Arhiva | 11:13 am

PASTORALA PATRIARHULUI DANIEL CU PRILEJUL SFINTEI SARBATORI A PASTELUI!

3 mai

Puterea Învierii este ascunsă în Sfânta Cruce, iar lumina Învierii este slava Sfintei Cruci, afirmă Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, în Pastorala transmisă clerului şi credincioşilor ortodocşi cu prilejul Sfintei Sărbători a Paştelui.

13344206084684-patriarhul-daniel-ortodox-md

„Crucea Mântuitorului Hristos este semnul iubirii Sale atotputernice şi smerite, făcătoare de viaţă şi dătătoare de bucurie. În Sfânta Cruce este ascunsă puterea Învierii, iar lumina Învierii este slava Sfintei Cruci. Astfel, Sfânta Cruce nu este doar semn al jertfei şi al morţii, ci şi semn al Învierii şi al biruinţei”, spune Patriarhul.

Înaltul ierarh ortodox consideră că „prin Învierea lui Hristos Cel Răstignit se arată că iubirea omului faţă de Dumnezeu şi faţă de semeni poate fi mai tare decât ura, violenţa şi moartea”.

„Tăria puterii iubirii jertfelnice a lui Hristos se arată atât în Crucea Sa, ca smerenie, cât şi în Învierea Sa, ca slavă. De aceea, Biserica Ortodoxă nu desparte niciodată Crucea de Înviere”, susţine Preafericitul Daniel.

Acesta subliniază că „răstignirea lui Hristos pe Cruce este respingerea cea mai violentă a iubirii lui Dumnezeu de către omenirea păcătoasă şi înstrăinată de Dumnezeu”.

”Pe de altă parte, jertfa Sa pe Cruce, îndurată în mod liber (cf. Ioan 10, 17-18), arată smerenia Sa, ca răbdare a suferinţei şi ca statornicie în iubire iertătoare, chiar şi faţă de duşmanii Săi (‘Părinte, iartă-le lor, că nu ştiu ce fac’, Luca 23, 34)”, arată Patriarhul.

Potrivit acestuia, „legătura interioară dintre Cruce şi Înviere este o dominantă a întregii spiritualităţi ortodoxe liturgice şi filocalice, deoarece Ortodoxia este în acelaşi timp Biserica pocăinţei şi a doxologiei, a postului şi a bucuriei”.

„Întrucât, prin Crucea lui Hristos s-a arătat puterea iubirii mântuitoare a lui Dumnezeu (cf. 1 Corinteni 1, 18), noi, creştinii, cinstim Sfânta Cruce şi ne facem semnul ei când ne rugăm, dimineaţa, la prânz şi seara, când începem un lucru şi când îl terminăm, în vreme de necaz şi în vreme de bucurie”, afirmă Patriarhul Daniel, explicând că „legătura dintre Cruce şi Înviere, dintre suferinţă şi speranţă, osteneală şi bucurie, luptă şi biruinţă se vede adesea în iubirea jertfelnică a părinţilor buni pentru copiii lor, a părinţilor duhovniceşti pentru cei păstoriţi de ei, a oamenilor harnici şi darnici pentru semenii lor aflaţi în nevoi, în iubirea jertfelnică a celor care lucrează şi se luptă, permanent, pentru binele familiei şi al societăţii, al poporului şi al patriei lor, al tuturor oamenilor pentru care Hristos Domnul a murit şi a înviat ca să dăruiască tuturor mântuire şi viaţă veşnică”.

Preafericitul Patriarh Daniel reaminteşte că „anul acesta, 2013, este sărbătorit în Patriarhia Română ca ‘an omagial al Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, la împlinirea a 1.700 de ani de la proclamarea de către Sfântul Împărat Constantin cel Mare a Edictului de libertate religioasă de la Mediolanum (Milano), în anul 313″.

Patriarhul elogiază „importanţa covârşitoare” a Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena pentru viaţa şi activitatea Bisericii ca „apărători ai libertăţii creştinilor, ai unităţii Bisericii, ctitori de cetăţi creştine şi lăcaşuri sfinte, apărători ai demnităţii umane şi ajutători ai săracilor” şi modelul care l-a constituit pentru viaţa creştină a mamelor Sfânta Elena „învăţătoare a credinţei creştine în familie şi în societate, unind înţelepciunea cu evlavia şi credinţa cu dărnicia”.

„Sfinţii Împăraţi Constantin şi Elena ne îndeamnă să apărăm dreapta credinţă, să ne închinăm Sfintei Cruci şi să o cinstim ca pe o armă de biruinţă, să vedem în semnul Crucii puterea iubirii jertfelnice şi smerite a lui Hristos, care ne duce la învierea sufletelor, din moartea păcatului, şi la învierea trupului, din stricăciunea mormântului”, îndeamnă Patriarhul.

Acesta constată că „astăzi mulţi oameni poartă crucea suferinţei din cauza înmulţirii păcatelor, a patimilor egoiste şi a relelor de tot felul, din cauza lăcomiei sau zgârceniei unora şi a sărăciei altora, a violenţei în familie şi în societate, a nedreptăţii şi nepăsării, a bolilor şi singurătăţii, a certurilor în familie şi a divorţurilor, a părăsirii copiilor şi bătrânilor ş.a., (…), în această privinţă adeverindu-se cuvintele Mântuitorului Hristos că: ‘Din pricina înmulţirii fărădelegii, iubirea multora se va răci’ (Matei 24, 12)”.

„Prin urmare, mai ales în aceste zile, este bine să aducem bucuria Sfintelor Paşti în casele de copii orfani şi bătrâni, la patul bolnavilor, dar şi acolo unde este multă tristeţe, singurătate şi deznădejde, în familiile sărace, îndoliate şi îndurerate. (…) Pretutindeni unde putem face binele să-l facem purtând, în suflet şi în fapte, lumina Crucii şi bucuria Învierii! (…) Orice osteneală sau orice jertfă, de acest fel, cuprinde în ea lumina pe care o vesteşte Biserica Ortodoxă în ziua de Paşti şi în fiecare duminică de peste an, zicând: Iată, prin Cruce a venit bucurie la toată lumea!”, spune Patriarhul.

Înaltul ierarh ortodox ne sfătuieşte „să cultivăm, prin rugăciune şi cuvânt bun, în lumina acestei bucurii pascale, legătura fraternă cu românii care se află în afara hotarelor României sau în diaspora română”.

În încheierea Pastoralei de Paşte, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, adresează tuturor ”părinteşti şi frăţeşti doriri de sănătate şi mântuire, de pace şi bucurie, dimpreună cu salutul pascal: Hristos a înviat!”.

3 MAI – ZIUA MONDIALA A LIBERTATII PRESEI!

3 mai

În fiecare an, pe data de 3 mai, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a libertăţii presei.

Tema propusă pentru 2013 este „Siguranţa de a vorbi: asigurarea libertăţii de exprimare în toate formele de mass-media”.

În acest an se sărbătoresc, de asemenea, 20 de ani de la proclamarea Zilei mondiale a libertăţii presei de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991.

ONU a declarat data de 3 mai Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: ‘Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat’.

Jurnalista etiopiană Reeyot Alemu, aflată în închisoare în prezent, este câştigătoarea Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO – Guillermo Cano 2013. Reeyot Alemu a fost recomandată de juriul internaţional independent pentru recunoaşterea „curajului excepţional, rezistenţa şi angajamentul său în libertatea de exprimare”.

La 3 mai 1991, în capitala Namibiei, Windhoek, a avut loc un seminar regional, în care jurnaliştii africani au dezbătut problema instaurării unui climat mediatic independent şi pluralist. Atunci a fost adoptată ‘Declaraţia pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste’, manifest al jurnaliştilor potrivit căruia cenzura este considerată o gravă încălcare a drepturilor omului şi prin care s-a cerut tuturor ţărilor să ofere garanţii constituţionale pentru libertatea presei.

Conferinţa generală a UNESCO a adoptat la 15 octombrie 1991 o rezoluţie privind ‘Promovarea libertăţii presei în lume’, care recunoştea că ‘o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice’.

Începând cu 1997, Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO – Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţile traficanţilor de droguri din ţara sa.

În anul 2000, în cadrul programului ‘Freedom of Expression – FreeEx România’, Agenţia de Monitorizare a Presei, în colaborare cu Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare şi Centrul pentru Jurnalism Independent au iniţiat sărbătorirea Zilei Libertăţii Presei şi în România

ASTAZI ,CRESTINII COMEMOREAZA VINEREA PATIMILOR SAU VINEREA NEAGRA!

3 mai

Astăzi, în Vinerea Mare, Vinerea Patimilor sau Vinerea Neagră, se ţine post negru, ca recunoştinţă pentru Iisus Hristos, care a fost răstignit şi a murit pe cruce pentru a răscumpăra păcatele oamenilor.

În biserici, astăzi, nu se oficiază Sfânta Liturghie, dar se citesc textele evanghelice legate de patimile Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

În această zi se prăznuiesc sfintele Patimi ale Domnului, Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos: scuipările, lovirile peste faţă, palmele, insultele, batjocurile, haina de porfiră, trestia, buretele, oţetul, piroanele, suliţa şi, înainte de toate, crucea şi moartea, pe care Ie-a primit de bunăvoie pentru omenire.

În mijlocul bisericii, astăzi se scoate Sfântul Epitaf, pe sub care trece toată lumea, iar seara se oficiază Denia Prohodului, cea mai solemnă slujbă a credinţei ortodoxe.

La sfârşitul ei, preoţii şi credincioşii înconjoară biserica de trei ori, cu lumânări aprinse în mână.

Potrivit tradiţiei, în Vinerea Patimilor nu se face treabă în casă şi se ţine post negru: nu se bea şi nu se mănâncă nimic toată ziua.

Sâmbătă este ultima zi în care se fac pregătirile pentru Paşte, gospodinele pregătind mâncărurile tradiţionale.

Învierea Domnului este cea mai importantă sărbătoare religioasă pentru creştinii ortodocşi şi una dintre cele mai importante sărbători ale creştinătăţii.

CHRISTINA PERRI – ARMS!

3 mai

SOPHIE ELLIS BEXTOR ft. ARMIN BUUREN – NOT GIVING UP ON LOVE!

3 mai

BARBRA STREISAND – DUCK SAUCE!

3 mai

ALICIA KEYS – NEW DAY!

3 mai

%d blogeri au apreciat asta: