Arhiva | 2:01 pm

DE CE CONTESTA LA CCR BASESCU art.24?!

27 apr.

Traian Băsescu vrea să controleze Parlamentul cu ajutorul procurorilor.

traian-basescu-reclamat-la-comisia-europeana-pentru-multele-schimbari-din-func-ie-ale-procurorilor-i-judecatorilor-171986

Traian Băsescu vrea ca parlamentarii să voteze în necunoştinţă de cauză arestarea preventivă a unui senator sau deputat; Dacă CCR admite sesizarea preşedintelui, puterile lui Traian Băsescu cresc ameţitor.

Traian Băsescu a atacat la CCR ultima variantă a Legii statutului parlamentarilor. Atacul survine atenţie, după ce senatorii şi deputaţii au corectat de 3 ori legea, în urma obiecţiilor lui Traian Băsescu şi a două atacuri anterioare ale PDL la CCR. Din punct de vedere juridico-constituţional, ceea ce atacă Traian Băsescu nu excede linia Constituţiei. Sesizarea CCR însă face parte dintr-un plan foarte bine – şi din timp – pregătit în laboratoarele Cotrocenilor. O victorie a lui Traian Băsescu la CCR va conduce la posibilitatea acestuia de a cotrola fără probleme Parlamentul prin DNA şi Parchetul General.

Băsescu vrea ca Parlamentul să voteze în orb arestări şi percheziţii

Traian Băsescu contestă art.24 cel care se referă la procedurile parlamentare atunci când procurorii cer arestarea preventivă sau percheziţionarea unui deputat sau senator. Preşedintele nu agrează următoarea formulare: „indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei”. Cu alte cuvinte, Traian Băsescu nu vrea ca procurorii să vină în faţa Parlamentului cu date concrete privind acuzaţiile aduse unui parlament şi vrea ca solicitarea procurorilor de arestare preventivă sau percheziţie să fie votată în orb de către parlamentari. (Aşa ceva este de neconceput, parlamentarii trebuie să voteze în cunoştinţă de cauză şi contravine chiar Constituţiei, pentru că ar însemna un vot imperativ – n.a.). Traian Băsescu susţine că prin această procedură Parlamentul se „pronunţă asupra calificării juridice a faptei sau a temeiniciei acesteia”. Susţinerile preşedintelui nu sunt adevărate. A cunoaşte cazul, nu înseamnă pronunţare asupra calificării juridice a faptei. Manipulând, Traian Băsescu spune că Parlamentul cere procurorilor probele din dosar. Nu este adevărat. Trebuie menţionat că legea statului nu cere procurorilor să prezinte probele care să ateste vinovăţia cuiva, ci probele care să ateste dacă măsura aresteării preventive se justifică. Adică procurorii trebuie să demonstreze că deputatul sau senatorul respectiv este un pericol pentru ordinea publică. Atât şi nnimic mai mult.

De ce contestă Traian Băsescu art.24 ?

De ce nu este de acord preşedintele cu procedurile legate de arestare preventivă şi percheziţie este simplu de explicat: dacă CCR validează sesizarea, atunci Traian Băsescu prin armele sale numite DNA sau Parchetul General poate „aresta” sub orice pretext pe orice parlamentar. Situaţia este similară şi în cazul miniştrilor care sunt parlamentari sau care au fost parlamentari.

Pe 13 februarie, după ce Parlamentul a adoptat obiecţiile lui Traian Băsescu, deputatul minorităţii armene, Varujan Pambuccian (care în nici un caz nu poate fi suspectat de interese partinice el fiind considerat drept unul dintre liderii neutrilor din Parlament) declara că modul în care a fost adoptat statutul, „protejează statul de instaurarea unei dictaturi”. „Aceste lucruri au fost introduse în legile şi Constituţiile statelor democratice după al doilea război mondial, pentru că lipsa lor a adus la putere dictatori în Italia şi Germania. Şi este bine de câte ori vorbim de lucrurile acestea să avem în minte şi această perspectivă. Aici vorbim de riscul ca la un moment dat o minoritate politică aleasă prin alegeri libere, folosind lipsa de protecţie a majorităţii politice, să poată accede la Putere şi instaura o dictatură. Pentru asta sunt asemenea măsuri în toate legislaţiile statelor mondiale luate în ultimii 50-60 de ani, după al doilea război mondial”.

O declaraţie clară şi explicativă pe care nimeni, din păcate, nu a publicat-o deşi a fost dată pentru Agerpres şi a apărut pe site-ul agenţiei la o oră accesibilă întregii mass-media.

„Odiseea” legii statutului parlamentarilor

22.01.2013: plenul comun adoptă noua lege a statutului parlamentarilor;
04.02.2013: Traian Băsescu retrimite legea la reexaminare la Parlament;
13.02.2013: plenul comun adoptă noua lege ţinând cont de obiecţiile lui Traian Băsescu;
14.02.2013: PDL contestă la CCR legea statului;
27.02.2013: CCR consideră* că două articole din lege sunt neconstituţionale;
20.03.2013: plenul comun rectifică articolele invalidate de CCR;
21.03.2013: PDL contestă la CCR şi această variantă a legii statutului;
03.04.2013: CCR admite parţial sesizarea PDL, un articol fiind considerat neconstituţional;
17.04.2013: plenul comun rectifică articolul invalidat de CCR;
19.04.2013: legea este trimisă la promulgare la Palatul Cotroceni;
26.04.2013: Traian Băsescu sesizează CCR.

„Tehnica” anihilării majorităţii USL de către Traian Băsescu şi PDL

Cotidianul.ro a scris imediat după alegerile din 9 decembrie 2012, că în funcţie de interesele lui Traian Băsescu, ale PDL şi sateliţilor acestora, orice intenţie legislativă a USL, a guvernului sau a PNL/PSD/PC luate individual vor fi anihilate. Am arătat atunci care va fi „reţeta” anihilării majorităţii USL de 70%: atacuri repetate la CCR ale PDL, retrimitere la reexaminare de către Traian Băsescu, atacuri la CCR ale lui Traian Băsescu. Am mai arătat că în plus, Traian Băsescu va uza cât mai mult de termenul de 19 zile în interiorul căruia trebuie să se pronunţe în privinţa unei legi – retrimiterela reexaminare, sesizare CCR, promulgare. Mai mulţi analişti politici au ignorat sau chiar au contestat avertismentul din „Cotidianul.ro”, mai mult, au fost unii care au susţinut că majoritatea de 70% a USL le poate permite acestora şi „aducerea lunii de pe cer”. Iată că „Odissea” legii statutului (şi nu numai) confirmă 100% previziunile pe care le-am făcut.

BASESCU CEL GROAZNIC ESTE SARIT DE PE FIX,DUPA BOGDAN CHIREAC O INTRAT IN COLIMATOR SI SORIN MINEA,LA EMISIUNEA LAUREI CHIREAC DE LA GHITA TV!

27 apr.

Traian Băsescu a intervenit vineri, la scurt timp după încheierea conferinței sale de presă, în emisiunea Laurei Chiriac de la România Tv, pentru a contrazice doi dintre invitații moderatoarei, Bogdan Chirieac și Sorin Minea. Acestuia din urmă nu i s-a adresat pe nume, spunându-i ”domnul de la Agricultură”, fapt ce l-a enervat pe președintele Romalimenta.

basescu-si-minea-rtv-310x173

Rugat de Minea să i se adreseze pe nume, și nu peiorativ, prin supranumiri, președintele a înlocuit expresia ”domnul de la agricultură” cu ”domnul care dă din mâini”.

”Constat că sunt câțiva domni, unul, foarte furios că România s-a reechilibrat. Altul, care încearcă să ironizeze ce s-a intamplat din 2010 până acum, omul care se ocupă de agrigultură. (Sorin Minea, care de fapt se ocupă cu industria alimentară – n.r)”, a spus președintele.

La pledoaria șefului statului, Minea a reacționat: ”Sunteți penibil, d-le președinte!”

Spre sfârșitul intervenției în direct a președintelui, conflictul s-a reluat, după ce Băsescu i-a spus din nou lui Minea ”dl de la Agricultură”. ”Nu-s de la Agricultură, vă rog eu frumos, faceți un efort. Puteți să-mi spuneți dl. de la industria alimentară. O să vă spun și eu dl de la Președinție”, a replicat președintele Romalimenta.

”Eu sunt cel mai important domn de la președinție”, a încheiat șeful statului.

SCIITORUL SI DISIDENTUL POLITIC PAUL GOMA A PRIMIT CETATENIA MODOVEI,DAR PE A ROMANIEI NU!

27 apr.

Paul Goma a primit din nou cetăţenia Republicii Moldova, iar în vara acestui an scriitorul şi disidentul politic în vârstă de 77 de ani, care locuieşte în prezent la Paris, se va stabili la Chişinău, unde va conduce Centrul de studiu al comunismului din Basarabia şi Bucovina.

paul-goma-in-20072

Centrul va fi creat de Uniunea Scriitorilor de la Chişinău. Potrivit preşedintelui uniunii, Arcadie Suceveanu, urmează să fie găsit un sediu pentru viitorul Centru de studiu al comunismului şi un apartament pentru Paul Goma şi familia sa, informează protv.md.

Anunţul potrivit căruia Paul Goma a primit din nou cetăţenia Republicii Moldova a fost făcut joi, de membrii Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova Andrei Ţurcanu şi Emilian Galaicu-Păun, potrivit radiochisinau.md.

În ianuarie, Uniunea Scriitorilor din Republica Moldova a decis să îl propună pe Paul Goma la premiul Nobel pentru literatură, aceasta fiind prima dată când a fost făcută publică o informaţie privind propunerea oficială a unui scriitor de origine basarabeană pentru acordarea acestei distincţii.
Scriitorul Paul Goma trăieşte în prezent la Paris, unde a ajuns împreună cu familia în 1977, având statut de refugiat politic. Relaţiile sale cu statul român au fost tot timpul deosebit de reci. În timpul comunismului, scriitorul a avut probleme cu Securitatea, iar, după publicarea, în 1997, a incomodului său „Jurnal”, Paul Goma a fost hărţuit şi marginalizat de elitele româneşti ale momentului pentru că „prea critica pe toată lumea”. În 1980, scriitorul a refuzat cetăţenia franceză, considerând că este prea târziu pentru aceasta, iar, timp de mai mulţi ani, Goma s-a declarat apatrid.

În 1977, o scrisoare deschisă prin care Paul Goma cerea respectarea drepturilor omului în România a fost citită la Radio România Liberă, rezultatul fiind excluderea lui din Uniunea Scriitorilor din România (USR).

Scriitorului i-a fost reconfirmată calitatea de membru al Uniunii Scriitorilor din România în noiembrie 2011. Într-o şedinţă din octombrie 2012, Uniunea Scriitorilor din România a decis acordarea unor indemnizaţii de merit în valoare de 1.608 lei, lunar, unor scriitori români, printre care şi scriitorului şi disidentului Paul Goma, a anunţat la momentul respectiv Varujan Vosganian, vicepreşedintele USR, pe blogul personal.

Unul dintre cei mai cunoscuţi disidenţi din timpul României comuniste şi unul dintre cei mai cunoscuţi scriitori postbelici, Paul Goma s-a născut în Basarabia, pe 2 octombrie 1935. Odată cu cedarea Basarabiei fostei URSS, în urma Pactului Molotov-Ribbentrop, familia Goma s-a refugiat în România.

În mai 1952, elev în clasa a zecea a liceului „Gheorghe Lazăr” din Sibiu, Goma a fost convocat la Securitate şi reţinut opt zile, după care a fost exmatriculat din toate şcolile din ţară, deoarece susţinuse în şcoală cauza unor persoane anchetate şi arestate sub acuzaţia de anticomunism. A reuşit totuşi să se înscrie la liceul „Radu Negru” din Făgăraş, pe care l-a absolvit în iunie 1953. În 1954 a susţinut simultan examene de admitere la Universitatea din Bucureşti, la filologie română, şi la Institutul de literatură şi critică literară „Mihai Eminescu”. A reuşit la amândouă, dar a ales institutul. Din toamna anului 1955, a avut dispute la seminarii şi cursuri cu profesorii Radu Florian, Tamara Gane, Mihai Gafiţa, Toma George Maiorescu, Mihail Novicov, urmând ca în iunie 1956 să fie „judecat” de rectoratul universităţii. A apărut pentru prima dată „cazul Goma”. După înfrângerea revoluţiei maghiare din 1956 de trupele sovietice, în luna noiembrie a aceluiaşi an, Paul Goma şi-a predat în semn de protest carnetul de membru UTM.

A fost arestat în noiembrie 1956, acuzat de „tentativă de organizare de manifestaţie ostilă”. În martie 1957, el a fost condamnat la doi ani de închisoare corecţională, pe care i-a executat la închisorile Jilava şi Gherla. Ulterior, a fost trimis cu domiciliu forţat în Bărăgan, la Lăteşti, azi Borduşani, din judeţul Ialomiţa, unde a rămas până în 1964.

În martie 1977, a reuşit să publice în revista România literară un scurt articol, „Pământ de flori”, în care se referea la urmările dezastruosului cutremur de pământ din 4 martie 1977.

În 1977, Goma a reuşit să trimită la postul Radio Europa Liberă o scrisoare deschisă în care cerea guvernului României respectarea drepturilor omului în ţară. Scrisoarea a fost difuzată de postul de radio. În consecinţă, a fost permanent urmărit, apoi arestat şi bătut de Securitate. Însă, fiind bine cunoscut în Occident şi repertoriat de organizaţia neguvernamentală împotriva încălcării drepturilor omului Amnesty International, Goma nu mai putea fi judecat şi condamnat fără a stârni proteste în străinătate.

Pe 20 noiembrie 1977, Goma, împreună cu soţia şi copilul, au fost decăzuţi din calitatea de cetăţeni români şi expulzaţi în Franţa. Ajunşi la Paris, au cerut azil politic. Aici Goma şi-a continuat lupta împotriva regimului comunist de la Bucureşti şi a lui Nicolae Ceauşescu. A sprijinit înfiinţarea, în 1979, a Sindicatului Liber al Oamenilor Muncii din România (SLOMR), comparabil cu sindicatul polonez liber Solidarność. Ca reacţie la activitatea sa anticomunistă, el a fost ţinta unui atac cu colet-capcană şi a unei tentative de asasinat puse la cale de regimul de la Bucureşti.

Printre cărţile lui Goma se numără „Jurnal de apocrif” (1999), „Garda inversă” (1997) şi „Basarabia” (2002).

PONTA LOVIT DUR IN „COABITARE”DE BASESCU”STATUL SUNT EU”!

27 apr.

Traian Băsescu nu acceptă sub nicio formă să nu fie prima vioară în stat. A trimis la reexaminare legea prin care Victor Ponta ar putea să meargă la reuzniunile de la Bruxelles. Suntem în faţa primului act de ostilitate la adresa premierului din ultimele trei luni.

De-dragul-Romaniei-nu-se-fac-compromisuri-300x196

Băsescu nu-l vrea pe Ponta la Bruxelles

Traian Băsescu a trimis spre reexaminare Parlamentului proiectul de lege privind cooperarea dintre Guvern şi Parlament. În fapt, este vorba de proiectul de lege prin care Parlamentul decide (aşa cum este normal şi constituţional în funcţie de mandatul primit de la alegători) cine reprezintă România la Consiliul European. Prin acest act, Traian Băsescu loveşte direct în premierul Victor Ponta. Suntem în faţa primului act de ostilitate al preşedintelui faţă de premier, de când funcţionează „celebra” coabitare. Mai mult, Traian Băsescu loveşte şi în Parlament, căruia nu îi acceptă rolul de a decide care sunt priorităţile României la Bruxelles. Culmea, proiectul de lege contestat de Traian Băsescu nici măcar nu acordă un avantaj prea mare premierului pe problemele legate de prezenţa la Bruxelles.

Acest proiect de lege a fost într-o primă etapă măcelărit de CCR (dar atenţie, cu o decizie de 5 la 4 – sesizarea a aparţinut PDL) care a considerat* ca fiind neconstituţionale trei articole.

Acum preşedintele Traian Băsescu trimite proiectul la reexaminare, considerând că art. 3, 18 şi 19, cele căzute la Curte, au fost „conservate” de către deputaţi şi senatori când au „reparat” textele considerate ca fiind neconstituţionale.

Noua variantă a proiectului de lege, atenţie, nu consfiinţeşte primordialitatea participării premierului la reuniunele de la Bruxelles. Primul articol contestat – art.3 – nu prevede altceva decât dreptul (firesc) al Parlamentului de a adopta rezoluţii privind priorităţile ce trebuie discutate la Bruxelles; al doilea articol contestat – art.18 – deasemenea nu este unul care să avantajeze pe cineva, premier sau preşedinte. Parlamentul decide doar dacă la Bruxelles pe ordinea de zi sunt probleme legate de politica internă a României, caz în care pleacă premierul, sau dacă este vorba de probleme de politică externă, caz în care pleacă preşedintele.

Ce îl mai deranjează pe preşedinte

Lui Traian Băsescu nu-i convine că în cazul în care trebuie să plece premierul la Bruxelles, nu el, ci parlamentul îi dă acest mandat. Mai mult, articolul 18 mai stipulează că „preşedintele României se poate adresa Parlamentului pentru a-şi prezenta mandatul. Antenţie, termenul „poate” nu înseamnă că Traian Băsescu este şi obligat să se adreseze Parlamentului.

Cel de-al treilea articol contestat – art.19 – nu are nicio legătură cu art.19 căzut la CCR. Articolul 19 „căzut” la Curte a fost eliminat, iar la renumerotare, art.20 a devenit art.19 şi nu are nicio legătură cu persoana care reprezintă Românoa la Consiliul Europei.

Consecinţele gestului preşedintelui

Trimiterea la reexaminare a proiectului de lege mai sus amintit reprezintă în primul rând o lovitură dată premierului Ponta. În primul rând imaginii în plan extern a premierului Ponta. Pentru că, mai mult ca sigur, gestul lui Băsescu de a bloca participările lui Ponta la reuniunile de la Bruxelles, va fi comentat în fel şi chip în cancelariile europene. Şi, s-ar putea ca Ponta să fie perceput ca un premier de rang doi, ca să nu zicem „second hand”. În al doilea rând Traian Băsescu descosideră şi rolul Parlamentului în problema conţinutului mandatului de reprezentare la Bruxelles.

Evident, Parlamentul poate respinge cererea de reexaminare a preşedintelui. Dar, cu siguranţă, atunci Traian Băsescu sau PDL, nu contează ordinea, va ataca legea la Curtea Constituţională.

ORIANTHI – ACCORDING TO YOU!

27 apr.

CANDY DULFER – LILY WAS HERE!

27 apr.

THE OUTFIELD – YOUR LOVE!

27 apr.

%d blogeri au apreciat asta: