Arhiva | 4:54 pm

CCR A AMANAT PENTRU 19 IUNIE DEZBATEREA SESIZARII LUI TRAIAN BASESCU PRIVIND STATTUL PARLAMENTARILOR!

29 mai

Curtea Constituţională a României a amânat miercuri pentru 19 iunie dezbaterea sesizării preşedintelui Traian Băsescu privind Statutul parlamentarilor.

basescu_ccr_96246100

Pe 19 iunie CCR va avea o altă componenţă, după încetarea mandatelor a trei judecători ai Curţii şi numirea altor magistraţi în locul acestora.

Pe 26 aprilie Administraţia Prezidenţială informa că Traian Băsescu a trimis preşedintelui Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, o sesizare de neconstituţionalitate a legii care modifică Statutul deputaţilor şi al senatorilor.

În motivarea sesizării, preşedintele atrage atenţia că prevederile articolului I pct. 18 (referitoare la modificarea articolului 24) şi ale articolului I pct. 19 (referitoare la introducerea articolului 24) din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor sunt neconstituţionale deoarece contravin dispoziţiilor articolului 1 alin. (4), articolului 124 alin. (2) şi articolului 126 alin. (1) din Constituţia României.

În articolul 1 alin. (4) din Constituţie, la care preşedintele face referire, se menţionează că ”Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale”.

De asemenea, în articolul 124 alin. (2) din Constituţia României se menţionează că ”Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi”, iar articolul 126 alin. (1) prevede că ”Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege”.

În cererea de sesizare, Băsescu aminteşte că articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede că articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor va avea următorul cuprins: ”(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei respective, în temeiul articolului 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. (2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului Permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul Comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”.

Şeful statului atrage atenţia şi asupra articolului I al legii respective care la pct. 19 prevede introducerea articolului 24 în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu următorul cuprins: ”(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul articolului 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale. (…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi”.

În context, preşedintele susţine că imunitatea parlamentară prevăzută de articolul 72 din Constituţie reprezintă o garanţie a exercitării mandatului, şi nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauză de exonerare de răspundere penală.

Potrivit acestuia, imunitatea parlamentară reprezintă regula, iar ridicarea imunităţii parlamentare reprezintă excepţia, iar „ca orice excepţie, ridicarea imunităţii parlamentare trebuie să fie de strictă interpretare şi aplicare”.

Şeful statului mai atrage atenţia asupra faptului că modul de redactare a noului text al articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol ce reglementează ”procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, este de natură să dea naştere la diferite interpretări, „cu consecinţe asupra independenţei puterii judecătoreşti”.

În context, preşedintele Băsescu motivează punctând că sintagma ”indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei” din cuprinsul alin. (1) al articolului 24 conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia.

Traian Băsescu mai crede că referirile exprese din conţinutul legii atacate la ”motivele concrete şi temeinice” extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească, la reprezentanţii puterii legislative.

El subliniază că interpretarea prevederilor conţinute de legea transmisă spre promulgare, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi Comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat. În context, şeful statului spune că „o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti”.

Reclame

COMISARUL EUROPEAN PENTRU AFACERI ECONOMICO-MONETARE,OLLI REHN,A CERUT CONSILIULUI SA ABROGE PROCEDURA DE DEFICIT EXCESIV PENTRU ROMANIA!

29 mai

Comisia Europeană a recomandat Consiliului să abroge Procedura de Deficit Excesiv pentru România.

olli-rehn-afp

Recomandarea a fost făcută publică azi la Bruxelles de comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn, cu ocazia prezentării previziunilor economice de primăvară pentru 2013 şi 2014. Aceeaşi procedură de scoatere din procedura de deficit a mai fost aplicată Italiei, Ungariei, Letoniei şi Lituaniei.

Condiţia impusă de executivul comunitar pentru ca o ţară să iasă din această procedură este să îndeplinească aşa-numita “regulă de aur” a politicii financiare europene: adică deficitul ei bugetar să se situeze sub 3%. În cazul în care statele membre depăşesc plafonul stabilit pentru deficit, la nivelul UE este declanşată procedura privind deficitul excesiv. Această procedură presupune mai mulţi paşi – inclusiv posibilitatea aplicării de sancţiuni.

Ieşirea României de sub procedura de deficit excesiv este poate unul din primele semnale că guvernul de la Bucureşti a reuşit să echilibreze finanţele publice în ultimele luni. Actualul executiv de la Bucureşti nu va mai fi nevoit să îngheţe unele cheltuieli bugetare. Mai mult, prin restabilirea echilibrelor macroeconomice, oficialităţile pot fi sigure că nu mai există riscul de a impune măsuri dure de austeritate şi că există fonduri pentru a plăti pensiile, salariile, şi pentru a dezvolta lucrări publice prin care se pot crea şi locuri de muncă. Pe scurt, există bazele pentru o creştere economică sănătoasă. Ca atare, Comisia Europeană a recomandat Ecofin să abroge procedura deficitului excesiv în cazul României. La nivel internaţional, mai ales pe pieţele financiare internaţionale, imaginea statului român se îmbunătăţeşte, autorităţile de la Bucureşti putând conta pe estimări pozitive.

Pe de altă parte, pentru bugetul României există alte riscuri în perioada 2013-2014. Ele pot veni din posibile corecţii financiare legate de absorbţia de fonduri europene (deci dacă un reuşim să absorbim bani de la UE) sau acumularea de arierate în a doua jumătate a lui 2013 şi posibil chiar şi în 2014, în special la nivelul administraţiilor locale.

MODIFICAREA PRAGULUI LEGII REFERENDUMULUI:PRESEDINTELE MAI USOR DE DEMIS!

29 mai

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat astăzi, ca for decizional, proiectul de lege privind modificarea Legii referendumului în sensul stabilirii unui cvorum de participare de 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale şi a unui cvorum de validare egal cu majoritatea voturilor valabil exprimate, dar nu mai puţin de 25% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale, pentru toate tipurile de referendum.

referendum-ghimpele

Proiectul de lege pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, care are caracter organic, a fost adoptat cu 222 de voturi pentru, 73 împotrivă şi două abţineri.

Deputaţii PDL, UDMR şi PP-DD au anunţat prin intermediul liderului grupului democrat-liberal, deputatul Mircea Toader, că vor ataca legea la Curtea Constituţională, invocând graba legiferării şi faptul că o astfel de modificare de lege creează situaţii în care primarii sau preşedinţii de consilii judeţene ar putea fi demişi cu doar 25% din numărul de voturi exprimate în urma unor referendumuri locale.

Deputatul PSD Florin Iordache a declarat în cadrul dezbaterilor, ca iniţiator al legii, că proiectul vine să introducă aceleaşi condiţii de organizare şi validare pentru toate tipurile de referendum.

În replică la argumentele UDMR şi PDL, deputatul PNL Mircea Dolha a spus că primarii şi preşedinţii Consiliilor judeţene pot fi demişi cu 25%, dar că “25% din listele electorale este mult mai mult decât au obţinut unii dintre primari în primul tur de scrutin“.

COMISIA DE REVIZUIRE A CONSTITUTIEI A RESPINS MODIFICAREA ART.1 DIN CONSTITUTIE CERUTA DE UDMR!

29 mai

Includerea minorităţilor naţionale din România ca factor constitutiv al statului român în viitoarea Constituţie a reprezentat una dintre temele de dezbatere ale Comisiei parlamentare de revizuire a Legii fundamentale, care s-a reunit astăzi în şedinţă de lucru la Palatul Parlamentului.

constitutia-ghimpele1

Parlamentarii comisiei au respins modificarea articolului 1 din Constituţie în sensul dorit de cei de la UDMR, şi au luat în discuţie un alt amendament care să se adauge acestui articol, propus de acelaşi grup parlamentar, şi citit de deputatul Marton Arpad, conform căruia “minorităţile naţionale din România sunt factor constitutiv al statului român”.

După exprimarea mai multor opinii, discuţiile pe acest amendament au fost amânate pentru o şedinţă ulterioară, urmând să fie reluate dezbaterile când se va ajunge la articolul 6, care face referire la minorităţile naţionale.

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, care este şi preşedintele Comisiei de revizuire a Constituţiei, a declarat că rolul minorităţilor etnice, în tot ce înseamnă patrimoniul acestei ţări, este marcat. “Avem o discuţie despre naţiune. (…) În legătură cu această propunere, care în sensul ei şi în fondul ei pentru mine este întru totul sustenabilă, poate că aveţi siguranţa că, din punct de vedere juridic, noţiunea de stat care presupune un ansamblu de instituţii este compatibilă cu o astfel de formulă”, a adăugat preşedintele Senatului.

“Aceasta este şi părerea mea, ideea în sine poate fi trecută, inclusiv în Constituţie, dar le-aş propune colegilor de la UDMR să reformuleze textul, pentru că formula actuală este inacceptabilă”, a declarat, la rândul său, preşedintele Comisiei juridice din Senat, Toni Greblă, care a adăugat că, de altfel, o astfel de idee se regăseşte în actuala Constituţie.

Deputatul minorităţilor naţionale Ovidiu Ganţ consideră că trebuie făcută o diferenţă între minorităţile naţionale istorice de pe teritoriul României şi alte grupuri care s-au aşezat în ţara noastră. “Nu vreau să le nominalizez, avem o forţă de muncă, ce mai nou s-a aşezat în România. Această distincţie trebuie făcută în opinia mea”, a spus Ganţ, citat de Agerpres.

În opinia deputatului PNL Petre Roman, un astfel de amendament are sens. “Doar că, atunci când vorbim de factorul constitutiv al statului român, lucrurile se complică, pentru că factorii constitutivi ai statului român sunt de fapt instituţiile sale. Minorităţile naţionale sunt în mod cert parte a istoriei comune cu poporul român, parte a istoriei, chiar a statului român, fără nicio problemă. (…) Aş fi chiar partizan al unui astfel de amendament, cu condiţia ca formularea să fie comunitatea cetăţenilor României, socială, civilă, dar factorul constitutiv al statului român creează o situaţie care nu stă în picioare”, a argumentat fostul premier.

Senatorul PSD Ioan Chelaru a arătat că înţelege foarte bine modul în care reprezentanţii minorităţilor doresc să fie cuprinşi în actul fundamental. “Eu cred că problema ar trebui să o reluăm la punctul 6 al Constituţiei, unde se vorbeşte de minorităţile naţionale şi unde putem găsi o formulă de compromis în care să recunoaştem în Legea fundamentală minorităţile naţionale, cu tot ceea ce înseamnă şi istoric şi etnic, să gândim o altă formulare. (…) Propun să amânăm discuţia pe acest subiect, până ajungem la articolul 6 şi, dacă reuşim să găsim o formulă bună, discutăm la articolul 6″, a adăugat Ioan Chelaru.

Deputaţii PNL Mircea Dolha şi Grigore Crăciunescu au depus la Comisia de revizuire a Constituţiei un amendament prin care propun ca nicio minoritate, cu excepţia celor cu rădăcini comune şi atestate ştiinţific cu românii, să nu poată folosi în titulatura ei oficială termenul “român” sau derivate.

Cei doi liberali au precizat miercuri, în conferinţa de presă în care au prezentat acest amendament, că propunerea lor îi vizează cu precădere pe romi. “Cel mai bun exemplu e cel al romilor, pentru că poartă foarte clar primele litere din cuvântul român, însă pot exista şi alte lucruri care să aducă deservicii originii române. Credem că trebuie să ne păstrăm neatinsă originea română, inclusiv ce ţine de românism. Pot apărea şi alte minorităţi care să se intituleze nu ştiu cum. Nu e normal să se denumeasă şi alţii cu derivate din acest cuvânt”, a spus deputatul PNL Mircea Dolha.

COMISARUL GERMAN PENTRU ENERGIE,GUNTHER OETTINGER:ROMANIA O TARA NEGUVERNABILA!

29 mai

In plan european, tara noastră este privită de unii dintre oficialii Uniunii Europene drept un stat „aproape neguvernabil” după cum consideră Comisarul pentru Energie, Gunter Oettinger, într-un discurs citat de cotidianul german Bild.

ghunter-oettinger-ghimpele

Comisarul European pentru Energie a ţinut discursul cu ocazia unei întâlniri a Camerei de Comerţ şi Industrie Germania-Belgia-Luxemburg, unde a insistat asupra necesităţii unei puternice restructurări a întregii Uniuni Europene. Ȋn afară de ţara noastră, Oettinger crede că şi Bulgaria sau Italia se află în aceeaşi situaţie.

„Mă îngrijorează ţări care, fundamental privind, sunt pur şi simplu aproape neguvernabile: Bulgaria, România, Italia”, a declarat oficialul european, conform cotidianului Bild, preluat de Deutsche Welle.

El a mai atras atenţia asupra problemelor cu care se confruntă Uniunea, structură despre care multă lume crede că rezistă în conditiile actuale, însă ”adevărata dimensiune a problemelor nu a fost încă identificată”. Oettinger a mai arătat că Uniunea Europeană a preferat să ofere ajutor în loc să se preocupe de propriile probleme.

Gunter Oettinger nu se află la primele declaraţii inedite. În septembrie 2011, el propunea ca steagurile statelor care au datorii să fie coborâte în bernă la Bruxelles, initiativă pentru care circa 100 de eurodeputaţi i-au solicitat scuze publice şi chiar demisia.

EURODEPUTATUL BASIST CRISTIAN PREDA :DACA PD-L RAMANE „ANTI-BASESCU” MA VOI REASI IN MISCAREA POPULARA!

29 mai

Europarlamentarul PDL, Cristian Preda, spune că partidul Mișcarea Populară este o reacție la slăbiciunile arătate de PDL, iar dacă acolo se vor regăsi suporterii lui Traian Băsescu și el se va înscrie în partid.

cristian-preda-ghimpele

“Dacă Mişcarea Populară îi va aduna pe suporterii lui Traian Băsescu, iar PDL va continua să se opună preşedintelui, mă voi regăsi în mod cert în Mişcarea Populară. Dincolo de faptul că se doreşte o alternativă la un PDL care este leşinat în acest moment, dacă dincolo de asta Mişcarea Populară va aduna suporterii lui Traian Băsescu, iar PDL va rămâne un partid anti-Băsescu, evident că mă voi regăsi în Mişcarea Populară”, a precizat Cristian Preda,scrie Gândul.

Preda consideră că apariția partidului Mișcarea Populară este o reacție la slăbiciunile PDL. “Apariţia unui asemenea partid este o reacţie la slăbiciunile pe care le-a arătat PDL, e o alternativă la PDL”, a declarat europarlamentarul democrat-liberal.

Președintele Fundației Mișcarea Populară, Marian Preda, a anunțat, sâmbătă, că Fundația se va trasnforma în partid. “Am decis acest lucru după o consultare cu peste 6.000 de membri pe care i-am întrebat care vor să fie viitorul Fundaţiei Mişcarea Populară: să rămână fundaţie, să se creeze şi un partid alături de fundaţie sau să avem doar Partidul Mişcarea Populară. Majoritatea au decis că vor şi menţinerea Fundaţiei Mişcarea Populară şi un partid Mişcarea Populară”.

CONSILIERUL PREZIDENTIAL FUNERIU-SEPUKU A DEMISIONAT DIN PD-L!

29 mai

Consilierul prezidenţial Daniel Funeriu a decis să demisioneze din PDL, acesta transmiţând o scrisoare în acest sens preşedintelui democrat-liberalilor, Vasile Blaga.

1310040751funeriu

Funeriu a postat scrisoarea transmisă marţi preşedintelui PDL pe un site de socializare, declarând: „Nu îi încurajez pe cei care împărtăşesc direcţia actuală a PDL să îmi urmeze exemplul”.
În scrisoarea respectivă, Funeriu îi cere preşedintelui PDL să înregistreze demisia sa din calitatea de membru al partidului. „Am înţeles că este în discuţie o propunere de excludere a mea din partid, propunere care nu a fost respinsă public de conducere. Prefer să nu-i pun pe colegii din PDL în situaţia unui conflict de loialitate: să ridice mâna împotriva voinţei conducerii partidului sau să ridice mâna împotriva unui coleg căruia nu au ce-i reproşa. Neavând vocaţia privitului în urmă cu mânie, voi încerca să păstrez în memorie amintirea luptelor duse împreună cu colegii din PDL, inclusiv dumneavoastră, precum şi solidaritatea care ne-a caracterizat în trecut. Toate cele bune, cu respect”, scrie Funeriu, în scrisoarea datată 28 mai 2013.
Deputatul Alin Popoviciu, vicepreşedinte regional al Partidului Democrat Liberal, a declarat pentru AGERPRES că a depus marţi la secretariatul general al partidului o cerere prin care solicită introducerea pe ordinea de zi a Biroului Permanent Naţional de săptămâna viitoare discutarea excluderii din PDL a lui Teodor Baconschi, Cristian Preda, Daniel Funeriu, Theodor Paleologu şi Sever Voinescu. „Eu cred că a venit un moment în care trebuie să tranşăm odată lucrurile în Partidul Democrat Liberal şi oamenii care lovesc, zi de zi, acest partid din interiorul lui cred că nu mai au ce să caute în acest partid. Durerea este că toţi cei pe care eu i-am propus să fie daţi afară – Baconschi (Teodor Baconschi – n.r.), Preda (Cristian Preda -n.r.), Funeriu (Daniel Funeriu – n.r.) care umblă prin judeţe şi încearcă să racoleze oameni de la PDL ca să facă nu ştiu ce Partid Popular, deşi fără succes, că nu au racolat niciunul, şi chiar Paleologu dacă nu se linişteşte şi nu-şi vede de partid – durerea este că toţi aceşti oameni sunt oameni noi în acest partid, oameni care nu cunosc Partidul Democrat Liberal. Oameni care nu au simţit niciodată să fii cu adevărat membru al PDL. Şi aceasta este durerea cea mai mare. Am depus, deja, o cerere la secretariatul partidului prin care solicit ca pe ordinea de zi a Biroului Permanent Naţional de luni să discutăm şi acest punct privind excluderea lui Baconschi, Preda, Paleologu şi Funeriu”, a afirmat vicepreşedintele PDL.

%d blogeri au apreciat asta: