Arhiva | 3:21 pm

DEMISUL PENAL AL ROMANIEI TRAIAN BASESCU SI ATACUL DUR LA PROCURORUL ROBERT CAZANCIOC!

11 apr.

Traian Băsescu vorbea în termeni duri despre Robert Cazanciuc, în luna iulie a anului 2012.

Invitat la B1 TV, pe 16 iulie 2012, Traian Băsescu a spus:

basescu-mesaj-de-la-bruxelles-sunt-sigur-ca-cei-588-de-intelepti-din-parlament-vor-judeca-bugetul-tinand-cont-de-prioritatile-europei-18437964

”Atât timp cât la Cotroceni va fi un președinte care ține la Justiție și o va proteja de astfel de numiri de tip Bălan sau ăla….Cazancioc, care a mai fost el purtător de cuvânt pe la Parchetul General, tot coleg de promoție cu domnul Ponta, a fost pe la externe și îl tot vântură ventilatoarele zvonurilor că ar fi bun (…) Nu cred că CSM își va pune avizul pe oameni care știu că sunt flexibili”, spunea Traian Băsescu.

JUSTITIA BINOMULUI BASESCU & PONTA:IN TIMP CE LIBERALII SI SOCIAL-DEMOCRATII SUNT TRIMISI DUPA GRATII,PEDELACHEII REGIMULUI BASESCU SUNT APARATI DE „JUSTITIA INDEPENDENTA”!

11 apr.

Corneliu Anastase, tatăl fostului şef al Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a încasat prime în valoare de 126 de mii de lei din partea firmei CONPET. Corpul de Control al Guvernului va sesiza DNA cu privire la cele 3,6 milioane de lei pe care compania le-a acordat salariaților prin intermediul unui fond de protocol.

anastase_republicanul_ro_38046700

Un raport al Corpului de Control al premierului, făcut public joi de Guvern, arată că în perioada 1 ianuarie 2009 – 31 decembrie 2012, Corneliu Anastase a încasat prime în cuantum total de 126.508 lei, din care suma de 86.189 lei provenea din fondul de premiere aflat la dispoziţia directorului general.

La data de iunie 2010 a fost înfiinţat Departamentul management, comunicare, iar la data de 18 iunie 2010 în funcţia de şef al departamentului, asimilată unei funcţii de conducere, a fost numit Corneliu Anastase, până atunci consilier şef al directorului general, beneficiind astfel de un salariu lunar de 9.800 lei, similar celui de director.

”Corpul de control al primului-ministru, ca organ de control administrativ, va sesiza organele de urmărire penală în legătură cu operaţiunile sau actele ilicite constatate în urma desfăşurării acţiunii de control, care pot întruni elementele constitutive ale unei infracţiuni, urmând ca organul de urmărire penală sau, după caz, instanţa de judecată să hotărască asupra existenţei sau inexistenţei infracţiunii respective şi asupra vinovăţiei”, se arată în raport

ROBERT CAZANCIUC ,NOUL MINISTRU AL JUSTITIEI!

11 apr.

Așa cum DeCe News a anunțat în exclusivitate, miercuri, procurorul Robert Cazanciuc va fi noul ministru al Justiției. Membrii CSM au fost de acord, miercuri, cu nominalizarea premierului Victor Ponta. CSM a luat act și de demisia lui Robert Cazanciuc de la Inalta Curte de Casație și Justiție.

cazanciuc-ministru-dece

Robert Cazanciuc este procuror al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, detașat pe 21 mai 2012 la Ministerul Afacerilor Externe pe funcția de secretar general. Conform surselor noastre, social-democrații îi oferă cele mai mari șanse lui Cazanciuc pentru a deveni noul ministru al Justiției.

Cazanciuc a fost până în anul 1998 procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria SAI, responsabil cu supravegherea urmăririi penale. A absolvit în 1996 şi Institutul Naţional al Magistraturii. Din 1998 Robert Cazanciuc s-a transferat la Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justiţie unde a lucrat timp de doi ani ca procuror în cadrul Biroului pentru relaţia cu mass-media.

Față de decizia numirii noului ministru al Justiției, analistul Bogdan Chirieac spune că: “Pe legea actuală, ministrul Justiției este un fel de marionetă. Din nefericire, puterea s-a dus către procurori, transformându-se totul într-o republică a procurorilor. Cred că ministrul Justiției are rolul foarte greu și poate nu e rău că este tot un procuror la Justiție, să schimbe legislația, să o facă perfect compatibilă cu cea europeană, cu Comisia de la Veneția, cu distinsa, onorabila Curte Constituțională din România, care știți că are o singură telecomandă, și aceasta se află la Cotroceni. Deci are foarte multe lucruri dacă dorește să depolitizeze Justiția”, a afirmat Bogdan Chirieac.

SENATOAREA PC CRISTIANA ANGHEL ATAC DUR LA PONTA”LUP IMBRACAT IN HAINE DE OAIE”PENTRU INTELEGEREA OCULTA CU BASESCU!

11 apr.

Cristiana Anghel: Victor Ponta, lup imbracat in haine de oaie.
Senatoarea PC Cristiana Anghel l-a criticat in termeni duri pe Victor Ponta, sugerand chiar ca premierul ar avea intelegeri oculte cu Traian Basescu.

cristiana-anghel

Laura Codruta Kovesi nu are ce sa caute in fruntea DNA, sustine senatoarea PC, subliniind ca Ponta a comis o gafa politica de proportii, in momentul in care a nominalizat-o. ” Ultima persoana daca ar fi trebuit sa fie numita si n-ar fi trebuit numita doamna Kovesi, asa ceva e de neacceptat. E de ani de zile la Parchetul General. Aratati-mi un proces, un dosar in care sa se fi recuperat prejudicii de miliarde si acest caz a fost meritul doamnei Kovesi, a afirmat Anghel.
In context, aceasta a mai spus ca premierul a actionat la comanda lui Basescu, asa cum a facut si in alte situatii. ”Nu stiu daca de fapt si de drept n-a fost lup imbracat in haine de oaie (Victor Ponta – n.r). O sa spun lucrurilor pe nume – aduceti-va aminte cand a fost ales un membru la Curtea Constitutionala, batalia aia pana la 2 dimineata. Domnul Ponta a fost la OTV, a venit, a fost discutia ca ar fi negociat nu-stiu-ce si, in loc sa fie ales omul PNL-ului, cum era normal si legal, ne-am trezit cu omul domnului Basescu. De atunci s-a ales praful!”, a conchis Cristiana Anghel.

Suntem mai rau decat pedelistii!

Mergand cu sinceritatea pana la capat, grevista de altadata admite ca USL a incalcat toate promisiunile facute in campanie:”Am mintit si nu ne tinem de cuvant! Suntem mai rau decat pedelistii! Macar aia nu au spus ca vor face niste lucruri. Noi am zis ca le facem si le uitam. Gasim scuza iar cu criza. Dar da-o Doamne iarta-ma de criza!”.

PREGATIREA CONGRESULUI PSD PE AGENDA CExN DE JOI!

11 apr.

Ultimele detalii legate de organizarea Congresului Partidului Social Democrat, care va avea loc în zilele de 19 şi 20 aprilie, vor fi discutate joi în Comitetul Executiv Naţional al PSD.

psd

Preşedintele PSD, Victor Ponta, declara, la începutul acestei luni, că în CExN din 11 aprilie se vor analiza elementele esenţiale legate de pregătirea Congresului, cu referire la modificarea Statutului şi pregătirea de alegeri, sistemul de vot urmând să fie cel electronic.

„Cel mai important este ca pregătirea Congresului nostru să se desfăşoare ca până acum. E foarte important ca PSD să rămână un partid serios şi responsabil şi un partid unit. (…) Dincolo de desfăşurarea Congresului, vrem să arătăm că PSD rămâne principalul factor de modernizare şi la nivelul de doctrină şi de procedură şi că suntem partidul cel mai unit”, arăta atunci liderul social-democraţilor.

La Congresul din 19 – 20 aprilie, ocazie cu care se va alege conducerea partidului, sunt aşteptaţi să participe peste 5.000 de delegaţi, dar şi reprezentanţi ai tuturor partidelor, mai puţin ai PDL.

„Evident, am discutat foarte mult despre organizarea Congresului, este un element fundamental pentru noi, pentru PSD, pentru ceea ce avem de făcut în anii care urmează. Vor fi prezenţi preşedintele Internaţionalei Socialiste şi al Partidului Socialiştilor Europeni şi reprezentanţii celorlalte partide, mai puţin PDL, bineînţeles. Sunt 5.000 de delegaţi, avem două zile de discuţii, de alegeri. Este pentru noi ca partid momentul cel mai important al acestei perioade”, susţinea pe 1 aprilie preşedintele PSD.

PSD va avea, după Congresul din aprilie, 16 vicepreşedinţi, dintre care opt aleşi pe regiuni, funcţia de preşedinte executiv ar putea deveni una politică, în timp ce funcţia de secretar general una tehnică, susţinea, în februarie, purtătorul de cuvânt al partidului, Cătălin Ivan.

Pe 19 aprilie vor avea loc ateliere de lucru pe teme precum regionalizarea, reforma constituţională, protecţia drepturilor cetăţenilor, relansarea economică a României, statul social responsabil şi relaţia cu sindicatele, educaţie, sănătate şi protecţia consumatorilor, agricultură, mediu şi politică externă şi societate informaţională.

Tot vineri va avea loc şedinţa Consiliului Naţional al PSD, iar de la ora 18,00 va începe propriu zis Congresul cu intervenţiile invitaţilor, partenerilor externi şi apoi discursurile celor care participă la congresul naţional. Pe 20 aprilie, va avea loc prezentarea raportului de activitate, modificarea statutului şi congres de alegeri.

La congres vor fi aleşi 8 vicepreşedinţi pe cele opt regiuni, în acest caz urmând să voteze numai organizaţiile judeţene din regiunile respective, şi încă opt vicepreşedinţi pe domenii de activitate. Potrivit lui Cătălin Ivan, minim trei funcţii de vicepreşedinte vor reveni femeilor din PSD.

În perioada în care va avea loc Congresul PSD se împlinesc 120 de ani de social-democraţie, acest moment fiind marcat la sugestia preşedintelui de onoare al PSD, Ion Iliescu.

PRESEDINTELE PD-L VASILE BLAGA,IN CAZUL RUPERII USL NU NE VOM INDREPTA NICI SPRE PSD NICI SPRE PNL!

11 apr.

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, miercuri seară, la Realitatea Tv, că democrat-liberalii nu se vor alătura niciunei forţe politice componente din cadrul USL în cazul în care alianţa la guvernare se va rupe, dar că PDL va colabora cu toate partidele care împărtăşesc valorile de dreapta şi că ţinta partidului pe care-l conduce este aceea de a obţine un scor electoral de 30% la alegerile parlamentare din 2016.

vasile-blaga-conduce-pdl-paleologu-a-rugat-colegii-sa-nu-l-aleaga-26774-1-630x471

„(…) Alegerile vor avea loc în 2016. Normal vom guverna cu partidele care împărtăşesc aceleaşi valori de dreapta ca şi noi. Nu vreau să mai spun nimic, pentru că automat s-ar interpreta: a bătut palma, nu ştiu cine cu nu ştiu cine”, a declarat Vasile Blaga întrebat spre cine, dintre PSD şi PNL, s-ar îndrepta PDL în cazul în care s-ar afla în situaţia negocierii guvernării în 2016.

Pus în faţa scenariului în care PNL i-ar propune postul de premier contra susţinerii pentru Crin Antonescu la prezidenţiale în cazul unei rupturi în USL, Vasile Blaga a răspuns: „Ei vor merge împreună în alegeri şi îl vor susţine pe domnul Antonescu, iar noi vom veni cu un candidat credibil în 2014 la Preşedinţie”.

Despre candidatul PDL la prezidenţiale, întrebat dacă acesta va fi Emil Boc sau Adriean Videanu, Blaga a spus că „va fi cel pe care şi-l va dori partidul”.

Rugat să comenteze opinia critică exprimată de europarlamentarul PDL Cristian Preda cu privire la tenta de „uselizare” pe care actuala conducere o dă prin declaraţiile „contra- Traian Băsescu”, Blaga a menţionat: „Să nu-şi facă nici domnul Preda (Cristian Preda -n.r.), nici nimeni, gânduri. Nu ne vom apropia de nicio forţă politică din USL. Suntem un partid de opoziţie, vom face opoziţie. Vom face opoziţie cu argumente, cu soluţii. Nu numai vom critica, vom veni cu soluţii”.

Vasile Blaga a adăugat că în 2016 PDL trebuie să depăşească 30% scor electoral.

Europarlamentarul Cristian Preda a susţinut miercuri, într-o postare pe blog, că, după Convenţia Naţională a PDL, actuala conducere a partidului pare a fi tentată să i se opună lui Traian Băsescu mai mult decât USL-ului şi a apreciat că este posibil ca „uselizarea” să forţeze ruptura formaţiunii democrat-liberale.

FERGIE – CLUMSKY!

11 apr.

VANESSA PARADIS – DIVINE IDYLLE!

11 apr.

VANESSA PARADIS – COMMANDO!

11 apr.

MODERN TALKING – BROTHER LOUIE!

11 apr.

ALIZEE – J’EN AI MARRE!

11 apr.

POHTA CEA POHTIT PONTA BASESCU:LAURA CODRUTA LASCU(KOVESI VA CONTINUA SA RESPINGA CERERILE COMISIILOR PARLAMENTARE DE AUDIERE A PROCURORILOR!

11 apr.

Codruţa Kovesi, propusă pentru şefia DNA, arată în proiectul de management că va continua să respingă cererile comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le fac şi va sesiza CSM dacă parlamentari sau miniştri fac afirmaţii defăimătoare la adresa acestora.

kovesi-ghimpele

„Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului”, arată Laura Codruţa Kovesi, propusă de premierul Victor Ponta pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), în proiectul de management.

Codruţa Kovesi argumentează că „cea mai mare ameninţare la adresa funcţionării DNA este reprezentată de posibilele presiuni (de regulă, din afara sistemului judiciar) urmărind limitarea independenţei procurorilor”.

„Unul dintre obiectivele mele prioritare va consta în apărarea statutului procurorului anticorupţie şi consolidarea independenţei sale faţă de orice ingerinţe externe. Până în prezent au existat situaţii în care reprezentanţii altori puteri au făcut declaraţii care au fost interpretate de CSM drept ingerinţe în activitatea magistraţilor sau au solicitat audierea procurorilor în Parlament, care a fost la rândul ei considerată incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat”, a mai scris Kovesi, în documentul citat.

În proiectul Codruţei Kovesi se mai menţionează că „principalul obiectiv al noii echipe de conducere a DNA trebuie să fie asigurarea continuităţii şi stabilităţii activităţii, iar procurorul şef are un rol esenţial în acest proces, prin definirea de priorităţi şi aplicarea unor standarde de calitate şi eficienţă în activitate”.

Kovesi subliniază că, în ceea ce priveşte îndeplinirea măsurilor stabilite de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) a progreselor României, va urmări optimizarea activităţii pe priorităţi, printre care investigarea cauzelor de corupţie la nivel înalt, a cazurilor de fraude şi conflicte de interese în achiziţiile publice, a celor de spălare de bani şi a infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene.

Un alt obiectiv al celei propuse la şefia DNA este îmbunătăţirea comunicării publice şi a relaţiei cu mass-media. În acest context, Kovesi notează că o posibilă vulnerabilitate ce ţine de comunicarea publică constă în acuzaţiile cu privire la transmiterea neautorizată a unor informaţii din dosare.

Codruţa Kovesi vrea ca, pentru a elimina orice suspiciuni, comunicarea publică să se realizeze exclusiv prin Biroul de presă, iar documentele din dosarele penale să fie făcute publice în forma şi la momentele procedurale stabilite în ghidul de comunicare publică al Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, Codruţa Kovesi intenţionează identificarea celor care oferă presei informaţii din dosare. „Totodată, se va implementa un mecanism prin care procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice vor avea un regim special, folosind autoritatea de emitere de certificate digitale deja existentă, astfel încât fiecare persoană care accesează aceste documente să folosească semnătura electronică, pentru a putea stabili astfel sursa unor eventuale documente apărute în presă”, arată Kovesi, în proiectul de management.

Codruţa Kovesi mai arată că activitatea DNA trebuie dezvoltată în continuare folosind oportunităţile nou apărute în urma evoluţiilor legislative sau asimilând practica recentă a organelor judiciare.

Kovesi consideră că punerea în comun a informaţiilor deţinute de structurile teritoriale ale DNA şi DIICOT, de celelalte unităţi de parchet, de poliţie şi de furnizorii de informaţii va duce la o exploatare mai eficientă a acestora, astfel încât să fie determinate zonele vulnerabile.

Ea a precizat că, spre exemplu, specificul judeţului Constanţa face ca principalul risc infracţional să fie legat de actititatea desfăşurată în port, în timp ce specificul Bucureştiului şi al zonei limitrofe determină un risc semnificativ cu privire la activitatea de evaziune fiscală şi cea de control a organelor fiscale.

„Rechizitoriile unităţilor de parchet din aceste zone nu reflectă însă în mod suficient ponderea pe care o au activităţile menţionate în fenomenul infracţional real, astfel încât este nevoie ca activitatea de investigare să pornească de la fenomenul general spre fapte determinate”, a adăugat Kovesi.

Ministrul interimar al Justiţiei, premierul Victor Ponta, i-a propus, în 3 aprilie, pe Laura Codruţa Kovesi pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) şi pe Tiberiu Niţu ca procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Pe lista propunerilor mai sunt Bogdan Licu pentru postul de prim-adjunct al procurorului general al Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general al Parchetului, Alina Bica pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Elena Hosu ca adjunct al procurorului şef al DIICOT.

Proiectele de management ale celor şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere din parchete au fost puse în dezbatere publică, candidaturile urmând să fie verificate de Consiliul Superior al Magistraturii până în 30 aprilie, iar rezultatele să fie analizate în 7 mai.

În 8 mai vor fi intervievaţi candidaţii pentru funcţiile de procuror general, prim-adjunct al procurorului general şi adjunct al procurorului general din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în 9 mai vor susţine interviurile candidaţii pentru funcţiile de procuror-şef al DNA, procuror-şef şi adjunct al procurorului şef din DIICOT, potrivit calendarului stabilit de Secţia pentru procurori a CSM.

Avizele pentru cei şase candidaţi vor fi transmise de CSM Ministerului Justiţiei în 10 mai.

GUVERNUL USL AL REGIMULUI TRAIAN BASESCU GUVERNEAZA ROMANIA

11 apr.

Traian Băsescu este cel care de fapt guvernează şi acum România.

483857_512790718758864_1933306303_n

CCR a dat în mai puţin de un an de zile 14 decizii favorabile pentru Traian Băsescu;
Rapiditate extraordinară în soluţionarea dosarelor de la referendum;
Mizele preşedintelui: o Constituţie şi o regionalizare care să-i convină.

Declaraţii din 2012 valabile şi în 2013

Pe 21 august 2012, premierul Ponta declara: „S-a dovedit că nu suntem la putere, ci doar la guvernare”, iar pe 12 septembrie 2012, Crin Antonescu spunea: „Puterea nu aparţine nici Parlamentului, nici Guvernului, ci altor instituţii care ar trebui să fie aparte de jocul politic, fac trimitere la Parchetul General şi DNA”. Dacă ne uităm se se întâmplă pe scena politică – desemnarea Laurei Codruţa Kovesi la şefia DNA, reluarea „temelor” „Roşia Montana”, „gazele de şist” etc. promovate de Traian Băsescu şi PDL în perioada 2010-2012, dar şi alte evenimente -, se poate spune că ambele declaraţii date anul trecut de co-preşedinţii USL sunt şi acum valabile. Mai valabile ca oricând.

„Ministerele” conduse de Traian Băsescu

Într-adevăr, şi la ora actuală, Traian Băsescu este cel care se află la „butoane”. El controlează – nu o spunem pentru prima dată – instituţii de forţă prin care decide practic actul de guvernare în puncte esenţiale. Instituţiile respective se cunosc care sunt: Curtea Constituţională, DNA, Parchetul General, ANI, CSM şi serviciile secrete. Pe lângă acestea, Traian Băsescu mai are şi aliatul extern, organismele Comisiei Europene (cele care în vara anului 2012 au jucat rolul tancurilor sovietice din august ’44) şi beneficiază şi de un aparat de propagandă foarte bine pus la punct. Nu în ultimul rând, Traian Băsescu mai beneficiază şi de prerogative constituţionale care îi permit drept de veto în anumite situaţii.

Cum guvernează Traian Băsescu

Traian Băsescu poate bloca orice demers legislativ care nu îi convine sau care nu convine aliaţilor săi politici. Într-o primă fază, blocarea este una legală: are atribuţia de a trimite (o singură dată) la reexaminare orice lege votată de Parlament. Arma cea mai teribilă în procesul de blocare şi de modificare a legilor care nu-i convind este însă Curtea Constituţională. Bazându-se pe judecătorii care îi sunt favorabili (Traian Băsescu va avea „majoritate” la CCR şi după ce nu va mai fi preşedinte, concret până în iunie 2016), dar şi pe unele prevederi interpretabile ale Constituţiei, Traian Băsescu va putea (şi a făcut-o) modifica orice lege sau hotărâre parlamentară care nu îi este pe plac. Nu de puţine ori, judecătorii săi din CCR au dat (de regulă la sesizările PDL) decizii de neconstituţionalitate în situaţii în care Legea fundamentală nu era încălcată şi au fost şi cazuri în care aceiaşi judecători chiar au adăugat la lege sau la Constituţie.

Prin DNA şi Parchetul General, Traian Băsescu ţine sub control adversarii politici. Indizerabilii se pot trezi oricând cu un dosar penal, de multe ori fabricat – cazul deputatului Ion Stan este unul mai mult decât elocvent. ANI are misiunea de a rări parlamentarii din tabăra adversă. De asemenea, DNA şi Parchetul General mai au şi rolul de a bloca sesizările privind faptele penale ale exponenţilor fostei puteri, iar CSM, cea de a pune căluş magistraţilor cu accente de independenţă, dar nu numai atât. Cât despre propagandă, nu mai are rost să vorbim, exemple avem zilnic, cu menţiunea că noul pivot în domeniu este România TV.

Viitoarele mize ale preşedintelui

În perioada care urmează, trei sunt mizele imediate de mare interes pentru Traian Băsescu: revizuirea Constituţiei, regionalizarea (la pachet cu revizuirea Constituţiei) şi legile siguranţei naţionale. Se pune următoarea întrebare: de ce mai este interesat Traian Băsescu să-şi impună propria voinţă în cele trei cazuri, din moment ce se află pe final de mandat? Răspunsul este simplu: Traian Băsescu nu are de gând să se retragă din politică; cu o Constituţie şi cu legi care îi convin, el îşi construieşte viitoarea carieră politică post-prezidenţială.

Vă prezentăm în continuare o sinteză a modului în care Traian Băsescu a utilizat prerogativele sale şi cum a beneficiat de serviciile CCR, DNA şi Parchetul General (doar) pe perioada 2012-2013. Despre serviciile obţinute prin intermediul ANI, CSM şi al aliatului extern, într-un articol viitor (despre cum l-au sprijin „serviciile” s-a relatat pe larg în ultimele luni – n.a.).

Acţiuni directe ale preşedintelui Băsescu

1. Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară (Lege USL)

2. Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (Lege modificată de USL)

3. Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (Lege USL)

4. Cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (Lege modificată de USL)

5. Cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor (Lege USL)

6. Decizia de respingere a propunerilor pentru numirea în funcţie de procuror general al PÎCCJ şi de procuror-şef al DNA

7. Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 23/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, precum şi pentru prorogarea termenului prevăzut la Articolul III din Titlul XVI al Legii nr. 247/2005 privind reforma în domeniul proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente (Lege USL)

8. Cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 129/2000 privind formarea profesională a adulţilor (Lege modificată de USL)

9. Cerere de reexaminare asupra asupra Legii pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii (Gafă a PDL în defavoarea ONG-urilor loialiste)

*Notă: Nu sunt trecute alte 3 retrimiteri în care obiecţiile de reexaminare sunt corecte.

Decizii, hotărâri şi acţiuni ale Curţii Constituţionale în favoarea lui Traian Băsescu sau PDL

1. Decizia nr. 682 din data de 27.06.2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii privind modificarea şi completarea Legii nr.35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr.67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr.215/2001 şi a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleşilor locali

(Decizie prin care se respinge sistemul uninominal pur – Decizie fără suport de natură constituţională + grav abuz de drept prin adăugarea la Constituţie, în dispozitiv, a obligativităţii respectării rezultatului unui referndum consultativ + alt grav abuz de drept prin încălcarea propriei jurisprudenţe)

2. Decizia nr. 683 din data de 27.06.2012 asupra conflictului juridic de natură constituţională dintre Guvern, reprezentat de prim-ministru, pe de o parte, şi Preşedintele României, pe de altă parte.

(Decizie prin care i s-a dat dreptul lui Traian Băsescu de a participa la reuniunile CE – Decizie partizană)

3. Decizia nr. 727 din data de 09.07.2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea alin.(1) al art.27 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

(Decizie prin care s-a anulat dreptul Parlamentului de a abroga prin lege organică atribuţii ale CCR votate tot de Parlament – Decizie pro domo – abuz de drept)

4. Decizia nr. 731 din data de 10.07.2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea art.10 din Legea nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

(Decizie prin care se ADAUGĂ la lege; în mod normal CCR ar fi trebuit să respingă sesizarea PDL deoarece în lege exista art. 5, nemodificat, şi care stabilea pragul de participare la referendum – abuz de drept)

5. Decizia nr. 736 din data de 24.07.2012 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului unic pct.2 din Legea pentru modificarea Legii nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului

(Decizie luată fără suport constituţional – decizie eronată)

6. Decizia nr. 738 din data de 19.09.2012 referitoare la obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.38/2012 pentru modificarea Legii nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale

(Decizie prin care s-a anulat dreptul Parlamentului de a abroga prin lege organică atribuţii ale CCR votate tot de Parlament – Decizie pro domo – abuz de drept)

7. Decizia nr. 784 din data de 26.09.2012 asupra sesizării de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.2 lit.e), art.3, art.18 şi art.19 din Legea privind cooperarea între Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene

(Decizie fără suport constituţional – Decizie partizană în favoarea lui Traian Băsescu)

8. Decizia nr. 972 din data de 21.11.2012 referitoare la sesizarea formulată de preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între autoritatea judecătorească, reprezentată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, şi autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, pe de altă parte

(Decizie fără suport constituţional – Decizie partizană în favoarea ANI – cazul Mircea Diaconu)

9. Decizia nr. 81 din data de 27.02.2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art.I pct.3 (referitoare la modificarea art.7) şi ale art.I pct.14 (referitoare la introducerea art.191) din lege

(Decizie fără suport constituţional)

10. Decizia nr. (nu s-a publicat motivarea în Monitorul Oficial) asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor art.I pct.3 (referitoare la modificarea art.7) şi ale art.I pct.14 (referitoare la introducerea art.191) din lege

(Decizie fără suport constituţional)

11. Hotărârea nr. 3 din data de 02.08.2012 asupra contestaţiilor referitoare la respectarea procedurii pentru organizarea şi desfăşurarea referendumului naţional din data de 29 iulie 2012 pentru demiterea Preşedintelui României, domnul Traian Băsescu

(Hotărâre fără precedent în jurisprudenţa CCR – foarte grav abuz de drept prin modificarea radicală, fără cvorum şi ulterioară a unui document CCR prin care s-a influenţat decisiv rezultatul referendumului, prin adăugirea la lege şi ignorarea unei hotărâri definitive şi obligatorii a BEC)

12. Decizie nr. din 04.04 2013 (nepublicată încă în Monitorul Oficial) privind neconstituţionalitatea revocării unor judecători din CSM

(Decizie favorabilă judecătorilor pro Băsescu revocaţi din CSM)

13-14. Sesizările/reclamaţiile conţinând dezinformări uriaşe trimise în 3 iulie, respectiv 4 august 2012 organismelor europene, în urma cărora oficialii europeni au adoptat poziţii negative la adresa guvernării şi la adresa României, inclusive în Raportul de ţară.

DNA – acţiuni referitoare la actuala putere

28 iunie 2012: trimitere în judecată deputat PNL Relu Fenechiu
16 iulie 2012: extindere cercetări eurodeputat ex PSD Adrian Severin
14 august 2012: începere urmărire penală generală dosar referendum
16 august 2012: urmărire penală deputat PNL Teodor Atanasiu (referendum)
6 septembrie 2012: urmărire penală Liviu Dragnea (referendum)
9 octombrie 2012: urmărire penală 67 persoane dosar referendum
22 noiembrie 2012: urmărire penală deputat PSD Ion Stan (referendum)
19 februarie 2013: urmărire penală secretar de stat PSD Valentin Preda
27 februarie 2013: trimitere în judecată Ion Stan

DNA – acţiuni referitoare la actuala opoziţie

17 iulie 2012: urmărire penală Sorin Blejnar
11 noiembrie 2012: reţinere deputat PDL Sorin Trăşculescu (pion minor în angrenajul PDL)
august 2012 – martie 2012: 21 de dosare cu sesizări oficiale privind presupuse fapte penale şi modul de gestioanare al fondurilor de către oficiali ai fostelor guverne PDL – toate aflate în nelucrare

Parchetul General

3 august 2012: preluare liste electorale de la Autoritatea Electorală Permanentă
8 august 2012: urmărire penală chestor Căbulea – pentru remitere documente la CCR
9 august 2012: urmărire penală org. PSD Constanţa + Radu Mazăre (referendum)
10 august 2012: urmărire penală ministru Victor Paul Dobre – pentru remitere documente la CCR privind infirmarea numărului de alegători
16 august – 23 noiembrie 2012: dosare referendum: Mehedinţi, Bolentin, Olt, Constanţa
5 noiembrie – 5 decembrie 2012: trimitere în judecată dosare referendum Mehedinţi şi Cluj
4 martie 2013: trimitere în judecată dosar referendum Mehedinţi
26 martie 2013: trimitere în judecată dosar referendum Constanţa
5 aprilie 2013: trimitere în judecată dosar referendum Bolentin

(Este de notat rapiditatea cu care au fost finalizate dosarele de la referendum, toate cu trimitere în judecată)
Sursa:cotidianul.ro/

BOCUL LUI BASESCU,TONTA,SCUZE,PONTA LA CSM!

11 apr.

Premierul Victor Ponta, ministru interimar al Justiţiei, participă joi la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii. Ponta a ajuns la CSM puţin după ora 9.00.

8568_512785668759369_1296113242_n

Pe ordinea de zi se află, printre altele, nota referitoare la OUG prin care au fost reduse atribuţiile CSM în procedura de desemnare a judecătorului român la CEDO.

CSM dezbate şi raportul Inspecţiei Judiciare privind rezultatul verificărilor efectuate cu privire la cererea de apărare a independenţei sau imparţialităţii procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Săptămâna trecută, Victor Ponta a înaintat CSM propunerile pentru funcţiile de şefi de parchete. Între cele şase propuneri se numără Laura Codruţa Kovesi, propusă în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Tiberiu Niţu – pentru postul de procuror general, iar Alina-Mihaela Bica pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism.

Luni, Ponta a precizat că s-a întâlnit cu persoanele propuse pentru funcţiile de procurori şefi, cu excepţia Laurei Codruţa Kovesi, propusă la conducerea DNA, care însă i-a transmis planul de management.

Secţia pentru procurori a CSM a hotărât, miercuri, cu unanimitate de voturi, modificarea calendarului de desfăşurare a activităţilor prevăzute în procedura de avizare a propunerilor ministrului Justiţiei pentru funcţiile de conducere la PÎCCJ, DNA ŞI DIICOT, urmând ca avizele să fie transmise MJ pe 10 mai.

%d blogeri au apreciat: