Arhiva |

DEMISUL PENAL AL ROMANIEI TRAIAN BASESCU SUSTINE O CONFERINTA DE PRESA LA ORELE 18,30!

26 apr.

Traian Băsescu susţine, la ora 18.30, o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni,in care VA DESFIINTA MAJORITATEA PARLAMENTARA USL care in loc sa se ocupe de LEGI,SI-A LUAT DOUA SAPTAMANI DE CONCEDIU DE PASTE,IAR IN BAZA „PACTULUI DE COABITARE „CU VICTOR PONTA IL VA FACE DE RUSINE IN FATA ELECTORATULUI ROMAN.
DE ASEMENEA ACEASTA IESIRE VA FI SI ATACUL FINAL PRIN CARE BASESCU ISI VA IMPUNE CONSTITUTIA SI PARLAMENTUL UNICAMERAL,”DEMONSTRAND” CA CEI 588 DE PARLAMENTARI SUNT „CEI CARE SUG SANGELE BOBORULUI”NU,EL SI CAMARILA SA CARE TIMP DE 9 ANI AU TRECUT CU BULDOZERUL PESTE ROMANIA SI S-AU IMBOGATIT.IN LOC SA FIE DUPA GRATII,ACEST INDIVID ISI BATE JOC DE PESTE 8,5 MILIOANE DE ROMANI CARE AU VOTAT DEMITEREA SA SI CARE DATORITA PUPINCURISTULUI DE VALERIU ZGONEA NU ESTE VALIDATA IN PARLAMENTUL MAJORITAR USL.CEI DE LA USL CARE INVOCA”CA ASA A SPUS BRUXELLES-UL” NU SPUN ADEVARUL.ROMANIA ESTE UN STAT SUVERAN SI EUROPEAN CARE PRIN DIPLOMATII SI POLITICIENII SAI AU FACUT DUPA ALEGEREA LUI BASESCU IN 2004 DIN ROMANIA”COBAIUL EUROPEI”,CONDAMNAD POPRUL ROMAN LA MOARTE.

traian-basescu4-310x205

Traian Băsescu a trimis, vineri, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Statutului deputaţilor şi al senatorilor.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, în sesizare preşedintele solicită să se constate că „dispoziţiile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor Articolului 1 Alin. (4), Articolului 124 Alin. (2) şi Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată”.

În document se arată că „prevederile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, transmisă Preşedintelui României spre promulgare, sunt neconstituţionale deoarece contravin dispoziţiilor Articolului 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora «Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale», dispoziţiilor Articolului 124 Alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform cărora «Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi», precum şi dispoziţiilor Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, ce prevăd că «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege»”.
Potrivit sesizării, „articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede că Articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor va avea următorul cuprins: «(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei respective, în temeiul Articolului 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. (2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul Comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)». Totodată, potrivit Articolului I al legii aflate la promulgare, la pct. 19, se prevede introducerea Articolului 24² în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu următorul cuprins: «(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul Articolului 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)»”.

MARINERU’TRAIAN BASESCU JOACA „ALBA-NEAGRA”CU MAJORITATEA PARLAMENTARAUSL:I PAC LA CCR!

26 apr.

Traian Băsescu a trimis, vineri, Curţii Constituţionale o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Statutului deputaţilor şi al senatorilor.

basescu-mesaj-de-la-bruxelles-sunt-sigur-ca-cei-588-de-intelepti-din-parlament-vor-judeca-bugetul-tinand-cont-de-prioritatile-europei-18437964

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, în sesizare preşedintele solicită să se constate că „dispoziţiile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor Articolului 1 Alin. (4), Articolului 124 Alin. (2) şi Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată”.

În document se arată că „prevederile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, transmisă Preşedintelui României spre promulgare, sunt neconstituţionale deoarece contravin dispoziţiilor Articolului 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora «Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale», dispoziţiilor Articolului 124 Alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform cărora «Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi», precum şi dispoziţiilor Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, ce prevăd că «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege»”.

Potrivit sesizării, „articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede că Articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor va avea următorul cuprins: «(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei respective, în temeiul Articolului 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. (2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul Comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)». Totodată, potrivit Articolului I al legii aflate la promulgare, la pct. 19, se prevede introducerea Articolului 24² în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu următorul cuprins: «(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul Articolului 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)»”.
Imunitatea parlamentară prevăzută de Articolul 72 din Constituţie reprezintă „o garanţie a exercitării mandatului, iar nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauză de exonerare de răspundere penală”, arată preşedintele în sesizare.

„Inviolabilitatea parlamentarului, ca formă a acestei imunităţi (alături de lipsa răspunderii juridice pentru voturile şi opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului), a fost calificată în literatura juridică de drept constituţional ca fiind o imunitate de procedură. Ea vizează exclusiv răspunderea penală ca formă a răspunderii juridice şi implică nu numai urmărirea penală şi trimiterea în judecată (doar pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului), ci şi aplicarea unei măsuri preventive privative de libertate (reţinerea şi arestarea), precum şi unul dintre procedeele de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă (percheziţia). Totodată, imunitatea parlamentară reprezintă regula, iar ridicarea imunităţii parlamentare reprezintă excepţia, iar, ca orice excepţie, ridicarea imunităţii parlamentare trebuie să fie de strictă interpretare şi aplicare”, se mai arată în sesizare.

Potrivit documentului, modul de redactare al noului text al Articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol ce reglementează „Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, este însă de natură să dea naştere la diferite interpretări, cu consecinţe asupra independenţei puterii judecătoreşti, pentru următoarele motive: „Astfel, sintagma «indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei» din cuprinsul Alin. (1) al Articolului 24 conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia. În plus, atât măsurile preventive privative de libertate, cât şi percheziţia ca procedeu de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă, reprezintă îngrădiri ale unor drepturi sau libertăţi fundamentale. Măsura reţinerii şi măsura arestării preventive vizează libertatea individuală consacrată de Articolul 23 din Constituţie, iar activitatea de percheziţie trebuie desfăşurată în condiţiile în care inviolabilitatea domiciliului şi a reşedinţei sunt expres consacrate de Constituţie, în Articolul 27. De aceea, stabilirea unor condiţii de fond şi de formă pentru luarea acestora permite, totodată, şi exercitarea unui control judiciar adecvat asupra legalităţii şi temeiniciei lor”.

De asemenea, în sesizare se mai arată că referirile exprese din conţinutul legii atacate la „motivele concrete şi temeinice” extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească, la reprezentanţii puterii legislative. Aceasta întrucât temeinicia, precum şi caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite în afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor. Astfel, în etapa încuviinţării reţinerii, arestării sau percheziţiei, competenţa plenului fiecărei Camere va excede unei simple evaluări sau aprecieri legate de seriozitatea şi lipsa arbitrariului la luarea măsurilor respective şi va putea produce consecinţe directe şi indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecăţii.

„Altfel spus, interpretarea prevederilor conţinute de legea transmisă spre promulgare, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi Comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de Articolul 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, întrucât o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti”, se precizează în sesizare.

„Prin obligativitatea stipulării în cerere sau în sesizare a motivelor concrete, legale şi temeinice pentru care se justifică o anumită măsură sau începerea urmăririi penale se poate naşte convingerea că Parlamentul, prin Camera competentă, ar urma să judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului. Or, Articolul 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, stabileştE, fără echivoc, că justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti, singurele în măsură să asigure o justiţie unică, imparţială şi egală, astfel cum se prevede la Articolul 124 Alin. (2) din Legea fundamentală. Camerele nu au atribuţii constituţionale de a se pronunţa asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputaţiei întrucât ar echivala cu impietarea asupra competenţei şi independenţei puterii judecătoreşti”, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Potrivit documentului, aceleaşi argumente juridice rămân valabile şi în cazul dispoziţiilor Articolului. 24² din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, introdus prin legea aflată la promulgare.

În sesizarea trimisă preşedintelui Curţii Constituţionale se aminteşte că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor a fost, iniţial, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în şedinţa comună din 22 ianuarie şi trimisă la promulgare la data de 24 ianuarie, iar în data de 4 februarie preşedintele a formulat o cerere de reexaminare a legii.

Legea, în forma adoptată la data de 13 februarie 2013, după reexaminarea la cererea preşedintelui, a fost contestată la Curtea Constituţională.

„Prin Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor Articolului I pct. 3 [referitoare la modificarea Articolului 7] şi ale Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹] din lege, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate. După operarea unor modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 81/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 136/2013, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 20 martie 2013 a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, supusă unui nou control de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹ Alin. (1)] şi ale Articolului IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, Curtea Constituţională a admis în parte obiecţia de neconstituţionalitate. După reluarea procedurii legislative, s-au operat unele modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 195/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 223/2013”, menţionează sursa citată.

De asemenea, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 17 aprilie a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi transmisă spre promulgare preşedintelui la data de 19 aprilie.

BOCUL LUI BASESCU,VICTOR PONTA TRUP SI SUFLET ALATURI DE CARMACI!

26 apr.

Premierul Victor Ponta a declarat joi că preşedintele Traian Băsescu a avut nevoie de actualul guvern pentru a-şi atinge ţintele bugetare, referindu-se la faptul că România a ieşit în 2012 din procedura de deficit excesiv.

1337422145ponta_basescu

„Preşedintele a ţinut să anunţe el această veste bună legată de faptul că a luat şi votul de blam şi criticile pentru măsurile de austeritate. E important că avem acest lucru. Dacă vrea preşedintele să fie meritul domniei sale, n-am o asemenea concurenţă sau asemenea orgolii, dar pot să glumesc şi să spun că domnul Băsescu a avut nevoie de un Guvern condus de mine pentru ca în sfârşit să-şi atingă ţintele bugetare”, a afirmat Victor Ponta la Digi 24 tv.

El a amintit, în context, că dintre toate statele UE care aveau problema deficitului excesiv, de peste 3%, doar România a reuşit să iasă din procedură, înregistrând anul trecut 2,9%.

Victor Ponta a spus că „recoltează şi fructele bune” şi „foarte multe fructe rele” ale fostei guvernări, referindu-se la datoriile acumulate şi la o serie de probleme rămase nesoluţionate, cum ar fi cea a retrocedărilor, a combinatului Oltchim.

„Aşa că nu am de ce să-i fiu recunoscător domnului Boc, fără să nu consider că erau lucruri care trebuiau făcute, dar şi multe lucruri care se puteau face altfel”, a spus Ponta.

LIBERALUL PUIU HASOTTI LA RFIIL ATACA DUR PE PONTA IN PRIVINTA PACTULUI DE COABITARE CU BASESCU CARE ESTE INUTIL PENTRU ROMANIA!

26 apr.

Puiu Hașotti susține că pactul de coabitare semnat de Traian Băsescu şi Victor Ponta este inutil pentru România

????????????

Puiu Hașotti a spus la RFI că ”acel pact de coabitare, într-o ţară în care preşedintele s-ar fi comportat ca un arbitru şi nu ca un om implicat 100% din punct de vedere politic, ar fi fost util. Într-o ţară precum România în care preşedintele Traian Băsescu nu a fost neutru din punct de vedere politic, acest pact de coabitare are câteva aspecte pozitive şi multe aspecte dubitative. M-aş îndoi că acest pact de coabitare este respectat de una din părţi în proporţie de 100%. Însă pentru imaginea României la Bruxelles este pozitiv. Pentru România este mai degrabă inutil”.

Iinstituţiile au funcţionat şi înainte de pactul acesta şi după pact. Nu ştiu în ce măsură există nişte schimbări atât de importante, încât să fi fost nevoie de semnarea unui pact. Cred că dintr-un instinct politic, reprezentanţii autorităţilor şi reprezentanţii instituţiilor fundamentale ale statului trebuiau să acţioneze ca atare, fără să fi fost nevoie de un pact de neagresiune, i-aş spune eu, nu de colaborare, de neagresiune, mai degrabă”, a mai spus el.

TRAIAN BASESCU PROTEJATUL LUI VAN ROMPUY SI MCV-UL!

26 apr.

Traian Băsescu a declarat, la sfârșitul întrevederii sale cu președintele Consiliului European, că discuția cu Herman van Rompuy s-a purtat pe marginea strategiei de ieșire a României din Mecanismul de Cooperare și Verificare, după luna decembrie.

basescu-van-rompuy-dece

”Am abordat în discuţiile cu domnul preşedinte şi problemele de interes direct pentru România, problema Schengen, problema MCV şi analiza după decembrie a unei proceduri de ieşire, o strategie de ieşire din acest mecanism”, a spus președintele României, citat de Mediafax.

Comisia Europeană va elabora noi rapoarte MCV pentru Bulgaria și România la finele acestui an. Mecanismul impus celor două țări la intrarea în Uniunea Europeană, în 2007, a fost criticat politicieni români și fostul ministru al Justiției, Mona Pivniceru, pe motiv că prezintă ”ținte în mișcare”.

Olandezul van Rompuy a prezentat, în discursul său comun cu Traian Băsescu, o veste bună și una pentru România: va fi remarcată o îmbunătățire financiară în zona euro, însă nivelul șomajului cunoaște un nivel îngrijorător.

CARRIE UNDERWOOD – BLOWN AWAY!

26 apr.

MIRANDA LAMBERT – MAMA’S BROKEN HEART!

26 apr.

MIRANDA LAMBERT – WHITE LIAR!

26 apr.

GRETCHEN WILSON – REDNEK WOMAN!

26 apr.

SHANIA TWAIN -MAN! I FEEL LIKE A WOMAN!

26 apr.

LIDERUL PSD SI PREMIERUL ROMANIEI,VICTOR PONTA PE URMELE LUI TRAIAN BASESCU!

26 apr.

Victor Ponta vrea şi mai multă putere pentru el. Ponta doreşte să preia din atribuţiile viitorului preşedinte al ţării.

ponta-basescu2

Premierul a dezvăluit joi seară într-un interviu acordat Digi 24 cum vrea el să-şi sporească puterea, deja consistentă în condiţiile în care are o majoritate covârşitoare care îl sprijină în Parlament, un partid la picioare, şi, mai nou, o parte a camarilei lui Traian Băsescu pe care o reevaluează pas cu pas.

Întrebat la Digi 24 cum vede coabitarea cu Crin Antonescu dacă acesta va ajunge preşedinte, Ponta a spus, în context, că prin modificarea Constituţiei îşi doreşte nu doar să fie stipulat că premierul merge la Consiliul European, ci şi că „politica europeană” trebuie să fie făcută de Guvern. Potrivit actualei Constituţii, preşedintele face politica externă a României, iar Guvernul are şi el rolul său în această materie, dar nu exclusiv. Ponta vrea însă să facă el „politica europeană” pe viitor.

El însuşi, cel mai bun model

Premierul este încrezător în forţele lui în materie de politică europeană, în pofida opiniilor unor analişti că el aşază România în genunchi în faţa Bruxellesului.

Ponta a fost întrebat joi seară la Digi 24 cum vede declaraţia lui Crin Antonescu care apreciază politica în picioare a premierului ungar Viktor Orban, şi nu în genunchi, în faţa Bruxellesului.

„În materie de Viktor Orban, în mod sigur nu mă înţeleg cu Crin Antonescu, avem păreri diametral opuse şi, cu atât mai mult eu nu cred că strategia de comunicare pe plan european este strategia adoptată de domnul Orban. Mai degrabă cred că este o strategie falimentară. Pe mine mă interesează rezultatele şi încet, încet, rezultatele pentru România arată bine. Dincolo de asta însă, cred că pe plan intern avem de fiecare dată tendinţa de a trata lucrurile un pic mai superficial. Cel mai superficial mi s-a părut faptul că, pentru această declaraţie a domnului Antonescu, pe care, sigur, am văzut-o şi eu, mi s-a cerut socoteală mie şi domnului Antonescu de către reprezentanţii PDL, adică cei care sunt din grupul politic din Parlamentul European care îl susţine pe Viktor Orban. Aşa că n-a mai înţeles nimeni nimic. (…) Nu, nu reprezintă strategia şi atitudinea domnului Orban faţă de Comisia Europeană un model pentru mine şi, după cum vedeţi, şi în practică, am cu totul şi cu totul altă strategie”, a spus Victor Ponta, la Digi24, uşor zeflemitor.

Mostră despre „politica europeană” a la Ponta

Premierul a oferit zilele trecute o nouă mostră despre cum face el această politica europeană. Prezent săptămâna aceasta la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, Ponta a mulţumit pentru sprijinul şi sfaturile acordate României, sfaturi şi sprijin care au înfrânt voinţa democratică a milioane de români anul trecut la referendum. Ponta nu a uitat nici să facă paradă de coabitarea lui cu Traian Băsescu.

Premierul a susținut miercuri un discurs în fața APCE, la Strasbourg, în care a transmis că România și-a „învățat” lecțiile după criza de anul trecut, iar acum este un stat stabil și predictibil, unde există „coabitare”.

„Aş dori să subliniez cât de importantă este pentru mine şi pentru oamenii care mi s-au alăturat astăzi (miercuri -nr.) faptul că mă aflu aici cu dumneavoastră pentru a prezenta un mesaj clar privind angajamentul Guvernului român de a respecta toate valorile Consiliului Europei – determinarea noastră să învăţăm din greşelile trecutului (episodul de anul trecut cu suspendarea lui Băsescu – nr.) şi să ne gândim la viitorul nostru comun, un viitor care presupune democraţie, respectarea drepturilor omului şi a statului de drept în ţara mea. În decembrie, poporul român a trecut prin alegeri democratice, exprimându-şi dorinţa liberă, iar, după alegeri, noi, politicienii români, am reuşit să găsim soluţiile cele mai bune, având în vedere viitorul ţării, şi nu trecutul, pentru că, aşa cum mulţi dintre dumneavoastră ştiţi, există o înţelegere de cooperare clară între şeful guvernului şi preşedinte”, a spus Ponta, la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei.

Ce obţinem din „politica europeană” a lui Victor Ponta?

Potrivit spuselor premierului, rata de absorbţie a fondurilor europene este de numai 14 la sută, iar estimările sunt pesimiste, asta în ciuda „politicii europene” a lui Ponta.

Ponta a declarat, joi seară, că nu i se pare fezabil dezideratul atingerii unui prag de 50% al absorbţiei fondurilor europene, până la finele anului.

„Nu, până la sfârşitul acestui an, nu. ( cred că se poate atinge 50%, n.r.) L-am pus în funcţie (pe Eugen Teodorovici, n.r.) pentru că e un om foarte optimist. Spre deosebire de domnul Orban care era un tehnician şi un om extraordinar, dar era foarte pesimist, domnul Teodorovici păcătuieşte în partea cealaltă, prin optimism, dar e o variantă bună şi aceasta. (…) De la 7%, cât am preluat, la 14% – putem să spunem că am dublat. Dar nu e bine. Cred că putem avea un rezultat bun, mulţumitor la sfârşitul anului, însă mai departe regula N+3 va fi esenţială pentru România, a spus primul ministru la postul citat.

CINICUL TRAIAN BASESCU ESTE MANDRU PENTRU MASURILE DE AUSTERITATE LUATE IN 2010!

26 apr.

Traian Băsescu şi-a exprimat, după întâlnirea cu preşedintele Consiliului European Herman Van Rompuy, satisfacţia că România este printre primele ţări care au scăpat de procedura de deficit excesiv, urmare a măsurilor luate de guvernul Boc în mai 2012 şi le-a transmis românilor care au suportat aceste măsuri că „pot fi mândri că România a revenit la capitolul credibilitate”.

b

„Ne bucură că suntem una din primele ţări care reuşesc să iasă din procedura de deficit excesiv (…) A fost rezultatul unor măsuri extrem de dificile pe care eu şi guvernul Boc ni le-am asumat în mai 2010, le spun românilor astăzi că pot fi mândri că România a revenit din punct de vedere al credibilităţii acolo unde e locul, printre statele care cheltuiesc rezonabil şi n-au nevoie să stea cu mâna întinsă pentru a-li plăti pensiile şi salariile”, a declarat Băsescu.

SENATORUL PSD MIRCEA GEOANA SI „COMPETITIA „SA CU TRAIAN BASESCU PENTRU „UN POST DE SECRETAR „NATO!

26 apr.

Senatorul PSD Mircea Geoană a comentat, în emisiunea Realitatea la Raport, zvonurile cu privire la o competiţie între el şi actualul preşedinte Traian Băsescu pentru funcţia de secretar general al NATO. „Nu sunt în competiţie cu dl Băsescu pe acest subiect, informaţia e mai degrabă legată de jocul politic intern”, a spus Geoană. Pe de altă parte, senatorul spune că România trebuie să aibă, în 2014 şi 2015 candidaţi pentru cele mai influente funcţii la nivel european şi mondial.

545px-Image-Mircea_Geoana_3

„Nu sunt in competiţie cu dnul Băsescu cu privire la acest subiect (n.r. funcţia de secretar general al NATO), n-am auzit nimic în America sau în alte capitale aliate cu privire la o astfel de posibilitate. Poate să fie ceva legat de jocul politic intern, mai degrabă aşa o miros”, a opinat social-democratul.

El a relatat că, de 6 luni, a început „discret o campanie importantă şi pentru România si pentru statutul noilor aliaţi în NATO pentru necesitatea ca viitorul secretar general al NATO să revină unei ţări din grupul de noi aliaţi din NATO”. „Cred că a venit şi timpul nostru. Ca ţări din zona noastră, de ce nu România, să ocupe acest fotoliu foarte important”, a subliniat Geoană.

Geoană: România să aibă candidat pentru cea mai influentă funcţie la nivel planetar

„Pe lângă secretarul general al NATO, anul viitor se fac cărţile cu privire la noua structură de conducere în Europa: CE, PE, cred că trebuie să ne apucăm încă de pe acum, să avem candidaţi care să poată ocupa cele mai inalte poziţii şi în Europa. România trebuie să-şi propună ca la nivelul CE să ocupe cel puţin o funcţie de vicepreşedinte sau poate chiar functia de ministru de externe al Europei. În 2015, secretarul general al ONU, cea mai inluentă funcţie la nivel planetar, se va selecta din ţările Europei de est. Trebuie România să aibă candidat? Eu cred că da”, a spus Geoană.

%d blogeri au apreciat: