o pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror şef al DNA.

ponta_basescu

Anunţul a fost făcut înainte ca Victor Ponta să aibă întâlnirea cu CSM şi preşedintele Traian Băsescu pe acest subiect, care este programată în următoarele ore.

Prezent la un eveniment al Jandarmeriei, Victor Ponta a confirmat presei că o va desemna pe Laura Codruţa Kovesi şef la DNA.

Ponta va participa, la ora 11.00, la şedinţa secţiei de procurori a CSM, pentru o discuţie privind nominalizările pentru conducerea Parchetului General şi a DNA, urmând ca după aceea să aibă şi o discuţie cu preşedintele Traian Băsescu pe aceeaşi temă.
Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) a cerut preşedintelui şi premierului, luni, să revină asupra „declaraţiilor de intenţie” privind numirea şefilor PICCJ şi DNA, întrucât „orice implicare politică a justiţiei, fundamentată pe înţelegeri meschine”, va afecta România pe plan intern şi internaţional.

Pe 13 martie, preşedintele Traian Băsescu a declarat că i-ar mulţumi lui Dumnezeu ca Mona Pivniceru să fie numită în CC, pentru că premierul şi-ar putea asuma, astfel, ca interimar la Justiţie, propuneri pentru funcţiile de şefi ai Parchetului General şi DNA.

Invitat la Antena 3, Crin Antonescu a comentat faptul că domnia sa este văzut ca o ultimă redută împotriva coabitării cu președintele Traian Băsescu.

”Te bați cu un adversar, 1, 2, 5, dar cum să te bați cu o coabitare? E mai greu. Cu o coabitare în care e implicat cel mai bun aliat al tău, omul lângă care ai stat și stai și ai de gând să stai în continuare ca să te bați pentru o cauză care e în continuare a noastră. Foarte complicat”.”Victor Ponta nu devine, chiar dacă va face acest lucru, duşmanul nostru, nu încetează să fie aliatul meu. Sigur că ştiu toate aceste lucruri (legate de o eventuală nemulţumire a electoratului – n.r.) , tocmai de aceea vă spun că din puntul meu de vedere – şi i-am spus premierului – nu putem merge mai departe, vorbim de coabitare”, a susţinut Antonescu într-o emisiune la Antena 3.

PUPINCURISTUL BASIST VICTOR PONTA A TRADAT CAUZA A 8,5 MILIOANE DE ROMANI,PENTRU KOVESI KOVESI!

2 apr.

Pe modelul lui Emil Boc care transmitea de dimineaţă până seară că el ştie mai bine decât oricine de ce are nevoie România, Victor Ponta nu ratează nicio ocazie să arate cât de „responsabil” este el, în comparaţie cu alţii. Cazul „Kovesi” i-a oferit un nou prilej lui Ponta în acest sens.

usl-mediafax-foto-liviu-chirica

Premierul a declarat, luni, că nu a semnat acordul de coabitare cu Traian Băsescu atunci când liderul PNL, Crin Antonescu, era plecat din „cameră” şi că, spre deosebire de Antonescu, el îşi asumă acest lucru, neavând alegeri anul viitor pentru Preşedinţie.

Întrebat luni dacă l-a anunţat pe Crin Antonescu despre intenţia sa de a o numi pe Laura Codruţa Kovesi la şefia DNA, Ponta a răspuns: „Sigur că am avut cu domnul Antonescu o discuţie despre… altfel cum credeţi că asumam funcţia de ministru al Justiţiei fără să vorbesc cu domnul Antonescu? Sau credeţi că am semnat acordul de coabitare când era plecat domnul Antonescu din cameră?”.

„Doar că eu îmi asum aceste lucruri, nu am alegeri anul viitor şi eu am de ţinut ţara să o pun în direcţia bună până anul viitor”, a adăugat Ponta.

„Domnul Antonescu ştie foarte bine că îmi doresc să nu stăm în blocaj şi să rămânem în continuare cu o problemă nerezolvată. Eu vreau să rezolv problemele şi vreau să deblochez lucrurile care fac rău României şi fac rău guvernării”, a spus Ponta, care a arătat că nu a discutat cu Antonescu şi despre eventuale nume.

Ponta a mai spus că Antonescu va vedea, atunci când va ajunge „preşedinte”, că în viaţă iei şi „decizii care nemulţumesc un jurnalist”.

„Voi face campanie pentru domnul Antonescu, vreau să iasă preşedinte şi, repet, atunci va vedea că în viaţă, ocupând o funcţie importantă, iei şi decizii care nemulţumesc un jurnalist. Dar asta-i viaţa”, a mai spus Ponta.

Liderul PNL a declarat duminică seară că pactul dintre Băsescu şi Ponta nu ar trebui să mai continue.

”Te bați cu un adversar, 1, 2, 5, dar cum să te bați cu o coabitare? E mai greu. Cu o coabitare în care e implicat cel mai bun aliat al tău, omul lângă care ai stat și stai și ai de gând să stai în continuare ca să te bați pentru o cauză care e în continuare a noastră. Foarte complicat”.”Victor Ponta nu devine, chiar dacă va face acest lucru, duşmanul nostru, nu încetează să fie aliatul meu. Sigur că ştiu toate aceste lucruri (legate de o eventuală nemulţumire a electoratului – n.r.) , tocmai de aceea vă spun că din puntul meu de vedere – şi i-am spus premierului – nu putem merge mai departe, vorbim de coabitare”, a susţinut Antonescu într-o emisiune la Antena 3.

Liderul PNL a susţinut că pasul „foarte rău” făcut de Victor Ponta după alegerile parlamentare a fost cel al negocierii cu Traian Băsescu pentru semnarea acordului de coabitare.

„Se semnează un act care la urma urmelor ce? Să valideze voinţa românilor exprimată prin alegeri. Nu aveam nevoie de aşa-numitul pact de coabitare. Se puteau găsi formule minim funcţionale de natură statală, de natură instituţională, dar nu trebuia acceptată cu niciun chip condiţionarea aplicării sentinţei date de votul popular de o relegitimare a lui Traian Băsescu, împotriva căruia din punct de vedere politic în principal votaseră oamenii aceia, şi nu pentru că eram noi frumoşi cu viitorul în faţă”, a spus Antonescu.

Liderul PNL, care a fost în „cameră” aşa cum spune Ponta când a fost semnat pactul de coabitare cu Băsescu, a susţinut încă de la început că i-a transmis premierului să nu semneze acel act.

UPDATE Ponta îi consolează pe eventualii dezamăgiţi: „Băsescu a făcut un compromis”

Premierul Victor Ponta a făcut, luni după-amiază, noi precizări cu privire la procurorii şefi. Premierul a încercat să-şi justifice probabilul compromis, vorbind de un „compromis” al lui Băsescu. Astfel, Victor Ponta a declarat că preşedintele Traian Băsescu nu este „foarte fericit” cu faptul că Daniel Morar nu este procuror general, el susţinând că Băsescu a făcut un „compromis” şi l-a numit pe acesta judecător la CCR pentru că a înţeles că nu e agreat de prim-ministru.

„O să fac toate acele compromisuri pe care le consider bune pentru România, chiar dacă ele sunt dăunătoare pentru mine personal. În momentul în care ajungi într-o funcţie importantă trebuie să faci o balanţă. Dacă credeţi că poţi să fii prim-ministru şi să iei numai decizii care să te favorizeze personal, nu ştiţi ce înseamnă să fii prim-ministru”, a afirmat Victor Ponta.

Întrebat de presă dacă numirea lui Kovesi constituie „un compromis bun”, el a arătat că desemnarea unor noi şefi la DNA, la Parchetul general, la DIICOT este „un lucru bun, de care România are nevoie”.

„Şi eu şi Crin Antonescu în multe momente am făcut compromisuri. (…) Cum credeţi că se poate face altfel politică decât respectându-l şi pe celălalt şi încercând să găseşti un numitor comun? Credeţi că există cineva pe lume care poate să facă politică spunând ‘eu vreau să fie aşa’ şi toată lumea face ca el? Nu, nici n-ar fi bine. Uneori cedez eu, alteori cedează domnul Antonescu. Cedează şi domnul Băsescu. Să ştiţi că nu e foarte fericit că nu e domnul Morar procuror general. Asta e. A făcut şi domnul Băsescu un compromis”, a adăugat Victor Ponta.

El a reiterat că „în mod sigur” nu l-ar fi numit pe Daniel Morar în postul de procuror general.

„Da, cred că gestul preşedintelui de a-l numi pe Morar la Curtea Constituţională a fost o înţelegere a faptului că nu l-aş numi niciodată (în postul de procuror general- n.r.) şi a faptului că altfel rămâneam blocaţi în privinţa numirilor”, a spus Ponta, precizând că divergenţele din USL vor putea fi depăşite.

Totodată, el a susţinut că, în discuţia cu Antonescu, nu a exprimat niciodată intenţia clară de a o numi pe Kovesi la şefia DNA, dar nu a exclus această variantă.

Ponta a mai spus că nu va merge marţi la şedinţa secţiei de procurori a CSM cu o listă de propuneri.

%d blogeri au apreciat: