Arhiva | 3:41 pm

PRESEDINTELE CONSILIULUI EUROPEAN HERMAN VAN ROMPUY IN VIZITA LA BUCURESTI!

21 apr.

Preşedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, va face o scurtă vizită la Bucureşti, săptămâna viitoare, având programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta.

tbvr_65416200

Conform programului pentru săptămâna viitoare al preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy se va afla joi după-amiază la Bucureşti.

Van Rompuy are programate întâlniri cu preşedintele Traian Băsescu şi cu premierul Victor Ponta, fiind prevăzute şi declaraţii de presă după ambele întrevederi.

Preşedintele Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul prin care îi conferă preşedintelui Consiliului European, Herman van Rompuy, Ordinul Naţional „Steaua României” pentru sprijinul acordat României, decorarea fiind făcută la propunerea ministrului de Externe, Titus Corlăţean.

„În semn de înaltă apreciere pentru sprijinul constant acordat României în parcursul său de integrare în structurile fundamentale ale Uniunii Europene, pentru viziunea şi abnegaţia puse în definirea, avansarea şi realizarea priorităţilor şi construcţiei europene, domnul preşedinte Traian Băsescu a conferit Ordinul Naţional «Steaua României» – în grad de Mare Cruce Excelenţei Sale domnul Herman van Rompuy, preşedintele Consiliului European”, se arată într-un comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Precedenta vizită a lui Herman van Rompuy la Bucureşti a avut loc în aprilie 2012, când a susţinut şi un discurs în plenul Parlamentului.

Reclame

REGINA ELISABETA A-II-A A REGATULUI UNIT AL MARII BRITANII SI IRLANDEI DE NORD IMPLINESTE DUMINICA 87 DE ANI!

21 apr.

Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord împlineşte duminică 87 de ani.

532899_539205956125283_1270930053_n

Regina s-a născut la 21 aprilie 1926, la Londra. Tatăl ei, ducele Albert de York, a fost proclamat rege, sub numele de George al VI-lea, după abdicarea fratelui său, Eduard al VIII-lea, în decembrie 1936. Mama sa a fost Lady Elisabeta Bowes-Lion, contesă de Strathmore şi Kingborne. După ce tatăl său a urcat pe tron, Prinţesa Elisabeta a devenit moştenitoare a tronului şi cunoscută ca ‘Her Royal Highness The Princess Elizabeth’ (Alteţa Sa Regală Prinţesa Elisabeta).

Atât prinţesa Elisabeta cât şi sora sa mai mică, prinţesa Margareta, au studiat acasă, sub supravegherea mamei şi a guvernantei. Odată ce a devenit succesoare la tron, prinţesa Elisabeta a început să ia cursuri de istorie, drept şi religie, pregătindu-se, astfel, pentru viitorul său rol. De asemenea, a studiat franceza, arta şi muzica, a luat lecţii de echitaţie şi de înot. Când a început cel de-al Doilea Război Mondial, prinţesa Elisabeta, în vârstă de 13 ani, împreună cu sora sa, Prinţesa Margareta, au fost evacuate la Castelul Windsor din Berkshire. La 18 ani, Prinţesa Elisabeta a fost numită consilier de stat, exercitând, pentru prima dată, îndatoriri de şef de stat, în timpul absenţei Regelui.

La 20 noiembrie 1947, prinţesa Eisabeta s-a căsătorit cu prinţul Phillip Mountbatten, devenit în urma căsătoriei Duce de Edinburgh. Prinţul Phillip, fiul Prinţului Andrew al Greciei şi stră-strănepot al Reginei Victoria, şi-a efectuat serviciul militar în Marina Britanică. Cei doi au patru copii (Prinţul Charles de Wales, moştenitorul tronului, născut la 14 noiembrie 1948, Prinţesa Anne, născută în 1950, Prinţul Andrew, născut în 1960 şi Prinţul Edward, născut în 1964), opt nepoţi şi o strănepoată.

Prinţesa Elisabeta a efectuat vizite formale împreună cu Ducele de Edinburgh în Franţa şi Grecia, iar în vara anului 1951, cei doi au efectuat un turneu oficial în Canada şi Statele Unite. De asemenea, prinţesa Elisabeta a vizitat Malta de patru ori. În 1952, starea gravă de sănătate a tatălui său l-a împiedicat pe acesta să onoreze vizita în Australia şi Noua Zeelandă. Prinţesa Elisabeta împreună cu soţul său au onorat această vizită în locul Regelui.

Regele George VI s-a stins din viaţă la 6 februarie 1952, iar Elisabeta a fost proclamată suverană a Marii Britanii, sub numele de Elisabeta a II-a. Încoronarea oficială a avut loc la Westminster Abbey la 2 iunie 1953, iar ceremonia a fost condusă de Geoffrey Fisher, arhiepiscop de Canterbury. A fost transmisă la radio în întreaga lume şi, pentru prima oară, la cererea Reginei, la un astfel de eveniment a fost prezentă şi televiziunea. Noua regină şi Ducele de Edinburgh s-au mutat la Palatul Buckingham şi poartă numele onorific al Casei de Windsor.

Elisabeta a II-a este regină a şaisprezece state suverane, cunoscute sub numele de Commonwealth: Regatul Unit, Australia, Canada, Noua Zeelandă, Jamaica, Barbados, Bahamas, Grenada, Papua Noua Guinee, Insulele Solomon, Tuvalu, Sfânta Lucia, Sfântul Vincent şi Grenadine, Antigua şi Barbuda, Belize şi Sfântul Kitts şi Nevis. Politica guvernului britanic se exercită ‘În numele reginei’ ea având prerogativele de a declara război şi a încheia pace. Rolul ei în stat se exprimă succint în formula ‘Regina guvernează, dar nu domneşte’. Majoritatea britanicilor consideră coroana un simbol al stabilităţii statului. Suverana Marii Britanii este o persoană populară şi venerată. Este patroana a peste 600 de organizaţii de caritate şi alte organizaţii şi una dintre cele mai bogate femei din lume.

În 1977, a avut loc Jubileul de Argint de la ascensiunea sa pe tron. În 1991, în urma victoriei în Războiul din Golf, ea a devenit primul monarh britanic care s-a adresat Congresului Statelor Unite. În februarie 2002, încetează din viaţă sora sa, Prinţesa Margareta, iar la doar câteva săptămâni mai târziu, în luna martie, mama lor, Regina Mamă, la vârsta de 101 ani. În acelaşi an, respectiv în 2002, Regina a sărbătorit Jubileul de Aur, marcând astfel 50 de ani de domnie. Regina şi Ducele de Edinburgh au celebrat cea de-a 60-a aniversare de la nuntă în 2007; căsnicia lor este cea mai lungă căsnicie a unui monarh britanic. Majestatea Sa Regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii a sărbătorit, la 6 februarie 2012, Jubileul de Diamant, corespunzător împlinirii a 60 de ani de când se află pe tronul Regatului Unit.

DAN SULTANESCU:PONTA SI BASESCU vs. BLAIR SI THATCHER!

21 apr.

Oricat de deplasata ar fi comparatia intre Romania si Anglia, nu pot sa nu remarc cat de asemanatoare sunt traseele acestor perechi de lideri. Cateva argumente:

Ponta_Basescu_Blair_Thatcher-300x199

Blair (si, peste ani, Ponta) a preluat conducerea partidului de stanga din tara sa, dupa multi ani de opozitie la un lider mana-forte (Thatcher, respectiv Basescu) si dupa ani de incapacitate de a slabi sau inlocui acest lider. Si-a ridicat partidul, l-a modernizat, i-a dat un discurs mai tineresc si mai dinamic, a creat o miscare politica spre centru (“A treia cale” in Anglia, USL in Romania), si a devenit favorit pentru castigarea alegerilor.
Thatcher si, peste ani, Basescu, a impus cele mai dure masuri de austeritate din tara sa, a taiat mult din statul social si care a produs somaj, saracie si disperare pentru procente importante din populatie. Inchideri de intreprinderi, salarii si pensii micsorate, taxe in crestere, spitale inchise, educatie subfinantata. In acelasi timp, control total pe propriul partid, fara opozitie, lipsa de scrupule in conducerea partidului si a executivului.
Blair si, peste ani, Ponta, a preluat guvernarea dupa ani grei si a reusit sa stabilizeze economia, sa creeze locuri de munca si sa redea tarii sale stralucire, mandrie si performanta. Sigur, pentru moment, afirmatia e certa in ce-l priveste pe Blair (care si-a condus tara 10 ani), si este doar o promisiune in ce-l priveste pe Ponta, insa primele cifre arata ca vestile ar putea fi bune si in Romania.
Blair si Thatcher au fost inamici ideologici, dar pragmatismul a marcat relatiile dintre ei. Mai mult, Blair a tolerat o parte din masurile de asanare economica realizate de guvernul conservator, si a beneficiat de pe urma lor. La fel, Ponta pare sa urmeze si el acest traseu pragmatic, si incepe sa inregistreze succese economice ca urmare a faptului ca refuza solutiile populiste.
Blair si Thatcher au condus Anglia peste 20 de ani, impartiti oarecum egal. Basescu se apropie de implinirea a 10 ani de cand este presedinte si pare ca deja a predat, mai mult sau mai putin fortat, mai toate atributele puterii catre Victor Ponta. Va urma o dominatie a politicii romanesti de catre Victor Ponta similara? Timpul ne va spune…

Dan Sultanescu

Analist politic, director executiv Fundatia Multimedia, http://www.infopolitic.ro

ADEVARATA MIZA LA CONGRESUL PSD:CONFRUNTAREA BARONILOR LOCALI!

21 apr.

Cine a câştigat şi cine a pierdut la Congresul PSD.

04190551-216460140

Victor Ponta a fost reconfirmat sâmbătă în funcţia de lider al PSD, de un Congres presărat cu laude, în care nu a avut niciun contracandidat, iar Liviu Dragnea a fost ales preşedinte executiv al partidului.

Adevărata miză

Congresul a tranşat sâmbătă şi lupta baronilor partidului pentru funcţiile de vicepreşedinţi, care i-ar putea propulsa în viitor în posturile de guvernatori ai regiunilor.

Vicepreşedinţi regionali au fost aleşi Gheorghe Nichita, Marian Oprişan, Mircea Cosma, Paul Stănescu, Ion Mocioalcă, Ioan Rus, Mircea Duşa şi Robert Negoiţă.

Marele perdant s-a dovedit şi de această dată Nicuşor Constantinescu, care a fost învins din nou de Oprişan, asta după ce a pierdut recent şi cursa pentru şefia Uniunii Naţionale a Consiliilor Judeţene din România în faţa acestuia. Constantinescu nu este însă singurul perdant. Au pierdut confruntarea „regională” şi Constantin Boşcodeală, Silvian Ciupercă, Adrian Ţuţuianu şi Titu Bojin.

Aspiranţii la funcţiile de vicepreşedinţi regionali au fost: Gheorghe Nichita – Regiunea Nord-Est, Constantin Boşcodeală, Nicuşor Constantinescu şi Marian Oprişan – Sud-Est, Silvian Ciupercă, Mircea Cosma, Adrian Ţuţuianu – Sud; Paul Stănescu – Sud-Vest; Titu Bojin, Ion Mocioalcă – Vest; Ioan Rus – Nord-Vest, Mircea Duşa – Centru, Robert Negoiţă -Bucureşti-Ilfov.

Vicepreşedinţi la nivel naţional au fost aleşi, în ordinea voturilor obţinute, Nicolae Bănicioiu, Marian Vanghelie, Titus Corlăţean, Dan Nica, Eugen Bejenariu, Constantin Niţă, Dan Şova şi Ion Călinoiu.

Au pierdut funcţia de vicepreşedinte naţional Gheorghe Bunea Stancu, Ion Câlea, Adrian Duicu, Ion Prioteasa şi Cristian Rizea.

Pentru cele opt funcţii de vicepreşedinte alese la nivel naţional au candidat: Niculae Bănicioiu, Eugen Bejenariu, Gheorghe Bunea Stancu, Ion Călinoiu, Ion Câlea, Titus Corlăţean, Adrian Duicu, Dan Nica, Constantin Niţă, Ion Prioteasa, Cristian Rizea, Dan Şova, Marian Vanghelie.

Pentru cele cinci funcţii de vicepreşedinte din rândul Organizaţiei de femei au fost depuse cinci candidaturi, validate toate de Congres, respectiv: Ecaterina Andronescu, Corina Creţu, Gabriela Firea, Rovana Plumb, Olguţa Vasilescu.

Cele mai multe voturi le-a obţinut Ecaterina Andronescu, urmată de Corina Creţu, Rovana Plumb, Olguţa Vasilescu, Gabriela Firea.

Numărul exact al voturilor întrunite de fiecare candidat nu a fost precizat de la tribuna Congresului. Nici măcar în cazul lui Ponta şi Dragnea.

Delegaţii la Congres au votat electronic, în baza unei cartele unice, nenominale. Votul electronic atât de lăudat înainte de Congres le-a dat însă de furcă multor delegaţi, care nu ştiau cum să-l acceseze, intrând mai mulţi în cabină. Ceea ce nu l-a împiedicat însă pe premierul Victor Ponta să afirme că şi-ar dori să implementeze acest sistem şi la alegerile naţionale.

„Când vorbesc de extinderea unui sistem de vot, mă refer la faptul că putem să ne gândim la cetăţenii români din Diaspora care nu se pot deplasa în capitalele ţărilor respective. Trebuie să găsim un sistem securizat. Suntem în secolul al XXI-lea şi vot nu mai înseamnă doar acel buletin cu ştampilă pe care îl ştim de 100 de ani. A fost o experienţă pozitivă. Ce Congres s-a terminat la ora 16,00? S-au terminat la 4,00 dimineaţa unele dintre congrese”, a afirmat liderul PSD.

KELLY CLARKSON – MY LIFE WORLD SUCK WITHOUT YOU!

21 apr.

JESSIE WARE – IMAGINE IT WAS US!

21 apr.

MARIAH CAREY – DON’T FORGET ABOUT US!

21 apr.

%d blogeri au apreciat asta: