Arhiva | 11:53 am

PREMIERUL PONTA A PARTICIPAT LA CEREMONIA DE NUMIRE A PROCURORILOR SEFI LA PARCHETE!

16 mai

Victor Ponta a participat, joi dimineață, la ceremonia de numire a procurorilor șefi de la Parchete.

1368693706Ponta (1)

Ponta le-a transmis celor șase procurori șefi că au de cercetat oameni care trebuie să răspundă și că nu vrea să mai vadă scene cu procurori care cercetează oameni de la țară.

În plus, premierul i-a îndemnat pe cei șase să nu se uite la televizor, ci să lucreze la dosarele pe care le au de instrumentat.

„N-aveți nici o datorie la nimeni, nici la cel care v-a propus, nici la ei care v-au numit, nici la cei care v-au avizat. Peste trei ani, nici președintele, nici ministrul care v-a propus e foarte probabil să nu mai fie în funcție. Singura datorie pe care o aveți e pentru aplicarea legii”, a spus premierul.

Ponta a mai spus că „orice modificare a statului procurorilor se va face în sensul întăririi statului de magistrat, al independenței procurorilor și nu în sens invers”, atâta timp cât el este premier.

„Nu doar că procurorii trebuie să rămână magistrați, ci și să lămurim chiar și avea idee de autoritate a ministrului Justiției. Pentru miniștrii viitori și actuali, să nu se înțeleagă cumva că sunt șefii Justiției”, a adăugat Ponta.

Premeirul le-a urat succes celor şase:

„Am încredere că veți aplica legea indiferent de cine este cel vizat și nu o să mă auziți vreodată, sper, vorbind de dosare politice. Cred că rolul Parchetului este de a-i sancționa pe cei vinovați, de a aplica legea și de a nu ne întoarce niciodată în istorie. Eu nu vreau să mai văd așa cum am văzut anul trecut, scene din anii 50, cu procurori din vacanță care cercetează oameni de la țară. Cred că aveți foarte mulți oameni (cercetați – n.r.) care au încălcat legea și care trebuie să răspundă și sunt absolut convins că o veți face în continuare”, a primul-ministru.

Referitor la bugete, Victor Ponta a dat asigurări că „guvernul va face tot ceea ce poate face” pentru a asigura banii necesari.
Preşedintele Traian Băsescu a semnat miercuri decretele de numire în funcţii pentru cei şase procurori nominalizaţi la conducerea Parchetelor.

Au primit aviz din partea președintelui Laura Codruţa Kovesi, propusă la şefia DNA, Bogdan Licu, propus prim-adjunct al procurorului general, şi Codruţ Olaru, propus în funcţia de adjunct al procurorului general, Tiberiu Niţu, propus pentru funcţia de procuror general al Românei, Alina Bica, propusă la şefia DIICOT, şi Elena Hosu, propusă procuror-şef adjunct la DIICOT.

BPN AL PNL PREGATESTE EXCLUDEREA MEMBRILOR FONDATORI AI „INITIATIVEI ROMANIA LIBERALA!”

16 mai

Pe ordinea de zi a ședinței Biroului Politic Național (BPN) al Partidului Național Liberal se află și discutarea situației celor trei membri proeminenți ai partidului care au anunţat înfiinţarea Iniţiativei România Liberală (IRL).

irl1-600x404

Cazul fondatorilor „Inițiativa România Liberală” Vlad Moisescu, Diana Tusa şi Andrei Chiliman va fi discutat în BPN. Surse din PNL afirmă că sunt șanse foarte mari ca Biroul Politic să ia o decizie privind excluderea celor care s-au alăturat IRL. Printre membrii proeminenți ai mișcării de dreapta sunt fostul președinte al PNL Sector 1, Vlad Moisescu, primarul Andrei Chiliman și deputatul Diana Tușa. Principala acuzație adusă celor trei este că lucrează contrar interesului PNL și al USL, încălcând protocolul semnat de liberali cu PC și PSD. Totodată, se va lua în discuție și excluderea membrilor fără funcție în PNL care s-au alăturat fundației conduse în momentul de față de Vlad Moisescu.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a precizat că situaţia primarului Sectorului 1, Andrei Chiliman, ar putea fi discutată în şedinţa BPN al PNL de joi, la secţiunea “chestiuni organizatorice”, iar o decizie de excludere o va lua Delegaţia Permanentă.

„Forul statutar care poate să discute excluderea în unele cazuri, de pildă cazul primarului de Sectorul 1, nu e BPN ci Delegaţia Permanentă. Probabil că la chestiuni organizatorice se va discuta şi chestiunea asta, dar în sensul de a fi trimisă spre Delegaţia Permanentă, pentru că acolo e forul de decizie”, a declarat Antonescu, potrivit rtv.net. Conform liderului PNL, o eventuală convocare a Delegaţiei Permanente ar putea fi făcută pentru săptămâna viitoare.

“Este inacceptabil ca un membru al PNL să facă parte, să susţină, un grup de oameni ale căror acţiuni sunt îndreptate spre PNL. Nu este de acceptat ca un membru PNL să se asocieze cu ei. Se poate să faci vocalize publice, dar acest tip de bigamie nu poate fi tolerat“, mai spunea liderul liberal în urmă cu o lună.

La lansarea IRL au participat șeful SIE, Teodor Meleșcanu, fostul premier Mihai Răzvan Ungureanu, liderul PNȚCD, Aurelian Pavelescu, Toader Paleologu și Sever Voinescu. Printre membrii fundației se mai regăsesc și deputatul Forței Civice Dan Cristian Popescu, Iulian Crăciun sau Bogdan Duca.

„ALBA CA ZAPADA”CA TACIUNELE,CONZILIERUL PRESIDENTIAL SEBATIAN LAZAROIU A ANUNTAT CA STAPANUL SAU BASESCU VA DEVENI MEMBRU AL MISCARII POPULARE!

16 mai

Consilierul prezidenţial Sebastian Lăzăroiu a declarat miercuri seara, la Galaţi, într-o conferinţă de presă, faptul că preşedintele Traian Băsescu se va alătura Fundaţiei Mişcarea Populară după ce îşi va încheia mandatul de președinte.

1307126464Basescu si Lazaroiu

“Este fundaţia în care preşedintele se va întoarce după ce îşi va încheia mandatul, nu ştiu dacă într-o funcţie. În momentul acesta nu este membru al Mişcării Populare. După ce îşi va termina mandatul este fundaţia în care se va întoarce“, a afirmat Lăzăroiu.

Marian Preda, preşedintele Mişcării Populare, a declarat că şeful statului va participa în perioada următoare la dezbaterile publice şi evenimentele importante pe care fundaţia le va organiza.

“Domnul preşedinte a spus în mai multe rânduri că va veni alături de noi, va participa direct la dezbaterile publice pe care Mişcarea Populară le va organiza începând din momentul în care vom avea destule filiale. În câteva săptămâni vom anunţa un program al acestor dezbateri, e o problemă de săptămâni. De asemenea, în calitate de susţinător va fi invitat la orice eveniment important al fundaţiei, doar că pentru perioada imediat următoare avem această prioritate a organizării, în special în teritoriu“, a spus președintele fundației.

SUB GUVERNAREA PROCURORILOR.RAZVAN HORATIU ,PROCURORUL CE VA DEVENI MAGISTRAT LA CEDO!

16 mai

Ultimele zile au readus în lumina atenţiei publice numele Iuliei Motoc, ca posibilă propunere a Guvernului Ponta pentru postul de judecător CEDO, din partea României. Cu toate acestea, aşa cum normele prevăd, Executivul va trebui să înainteze Adunării Parlamentare a Consiliului Europei o listă scurtă, cu 3 nume, urmând ca membrii acestui for să aibă decizia finală asupra viitorului judecător român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Ei bine, – deşi loteria nominalizărilor a început încă de câteva săptămâni, iar majoritatea analiştilor se grăbesc să înainteze nume cu rezonanţă în domeniul juridic – dacă privim întregul proces de selecţie ca o simplă formalitate a “expedierii” doamnei Motoc la Strasbourg, celelalte două nume de pe lista scurtă a Executivului nu vor reprezenta, teoretic, candidaţi cu şanse reale. Atunci, care-i profilul “contracandidaţilor” Iuliei Motoc? Tânăr procuror – din sistem, desigur – mic liant al coabitării: Răzvan Horaţiu Radu, spre exemplu.

Razvan_Horatiu_Radu2-600x421

Dacă Iulia Motoc “va trebui” să devina noul judecător român la CEDO – pentru a elibera o funcţie strategica la CCR, sau, de ce nu?, din cu totul alte considerente – Guvernul se va asigura că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei îşi poate asuma decizia numirii judecătorului constituţional, ca cea mai bună propunere guvernamentală. În condiţiile unei implicări politice controversate şi ale unor declaraţii deosebit de riscante (“Noua putere a comis un atac la adresa statului de drept”), Iulia Motoc se poate prezenta drept cea mai potrivită alegere doar în compania unor “contracandidaţi” de o anvergura publică (şi juridică) mult inferioară. Foarte mult. Astfel, dacă mai mulţi comentatori au înaintat ca posibile propuneri nume ale unor juristi importanţi, precum fostul preşedinte CCR, Lucian Mihai, sau profesorul Tudorel Toader, actual judecător constituţional, teoria “Iulia Motoc, trocul CEDO-CCR”, aduce în actualitate personaje din eţalonul secund. Sau chiar terţiar.

Răzvan Horaţiu Radu

Surse din magistratură ne-au vorbit despre subsecretarul de stat Radu, actual agent guvernamental al României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene, ca un personaj deosebit de interesant pentru Executiv, luat în calcul pentru o supraexpunere mediatică de genul celei pe care o presupune nominalizarea pentru CEDO. Fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 şi, într-un final, la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti – traseu parcurs într-un singur an! – Răzvan Horaţiu Radu devine, în 2006, la 27 de ani, şef al Serviciului de Integrare Europeană şi Programe Phare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
La un an distanţa, în 2007, procurorul Radu intra în Ministerul Afacerilor Externe, pe un post de subsecretar de stat, devenind Agent Guvernamental al României pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, până în 2011 când, pentru un an, e numit în funcţia de subsecretar de stat în cadrul Departamentului pentru Afaceri Europene (devenit, mai târziu, Ministerului Afacerilor Europene).

La fel ca-n orice poveste similară, cu insuficiente informaţii la vedere, traseul profesional al subsecretarului de stat Radu (fost procuror, repet) suprinde şi îşi continuă ascensiunea şi după momentul critic al schimbării Puterii. Mai mult chiar, de la începutul acestui an, din ianuarie 2013, Răzvan Horaţiu Radu a fost rechemat în Ministerul Afacerilor Externe pentru a prelua postul de Agent al Guvernului României pentru Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (cu rang de subsecretar de stat).

Asemeni oricărei alte biografii insuficient de bine “justificate”, promovarea intensă de care a beneficiat procurorul Radu în cariera diplomatică lasă porţile deschise pentru o serie de semne de întrebare. În primul rând, după anul dedicat stagiaturii la Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman, procurorul ajunge (în cursul aceluiaşi an, 2004) la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti (via unui mic popas de 3 luni la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sector 6). Desigur, interludiul de la CSM nu a durat mai mult de un an – în fond, viteaza de promovare pare firească pentru magistrat – şi s-a desfăşurat în virtutea unor criterii prea puţin cunoscute. Cum despre experienţa profesională sau vechime în domeniu nu poate fi vorba, presupunem că ocuparea postului de şef serviciu în cadrul CSM s-a produs ca urmare a masterului în Relaţii internaţionale, proaspăt absolvit…

Cu toate acestea, surse din justiţie vorbesc despre o anume susţinere politică de care magistratul a beneficiat, venită dinspre PDL, pe filiera Elenei Udrea. Susţinere care, desigur, i-ar fi permis tranziţia deosebit de comodă între diversele instituţii, prea puţin întâlnită în cazul profesiei inflexibile a procurorului. De altfel, Răzvan Horaţiu Radu face parte din grupul select al procurorilor care – cu sprijinul CSM – au reuşit să pătrundă în Executiv încă de acum câţiva ani, stabilindu-şi deja o reţea de contacte internaţionale. Un alt exemplu similar ar putea fi fostul coleg de minister, procurorul Robert Cazanciuc, ajuns, între timp, ministru al Justiţiei.

Posibila propunere pentru CEDO

Funcţia de judecător CEDO implică o anumită dimensiune profesională care transcende barierele unui CV de multe ori alimentat artificial. Cu toate acestea, Guvernul are dreptul să propună şi Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, în funcţie de opţiuni, să decidă. Procurorul Răzvan Horaţiu Radu a fost – indiferent de motivele luării unei astfel de hotărâri politice – agentul Guvernului României la CEDO şi, sub premierul Victor Ponta, agentul Guvernului României la Curtea de Jusţie a Uniunii Europene. La adăpostul unor minime criterii de experienţă profesională, o bună strategie de comunicare ni l-ar putea servi drept o opţiune demnă de luat în calcul pentru CEDO. Vârsta n-ar fi un contraargument. În fond, nu mai departe de anul 2011, reprezentantul Estoniei la CEDO a devenit Julia Laffranque, născută în 1974. Răzvan Horaţiu Radu s-a născut în 1979 şi ar putea fi nominalizat în cursul acestui an. Are, în plus, argumentul suprem: e procuror. Sub guvernarea procurorilor.

REVIZUIREA CONSTITUTIEI SUB LUPA SLUGILOR BASESCULUI!

16 mai

Comisia comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului, însărcinată cu modificarea Constituţiei, va face apel la sprijinul specialiştilor pentru procedura de elaborare a propunerilor legislative de revizuire a Legii Fundamentale a ţării. Din lista celor ce vor fi consultaţi nu lipsesc nume precum Ioan Stanomir – cunoscut din 2008 drept „Constituţionalistul lui Băsescu”, fost preşedinte al Comisiei prezindetiale pentru revizuirea Constitutiei, membru fondator al Initiativei Civice de Centru-Dreapta alături Mihai Răzvan Ungureanu, Monica Macovei şi Cristian Preda – sau Radu Carp, secretar executiv al PDL.

ioan-stanomir-radu-carp-traian-basescu-ghimpele

Ioan Stanomir, profesor de drept constituţional la Facultatea de Ştiinţe Politice şi coleg de catedră cu mult mai celebrii Cristian Preda şi Iulia Motoc, a condus Comisia Prezidenţială de Analiză a Regimului Politic şi Constituţional aflată în subordinea directă a preşedintelui Traian Băsescu. Acesta a devenit cunoscut în 2008 drept „constituţionalistul lui Băsescu” după ce a trecut la conducerea Comisiei de la Cotroceni. Implicarea activă a lui Stanomir în viaţa politică a început odată cu înfiintarea, alături de MRU, Cristian Preda şi Monica Macovei, a Iniţiativei Civice de Centru-Dreapta, privită ca un vehicul politic pentru fostul premier.

Din comisia înfiintată în 2008 a mai făcut parte şi Iulia Motoc, colegă şi apropiată a lui Ioan Stanomir, unul dintre motivele sprijinului necondiţionat acordat de specialist Curţii Constituţionale şi fostei componenţe a Consiliului Superior al Magistraturii, din care făcea parte şi celebrul judecător Cristi Vasilică Danileţ.

Citeşte şi: Mișcare strategică a lui Ponta la CCR. Premierul vrea să o propună pe Iulia Motoc pentru funcția de judecător CEDO

Pe lista actuală a specialiştilor ce urmează să fie consultaţi pentru revizuirea Constituţiei, obţinută de portalul pesurse.ro, se regaseste si profesorul Radu Carp, fost membru, asemeni Iuliei Motoc, al comisiei prezidentiale conduse de Ioan Stanomir, si, mai nou, secretar executiv al PDL.

NAZARETH – LOVE HURTS!

16 mai

ALIZEE – GOURMANDISE!

16 mai

%d blogeri au apreciat asta: