Arhiva | 11:13 am

PASTORALA PATRIARHULUI DANIEL CU PRILEJUL SFINTEI SARBATORI A PASTELUI!

3 mai

Puterea Învierii este ascunsă în Sfânta Cruce, iar lumina Învierii este slava Sfintei Cruci, afirmă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în Pastorala transmisă clerului şi credincioşilor ortodocşi cu prilejul Sfintei Sărbători a Paştelui.

13344206084684-patriarhul-daniel-ortodox-md

„Crucea Mântuitorului Hristos este semnul iubirii Sale atotputernice şi smerite, făcătoare de viaţă şi dătătoare de bucurie. În Sfânta Cruce este ascunsă puterea Învierii, iar lumina Învierii este slava Sfintei Cruci. Astfel, Sfânta Cruce nu este doar semn al jertfei şi al morţii, ci şi semn al Învierii şi al biruinţei”, spune Patriarhul.

Înaltul ierarh ortodox consideră că „prin Învierea lui Hristos Cel Răstignit se arată că iubirea omului faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni poate fi mai tare decât ura, violenţa şi moartea”.

„Tăria puterii iubirii jertfelnice a lui Hristos se arată atât în Crucea Sa, ca smerenie, cât şi în Învierea Sa, ca slavă. De aceea, Biserica Ortodoxă nu desparte niciodată Crucea de Înviere”, susţine Preafericitul Daniel.

Acesta subliniază că „răstignirea lui Hristos pe Cruce este respingerea cea mai violentă a iubirii lui Dumnezeu de către omenirea păcătoasă şi înstrăinată de Dumnezeu”.

”Pe de altă parte, jertfa Sa pe Cruce, îndurată în mod liber (cf. Ioan 10, 17-18), arată smerenia Sa, ca răbdare a suferinţei şi ca statornicie în iubire iertătoare, chiar şi faţă de duşmanii Săi (‘Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac’, Luca 23, 34)”, arată Patriarhul.

Potrivit acestuia, „legătura interioară dintre Cruce şi Înviere este o dominantă a întregii spiritualităţi ortodoxe liturgice şi filocalice, deoarece Ortodoxia este în acelaşi timp Biserica pocăinţei şi a doxologiei, a postului şi a bucuriei”.

„Întrucât, prin Crucea lui Hristos s-a arătat puterea iubirii mântuitoare a lui Dumnezeu (cf. 1 Corinteni 1, 18), noi, creştinii, cinstim Sfânta Cruce şi ne facem semnul ei când ne rugăm, dimineaţa, la prânz şi seara, când începem un lucru şi când îl terminăm, în vreme de necaz şi în vreme de bucurie”, afirmă Patriarhul Daniel, explicând că „legătura dintre Cruce şi Înviere, dintre suferinţă şi speranţă, osteneală şi bucurie, luptă şi biruinţă se vede adesea în iubirea jertfelnică a părinţilor buni pentru copiii lor, a părinţilor duhovniceşti pentru cei păstoriţi de ei, a oamenilor harnici şi darnici pentru semenii lor aflaţi în nevoi, în iubirea jertfelnică a celor care lucrează şi se luptă, permanent, pentru binele familiei şi al societăţii, al poporului şi al patriei lor, al tuturor oamenilor pentru care Hristos Domnul a murit şi a înviat ca să dăruiască tuturor mântuire şi viaţă veşnică”.

Preafericitul Patriarh Daniel reaminteşte că „anul acesta, 2013, este sărbătorit în Patriarhia Română ca ‘an omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, la împlinirea a 1.700 de ani de la proclamarea de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare a Edictului de libertate religioasă de la Mediolanum (Milano), în anul 313″.

Patriarhul elogiază „importanţa covârşitoare” a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pentru viaţa şi activitatea Bisericii ca „apărători ai libertăţii creştinilor, ai unităţii Bisericii, ctitori de cetăţi creştine şi lăcaşuri sfinte, apărători ai demnităţii umane şi ajutători ai săracilor” şi modelul care l-a constituit pentru viaţa creştină a mamelor Sfânta Elena „învăţătoare a credinţei creştine în familie şi în societate, unind înţelepciunea cu evlavia şi credinţa cu dărnicia”.

„Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena ne îndeamnă să apărăm dreapta credinţă, să ne închinăm Sfintei Cruci şi să o cinstim ca pe o armă de biruinţă, să vedem în semnul Crucii puterea iubirii jertfelnice şi smerite a lui Hristos, care ne duce la învierea sufletelor, din moartea păcatului, şi la învierea trupului, din stricăciunea mormântului”, îndeamnă Patriarhul.

Acesta constată că „astăzi mulţi oameni poartă crucea suferinţei din cauza înmulţirii păcatelor, a patimilor egoiste şi a relelor de tot felul, din cauza lăcomiei sau zgârceniei unora şi a sărăciei altora, a violenţei în familie şi în societate, a nedreptăţii şi nepăsării, a bolilor şi singurătăţii, a certurilor în familie şi a divorţurilor, a părăsirii copiilor şi bătrânilor ş.a., (…), în această privinţă adeverindu-se cuvintele Mântuitorului Hristos că: ‘Din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci’ (Matei 24, 12)”.

„Prin urmare, mai ales în aceste zile, este bine să aducem bucuria Sfintelor Paşti în casele de copii orfani şi bătrâni, la patul bolnavilor, dar şi acolo unde este multă tristeţe, singurătate şi deznădejde, în familiile sărace, îndoliate şi îndurerate. (…) Pretutindeni unde putem face binele să-l facem purtând, în suflet şi în fapte, lumina Crucii şi bucuria Învierii! (…) Orice osteneală sau orice jertfă, de acest fel, cuprinde în ea lumina pe care o vesteşte Biserica Ortodoxă în ziua de Paşti şi în fiecare duminică de peste an, zicând: Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea!”, spune Patriarhul.

Înaltul ierarh ortodox ne sfătuieşte „să cultivăm, prin rugăciune şi cuvânt bun, în lumina acestei bucurii pascale, legătura fraternă cu românii care se află în afara hotarelor României sau în diaspora română”.

În încheierea Pastoralei de Paşte, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, adresează tuturor ”părinteşti şi frăţeşti doriri de sănătate şi mântuire, de pace şi bucurie, dimpreună cu salutul pascal: Hristos a înviat!”.

3 MAI – ZIUA MONDIALA A LIBERTATII PRESEI!

3 mai

În fiecare an, pe data de 3 mai, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a libertăţii presei.

Tema propusă pentru 2013 este „Siguranţa de a vorbi: asigurarea libertăţii de exprimare în toate formele de mass-media”.

În acest an se sărbătoresc, de asemenea, 20 de ani de la proclamarea Zilei mondiale a libertăţii presei de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991.

ONU a declarat data de 3 mai Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: ‘Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat’.

Jurnalista etiopiană Reeyot Alemu, aflată în închisoare în prezent, este câştigătoarea Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO – Guillermo Cano 2013. Reeyot Alemu a fost recomandată de juriul internaţional independent pentru recunoaşterea „curajului excepţional, rezistenţa şi angajamentul său în libertatea de exprimare”.

La 3 mai 1991, în capitala Namibiei, Windhoek, a avut loc un seminar regional, în care jurnaliştii africani au dezbătut problema instaurării unui climat mediatic independent şi pluralist. Atunci a fost adoptată ‘Declaraţia pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste’, manifest al jurnaliştilor potrivit căruia cenzura este considerată o gravă încălcare a drepturilor omului şi prin care s-a cerut tuturor ţărilor să ofere garanţii constituţionale pentru libertatea presei.

Conferinţa generală a UNESCO a adoptat la 15 octombrie 1991 o rezoluţie privind ‘Promovarea libertăţii presei în lume’, care recunoştea că ‘o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice’.

Începând cu 1997, Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO – Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa.

În anul 2000, în cadrul programului ‘Freedom of Expression – FreeEx România’, Agenţia de Monitorizare a Presei, în colaborare cu Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare şi Centrul pentru Jurnalism Independent au iniţiat sărbătorirea Zilei Libertăţii Presei şi în România

ASTAZI ,CRESTINII COMEMOREAZA VINEREA PATIMILOR SAU VINEREA NEAGRA!

3 mai

Astăzi, în Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, se ţine post negru, ca recunoştinţă pentru Iisus Hristos, care a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru a răscumpăra păcatele oamenilor.

În biserici, astăzi, nu se oficiază Sfânta Liturghie, dar se citesc textele evanghelice legate de patimile Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

În această zi se prăznuiesc sfintele Patimi ale Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele, suliţa şi, înainte de toate, crucea şi moartea, pe care Ie-a primit de bunăvoie pentru omenire.

În mijlocul bisericii, astăzi se scoate Sfântul Epitaf, pe sub care trece toată lumea, iar seara se oficiază Denia Prohodului, cea mai solemnă slujbă a credinţei ortodoxe.

La sfârşitul ei, preoţii şi credincioşii înconjoară biserica de trei ori, cu lumânări aprinse în mână.

Potrivit tradiţiei, în Vinerea Patimilor nu se face treabă în casă şi se ţine post negru: nu se bea şi nu se mănâncă nimic toată ziua.

Sâmbătă este ultima zi în care se fac pregătirile pentru Paşte, gospodinele pregătind mâncărurile tradiţionale.

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare religioasă pentru creştinii ortodocşi şi una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.

CHRISTINA PERRI – ARMS!

3 mai

SOPHIE ELLIS BEXTOR ft. ARMIN BUUREN – NOT GIVING UP ON LOVE!

3 mai

BARBRA STREISAND – DUCK SAUCE!

3 mai

ALICIA KEYS – NEW DAY!

3 mai

JUSTIN TIMBERLAKE – MIRRORS!

3 mai

EURODEPUTATUL CRISTIAN PREDA:PD-L NU FUNCTIONEAZA!

3 mai

Europarlamentarul Cristian Preda continua criticile la adresa conducerii PDL.

cristian_preda1_00440600

Invitat joi seara la postul B1TV, Cristian Preda a acuzat-o inca o data pe Cristina Traila, presedintele Institutului de Studii Populare (afiliat PDL), ca a fost cea care a refuzat prezenta presedintelui Traian Basescu la o serie de conferinte pe tema revizuirii Constitutiei, care ar fi urmat sa aiba loc.

„Presedinta fundatiei, doamna Traila. Da, pe cuvant!”, a raspuns Cristian Preda cand a fost intrebat exact cine a respins prezenta presedintelui.

Cristian Preda a subliniat ca acesta a si fost modul pentru care a luat decizia sa demisioneze din ISP. „Am considerat ca trebuie sa ma separ”, a punctat el, reamintind ca organizase o serie de conferinte despre revizuirea Constitutiei, subiect pe care PDL „nu a spus nimic” pana la aceasta ora, si tot el a fost cel care a apreciat ca aceasta serie trebuie sa se incheie cu un discurs al lui Traian Basescu, „care nu va fi invitat nici de Forumul constitutional, nici in parlament, unde se pregatesc sa ii arunce proiectul la cos”.

Pe de alta parte, intrebat daca intentioneaza sa se inscrie in Miscarea Populara, initiata de consilieri ai presedintelui, fostul consilier prezidential a raspuns scurt: „Nu am cum sa ma inscriu, pentru ca nu primesc oameni politici. Nu se poate!”.

FITUICA PORTOCALIE EVZ.A VRUT SA O LAUDE PE LENUTA DI’PLESCOI ,PUPILA LUI BASESCU SI A IESIT UN DEZASTRU!

3 mai

Au vrut să o laude pe Elena Udrea şi a ieşit un dezastru.

1346085028udrea

Ce credeţi că publică EVZ când nu are program de lăudat Băsescu şi de înjurat Antonescu şi Voiculescu? Nici mai mult, nici mai puţin decât ode pentru Elena Udrea. Un titlu ne pune direct în temă: „Investiţiile în turism, apogeu în 2009-2011. Începe declinul?”. Textul începe abrupt: „Potrivit unei analize realizate de Econtext.ro numărul hotelurilor, al vilelor turistice şi pensiunilor s-a mărit văzând cu ochiiîn ultima decadă, şi mai ales în perioada 2009-2011, când ministerul era condus de Elena Udrea. Dacă în 2009 aveam 1.159 de hoteluri, în 2010 numărul acestora a crescut la 1.233, pentru a ajunge în 2011 la 1.308”. Deci ce concluzie se poate trage numai şi numai din acest paragraf: că datorită prestaţiei ministresei Elenei Udrea a crescut numărul hotelurilor în România. Autoarele articolului însă probabil au confundat România cu Coreea de Nord sau cu vreun alt stat comunist 100%. Pentru că numai acolo statul construieşte hoteluri. Şi (probabil) ministrul de resort are vreun rol. În România, hoteluri, vile turistice şi pensiuni construiesc privaţii. Şi doar dacă au fost membri sau clientelă PDL au beneficiat într-un fel s-au altul de bani de la stat. Deci meritul Elenei Udrea este egal cu zero.

Tot simpaticele (bănuim) ziariste de la EVZ ne mai informează că „nu numai investitorii au avut încredere în turismul din România în această perioadă, dar s-a observat şi o creştere a numărului de turişti români şi străini care au ales ca destinaţie de vacanţă ţara noastră. În 2010, turismul a avut o creştere de 13,5%, iar în 2011 de 16%”. Deci, încă o dată, „bravo Elena Udrea”, asta lasă să se înţeleagă EVZ. După care se trece şi la atac: „Declinul a început însă în 2012, odată cu schimbarea Puterii, turismul înregistrând o creştere de doar 9%, conform INS”. Inutil să spunem că pasajele bolduite aparţin EVZ.

EVZ primeşte o lovitură năucitoare

Deci, conform EVZ, turismul a progresat doar în timpul Elenei Udrea, după care a început să decadă. Totuşi, ca să respectăm adevărul gol goluţ, cele două simpatice (bănuim) ziariste nu le prea au cu cititul comunicatele INS. Nu vrem să le facem proces de intenţie, dar turismul „nu creşte”. Datele prezentate se referă la numărul de înregistrări în unităţile hoteliere. Dar să nu facem din asta un capăt de ţară, pentru că nici nu ştiţi ce a urmat. Cele două – gata, nu le mai pot zice simpatice – „orfeline” au considerat (sau au primit ordin) să sară la beregata ministrului Maria Grapini. Pentru că vrea să arunce la coşul de gunoi frunza Elenei Udrea şi să caute un alt brand. Şi citându-l pe un consultant în turism (sincer nu ştiam că există şi aşa ceva), ce aflăm: „Ministerul ignoră faptul că impactul brandului turistic, lansat în 2010 de Elena Udrea, abia acum poate fi contorizat”. Ei da (sublinierea ne aparţine), consultantul s-ar putea şi chiar credem că are dreptate. Dar, în acest caz, tot articolul este aruncat în aer. Pentru că dacă sunt necesari doi sau trei ani ca măsurile luate în turism să dea roade, „apogeul din 2009-2011” nu are cum să aibă vreo legătură cu Elena Udrea. Ci eventual cu predecesorul ei, Ovidiu Silaghi. Sau, dacă mergem pe firul apei în jos, cu Dan Matei Agathon. Deci iată cum o simplă declaraţie – corectă – poate anula 100% un text în care s-a vorbit foarte frumos despre Elena Udrea. Acum, fără să apelăm şi noi la vreun consultant din turism, putem totuşi spune că turismul românesc nu va înregistra vreun apogeu în perioada 2013-2014, adică perioada în care trebuie să dea rod ministeriatul şi frunza Elenei Udrea. De ce? Pentru simplul motiv că, în afară de a prădui banul public, Elena Udrea nu prea a avut tangenţă cu turismul. Mai puţin cel politic, dacă ne gândim că a fost asistenta lui Guşă în PSD, a fost adusă de „dragă Stolo” în PNL şi preluată de Traian Băsescu în PDL şi probabil, în viitor, recuperată de către acelaşi Traian Băsescu în Mişcarea Populară.

GUVERNUL PONTA BANTUIT DE „FANTOMA”LUI VOLODEA,PE URMELE GUVERNULUI „PUTOIULUI OPARIT”MRU!

3 mai

S-a decis: nu vom avea un muzeu al comunismului;
Budapesta „scoate” peste 2 milioane de euro pe an din „vânzarea” comunismului;
Ce îi leagă pe Tismăneanu, MRU şi Ponta.

1367321672Untitled-1

Propaganda portocalie şi răsucirea lui Tismăneanu

În decembrie 2006, Traian Băsescu împreună cu aparatul său de propagandă a mimat acţiunea pur electorală numită „condamnarea comunismului”. Un raport al unei comisii propagandistic alcătuite, o sinteză a raportului citită în Parlament şi totul s-a terminat. Nimic în plus. În iulie 2011, Vladimir Tismăneanu, cel care a fost în fruntea comisiei prezidenţiale ce a elaborat respectivul raport şi preşedinte la vremea respectivă al Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, susţinea că este nevoie de înfiinţarea unui muzeu al comunismului. Abordare corectă. Pe 16 noiembrie 2011, patru deputaţi, Mircia Giurgiu (independent), Ahmet Aledin (minoritatea tătarilor turco-musulmani), Petru Movilă (PDL) şi Tudor Ciuhodaru (UNPR), depun un proiect de lege privind înfiinţarea, sub egida Ministerului Culturii, a unui muzeu al comunismului. Pe 16 martie 2012, surpriză uriaşă (la prima vedere), guvernul MRU trimite în parlament un punct de vedere negativ. După un an de zile s-a aflat – un comunicat al ICCMER de acum câteva zile a făcut dezvăluirea – că, de fapt, Vladimir Tismăneanu i-a cerut premierului MRU să trimită aviz negativ şi, evident, acesta a acceptat cu voioşie. „În decembrie 2011, conducerea IICCMER de la acea vreme, reprezentată de domnii Vladimir Tismăneanu şi Ioan Stanomir, a respins proiectul de lege (prin adresa nr. 2106/14.12.2011 către Departamentul pentru Relaţia cu Parlamentul), precizând: «Vă aducem la cunoştinţă că nu suntem de acord cu prevederile propunerii legislative privind înfiinţarea Muzeului Comunismului», în forma sa actuală”, se arată în recentul comunicat al IICCMER.

De ce domnii Tismăneanu şi Stanomir (amândoi percepuţi ca fiind 100% „oamenii lui Băsescu”) s-au opus este uşor de explicat: aveau alte planuri. Se vorbea în epocă de un muzeu al comunismului online (adică o parodie de muzeu, sau o îngropare definitivă a aceste teme), în plus celor doi nu le convenea ca altcineva (Ministerul Culturii – n.a.) să-i „concureze”.

Guvernul Ponta, pe urmele guvernului MRU

Pe 29 mai 2012, proiectul de lege trece de Senat prin adoptare tacită, deşi PDL a făcut tot posibilul ca să îl respingă cu acte în regulă. Pe 1 martie 2013, înainte de a intra în dezbaterea Camerei Deputaţilor (Cameră decizională), prin adresa nr. 227/2013, guvernul Ponta trimite un punct de vedere în care arată că „Guvernul nu susţine proiectul de lege privind înfiinţarea unui muzeu al comunismului”. Deci, se poate spune că guvernul Ponta a făcut exact ceea ce a făcut şi guvernul MRU (iată un motiv de laudă din partea lui Traian Băsescu – n.a.). Semnalul de la Palatul Victoria a fost recepţionat şi în ultima sesiune de voturi finale deputaţii au respins cu 222 de voturi „pentru”, 60 „contra” şi 5 abţineri proiect de lege care prevedea înfiinţarea în România a unui muzeu al comunismului.

Demagogie „marca” PDL

De menţionat că 35 din cele 60 de voturi împotriva respingerii au aparţinut deputaţilor PDL (celelalte 25 au venit de la PPDD). Deci, se poate înţelege că deputaţii PDL, împotrivindu-se respingerii proiectului de lege, militau pentru înfiinţarea unui muzeu al comunismului. Nimic mai fals. Cei din PDL (lor li s-au alăturat şi deputaţii PPDD) au votat cum au votat, din spirit de „gică contra”, adică orice propune guvernul se votează negativ. Numai că prin poziţia adoptată, cei din PDL au dat dovadă de demagogie, pentru că, se ştie, în 2012, conducerea PDL şi miniştrii PDL au fost cei care au declarat deschis că nu susţin înfiinţarea unui muzeu al comunismului.

Cum se dă cu piciorul unor sume mari de bani

Memento Park, Budapesta

Prin respingerea de către Parlament (la sugestia guvernului) a proiectului de înfiinţare a unui muzeu al comunismului s-a dat practic cu piciorul unor sume mari de bani. Pentru că, împotriva tuturor criticilor, comunismul se „vinde” foarte bine şi un astfel de muzeu reprezintă o atracţie pentru turişti, în special cei din Occident sau de pe alte continente. Să aruncăm o privire la vecinii noştri, ungurii. La Budapesta există 3 (trei) muzee de profil. Cel mai cunoscut este Casa Terorii (TerrorHaza), care are două secţiuni: comunism (70%) şi fascism (30%). Muzeul este deschis 320 de zile pe an, şi media de vizitatori pe zi este de 1.000. Cum preţul biletului este de 6,50 – 6,64 euro, să facem un calcul minin, dar mergem pe un preţ/bilet de 5 euro pentru că există şi discounturi. Rezultă încasări în jurul a 1,6 milioane de euro pe an. De menţionat că 75-80% dintre vizitatori sunt turişti străini – deci aceştia mai lasă ceva bani în Budapesta. Tot în capitala Ungariei mai există „Memento Park”. Aici s-a făcut o treabă deşteaptă. Pe o suprafaţă generoasă aflată în aer liber au fost strânse toate statuile şi toate sculpturile ridicate în timpul regimului comunist, în special cele care reprezintă conducătorii URSS. Aici încasările anuale se ridică la 6 – 700.000 de euro, şi tot turiştii străini sunt baza. În sfârşit, la Budapesta, în cadrul Muzeul Naţional al Ungariei se află o secţiune aparte care are exponate din perioada regimului comunist.

Muzee ale comunismului mai întâlnim în Polonia, la Varşovia (printre fondatori, în 1999, îl regăsim pe reputatul cineast Andrzej Wajda), unde de asemenea încasările depăşesc 1,2 milioane de euro pe an, în Cehia, la Praga, în Letonia avem de asemenea un muzeu al comunismului şi o variantă locală a „Memento Park”, în Estonia – Muzeul Ocupaţiei (sovietice – n.a.) etc.

Aşteptăm reacţii de la…

– ministrul Culturii, dl Daniel Barbu: de ce nu a susţinut proiectul? Nu o spunem doar pentru că este liberal, ci mai ales pentru că Bucureştiul este foarte sărac la capitolul muzee.

– ministrul Turismului, dna Maria Grapini: de ce nu a susţinut proiectul? Nu este interesată să mărească numărul de turişti, pentru că, se ştie, un astfel de muzeu atrage turişti într-un oraş în care se face mai mult turism de business?

– ministrul Educaţiei, dl Remus Pricopie: de ce nu a susţinut proiectul? Oare un astfel de muzeu nu foloseşte şi elevilor şi studenţilor?

– ministrul Finanţelor, dl Daniel Chiţoiu: de ce nu a susţinut proiectul? Crede dl ministru că ar fi fost un efort financiar prea mare un astfel de muzeu?

– şeful IICCMER, dl Andrei Muraru: de ce nu a susţinut proiectul şi doar s-a limitat să arate că şi predecesorul său l-a blocat? Crede cumva că orăşelul Râmnicu Sărat – unde IICCMER intenţionează să înfiinţeze un memorial – va fi luat cu asalt de turişti?

– prim-ministru, dl Victor Ponta: de ce nu a susţinut proiectul? 1 milion de euro/an (doar din preţul biletelor, nu am calculat şi alte cheltuieli ale turiştilor) este chiar o sumă de neglijat?

%d blogeri au apreciat: