Arhiva | 1:47 pm

CCR-UL LUI TRAIAN BASESCU A DECIS MIERCURI CA UNELE ARTICOLE DIN STATUTUL PARLAMENTARILOR SUNT NECONSTITUTIONALE!,PE CAND VA FI DECLARATA NECONSTITUTIONALA CONSTITUTIA?!

19 iun.

Curtea Constituţională (CC) a decis, miercuri, că unele articole din Statutul parlamentarilor sunt neconstituţionale. Curtea Constituţională, având în componenţă cei trei noi membri ai săi – Mona Pivniceru, Daniel Morar şi Valer Dorneanu -, a dezbătut, miercuri, sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind Statutul parlamentarilor, după ce acesta a fost declarat neconstituţional în două rânduri, după obiecţii ale PDL.

basescu_ccr_96246100

In 29 mai, dată la care Pivniceru, Morar şi Dorneanu nu îşi preluaseră încă mandatele de judecători, Curtea Constituţională (CC) a amânat dezbaterea sesizării şefului statului pentru 19 iunie. Între timp, cei trei noi membri şi-au preluat mandatele, iar la 10 iunie au participat la prima lor şedinţă ca judecători ai Curţii.

Şeful statului a trimis la CC, în 23 aprilie, o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Statutului deputaţilor şi al senatorilor.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, în sesizare, preşedintele solicită să se constate că „dispoziţiile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor Articolului 1 Alin. (4), Articolului 124 Alin. (2) şi Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată”.
In document se arată că „prevederile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, transmisă Preşedintelui României spre promulgare, sunt neconstituţionale deoarece contravin dispoziţiilor Articolului 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora «Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale», dispoziţiilor Articolului 124 Alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform cărora «Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi», precum şi dispoziţiilor Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, ce prevăd că «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege»”.

Potrivit sesizării, „articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede că Articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor va avea următorul cuprins: «(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei respective, în temeiul Articolului 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. (2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul Comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)». Totodată, potrivit Articolului I al legii aflate la promulgare, la pct. 19, se prevede introducerea Articolului 24² în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu următorul cuprins: «(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul Articolului 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)»”.

Imunitatea parlamentară prevăzută de Articolul 72 din Constituţie reprezintă „o garanţie a exercitării mandatului, iar nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauză de exonerare de răspundere penală”, arată preşedintele în sesizare.

„Inviolabilitatea parlamentarului, ca formă a acestei imunităţi (alături de lipsa răspunderii juridice pentru voturile şi opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului), a fost calificată în literatura juridică de drept constituţional ca fiind o imunitate de procedură. Ea vizează exclusiv răspunderea penală ca formă a răspunderii juridice şi implică nu numai urmărirea penală şi trimiterea în judecată (doar pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului), ci şi aplicarea unei măsuri preventive privative de libertate (reţinerea şi arestarea), precum şi unul dintre procedeele de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă (percheziţia). Totodată, imunitatea parlamentară reprezintă regula, iar ridicarea imunităţii parlamentare reprezintă excepţia, iar, ca orice excepţie, ridicarea imunităţii parlamentare trebuie să fie de strictă interpretare şi aplicare”, se mai arată în sesizare.

Potrivit documentului, modul de redactare al noului text al Articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol ce reglementează „Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, este însă de natură să dea naştere la diferite interpretări, cu consecinţe asupra independenţei puterii judecătoreşti, pentru următoarele motive: „Astfel, sintagma «indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei» din cuprinsul Alin. (1) al Articolului 24 conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia. În plus, atât măsurile preventive privative de libertate, cât şi percheziţia ca procedeu de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă, reprezintă îngrădiri ale unor drepturi sau libertăţi fundamentale. Măsura reţinerii şi măsura arestării preventive vizează libertatea individuală consacrată de Articolul 23 din Constituţie, iar activitatea de percheziţie trebuie desfăşurată în condiţiile în care inviolabilitatea domiciliului şi a reşedinţei sunt expres consacrate de Constituţie, în Articolul 27. De aceea, stabilirea unor condiţii de fond şi de formă pentru luarea acestora permite, totodată, şi exercitarea unui control judiciar adecvat asupra legalităţii şi temeiniciei lor”.

De asemenea, în sesizare se mai arată că referirile exprese din conţinutul legii atacate la „motivele concrete şi temeinice” extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească, la reprezentanţii puterii legislative. Aceasta întrucât temeinicia, precum şi caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite în afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor. Astfel, în etapa încuviinţării reţinerii, arestării sau percheziţiei, competenţa plenului fiecărei Camere va excede unei simple evaluări sau aprecieri legate de seriozitatea şi lipsa arbitrariului la luarea măsurilor respective şi va putea produce consecinţe directe şi indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecăţii.

„Altfel spus, interpretarea prevederilor conţinute de legea transmisă spre promulgare, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi Comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de Articolul 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, întrucât o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti”, se precizează în sesizare.

„Prin obligativitatea stipulării în cerere sau în sesizare a motivelor concrete, legale şi temeinice pentru care se justifică o anumită măsură sau începerea urmăririi penale se poate naşte convingerea că Parlamentul, prin Camera competentă, ar urma să judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului. Or, Articolul 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, stabileştE, fără echivoc, că justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti, singurele în măsură să asigure o justiţie unică, imparţială şi egală, astfel cum se prevede la Articolul 124 Alin. (2) din Legea fundamentală. Camerele nu au atribuţii constituţionale de a se pronunţa asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputaţiei întrucât ar echivala cu impietarea asupra competenţei şi independenţei puterii judecătoreşti”, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Potrivit documentului, aceleaşi argumente juridice rămân valabile şi în cazul dispoziţiilor Articolului. 24² din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, introdus prin legea aflată la promulgare.

În sesizarea trimisă preşedintelui Curţii Constituţionale se aminteşte că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor a fost, iniţial, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în şedinţa comună din 22 ianuarie şi trimisă la promulgare la data de 24 ianuarie, iar în data de 4 februarie preşedintele a formulat o cerere de reexaminare a legii.

Legea, în forma adoptată la data de 13 februarie 2013, după reexaminarea la cererea preşedintelui, a fost contestată la Curtea Constituţională.

„Prin Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor Articolului I pct. 3 [referitoare la modificarea Articolului 7] şi ale Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹] din lege, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate. După operarea unor modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 81/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 136/2013, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 20 martie 2013 a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, supusă unui nou control de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹ Alin. (1)] şi ale Articolului IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, Curtea Constituţională a admis în parte obiecţia de neconstituţionalitate. După reluarea procedurii legislative, s-au operat unele modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 195/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 223/2013”, menţionează sursa citată.

De asemenea, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 17 aprilie a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi transmisă spre promulgare preşedintelui la 19 aprilie.

În 27 februarie, după o sesizare a PDL şi PPDD, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională modificarea la Statutul deputaţilor şi senatorilor referitoare la termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta în instanţă raportul de evaluare al ANI. De asemenea, a fost declarată neconstituţională prevederea potrivit căreia „deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni”.

În 3 aprilie, a doua sesizare a PDL privind Statutul parlamentarilor a fost admisă de CC în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea suspendării de la lucrările Parlamentului a aleşilor aflaţi în conflict de interese.

TARA ARDE,ROMANII MOR,IR „KOABITATUL „DE PONTA ,SLUGA LUI BASESCU APROBA CUMPARAREA A 12 F-16 LA MANA A DOUA,DIN PORTUGALIA LUI BARROSO!

19 iun.

Guvernul a aprobat cumpărarea a 12 F-16 la mâna a doua.

1371635380F16

Guvernul a aprobat, miercuri, achiziţionare de avioane F16 la mâna a doua, din Portugalia, informează Antena3.

Cele 12 aparate vor ajunge în România, cel mai probabil, la sfârşitul anului viitor. Avioanele vor costa 628 de milioane de euro, bani care vor fi achitaţi pe parcursul mai multor ani, în tranşe eşalonate. Prima tranşă, de 95 de milioane de euro, urmează să fie plătită în acest an, din bugetul Ministerului Apărării.

Este vorba de un proiect de lege prin care se demarează achiziţia de avioane multirol, mai exact de 12 aparate, potrivit ministrul Apărării, Mircea Duşa.

“In acest pachet intra si pregatirea pilotilor, si mentenanta si modernizare si tot. Avioanele le vom putea folosi in momentul in care va expira resursa pe care noi o avem in momentul de fata pe aparatele MIG 21 Lancer. Atunci vom avea si o escadrila pentru politia aeriana cu avioane multirol, cu aproximatie in anul 2017″, a declarat Mircea Dusa pentru Agerpres.

Discutiile privind achizitia de avioane multirol F 16 de la Fortele Aeriene Portugheze au fost incepute anul trecut de pe vremea ministrului Corneliu Dobritoiu. Achizitia unei noi flote de avioane militare este necesara intrucat rezerva de zbor a aparatelor MiG 21 Lancer este pe terminate. In cazul in care tara noastra ramane fara aviatie militara va fi nevoita sa plateasca unei alte tari NATO pentru asigurarea spatiului aerian impotriva oricarui tip de amenintare.

Ministrul Duşa spune că aceste aparate vor avea o durată de viaţă de 20 de ani. Ele vor fi modernizate, vorbim de motoare noi, de un sistem electronic şi de armament de ultimă generaţie.

PRIMUL” ECONOMIST „AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU SI REDUCEREA FISCALITATII PE FORTA DE MUNCA ABIA IN ANUL 2015!

19 iun.

Traian Băsescu a declarat că trebuie redusă fiscalitatea pe forţa de muncă, atât cea care revine angajatului, cât şi cea a angajatorului. El consideră însă că acest lucru nu se poate face mai devreme de 2015, având în vedere nivelul încă ridicat al deficitului la fondul de pensii.

b

Traian Băsescu a arătat că deficitul anual la fondul de pensii este de 3,2 miliarde de euro, pe care Guvernul trebuie să îi împrumute, iar singura contribuţie în fondul de pensie provine din impozitele pe salariu, scrie Mediafax.

Băsescu a argumentat că este o tendinţă de diminuare a acestui deficit, în urmă cu trei ani fiind vorba de 3,6 miliarde, însă trebuie aşteptat în continuare pentru a fi o certitudine această diminuare.

„Deşi ştim cu toţii că fiscalitatea pe muncă este foarte ridicată, nu cred că se poate întâmpla din 2014, poate din 2015 pentru că nu trebuie să aştepţi să vezi că s-a reechilibrat fondul de pensii, trebuie să vezi că e o tendinţă constant de diminuare şi când a ajuns la un 2,5 miliarde – 2 miliarde deja poţi să spui că poţi să mai reduce din povara fiscală pe angajat şi pe angajator (…) Deci speranţele nu sunt imediate, dar în mod categoric trebuie redusă fiscalitatea pe forţa de muncă”, a mai spus preşedintele.

CURTEA CONSTITUTIONALA IN FORMAT NOU VA DEZBATE ASTAZI,19 IUNIE SESIZAREA LUI TRAIAN BASESCU PRIVIND STATUTUL PARLAMENTARILOR!

19 iun.

Curtea Constituţională, având în componenţă cei trei noi membri ai săi – Mona Pivniceru, Daniel Morar şi Valer Dorneanu -, dezbate miercuri sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind Statutul parlamentarilor, după ce acesta a fost declarat neconstituţional în două rânduri, după obiecţii ale PDL.

13449427741344587881CCRbasescu

In 29 mai, dată la care Mona Pivniceru, Daniel Morar şi Valer Dorneanu nu îşi preluaseră încă mandatele de judecători, Curtea Constituţională (CC) a amânat dezbaterea sesizării lui Traian Băsescu pentru 19 iunie. Între timp, cei trei noi membri şi-au preluat mandatele, iar la 10 iunie au participat la prima lor şedinţă ca judecători ai Curţii, scrie Mediafax.

Tot miercuri, CC va dezbate o sesizare formulată de PDL, UDMR şi PPDD asupra proiectului de lege de aprobare a OUG nr. 71/2012 privind desemnarea Ministerului Sănătăţii ca unitate de achiziţii publice centralizată.

Şeful statului a trimis la CC, în 23 aprilie, o sesizare de neconstituţionalitate privind Legea pentru modificarea şi completarea Statutului deputaţilor şi al senatorilor.

Potrivit unui comunicat de presă transmis de Administraţia Prezidenţială, în sesizare, preşedintele solicită să se constate că „dispoziţiile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor au fost adoptate cu nerespectarea prevederilor Articolului 1 Alin. (4), Articolului 124 Alin. (2) şi Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată”.

În document se arată că „prevederile Articolului I pct. 18 [referitoare la modificarea Articolului 24] şi ale Articolului I pct. 19 [referitoare la introducerea Articolului 24²] din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, transmisă Președintelui României spre promulgare, sunt neconstituţionale deoarece contravin dispoziţiilor Articolului 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, potrivit cărora «Statul se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor – legislativă, executivă şi judecătorească – în cadrul democraţiei constituţionale», dispoziţiilor Articolului 124 Alin. (2) din Constituţia României, republicată, conform cărora «Justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi», precum şi dispoziţiilor Articolului 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, ce prevăd că «Justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite prin lege»”.

Potrivit sesizării, „articolul I al legii aflate la promulgare, la pct. 18 prevede că Articolul 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor va avea următorul cuprins: «(1) Cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a deputatului ori a senatorului se adresează de către ministrul Justiţiei preşedintelui Camerei din care deputatul sau senatorul face parte pentru a fi supusă aprobării plenului Camerei respective, în temeiul Articolului 72 din Constituţia României, republicată. Cererea trebuie să conţină indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei. (2) Preşedintele Camerei din care face parte deputatul sau senatorul aduce, de îndată, cererea la cunoştinţa Biroului permanent, care o trimite Comisiei care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea pentru a întocmi un raport în termen de cel mult 3 zile. Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate. Raportul Comisiei se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)». Totodată, potrivit Articolului I al legii aflate la promulgare, la pct. 19, se prevede introducerea Articolului 24² în Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, cu următorul cuprins: «(1) Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sesizează Camera Deputaţilor sau Senatul, după caz, pentru a cere începerea urmăririi penale pentru săvârşirea unei fapte penale care are legătură cu exercitarea mandatului unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau de senator, în temeiul Articolului 109 din Constituţia României, republicată. Sesizarea trebuie să conţină motivele concrete, legale şi temeinice care justifică începerea urmăririi penale.(…) (4) Raportul Comisiei va face referiri punctuale la motivele concrete, legale şi temeinice invocate; acesta se aprobă prin votul secret al majorităţii membrilor prezenţi. (…)»”.

Imunitatea parlamentară prevăzută de Articolul 72 din Constituţie reprezintă „o garanţie a exercitării mandatului, iar nu un privilegiu al senatorului sau al deputatului ori o cauză de exonerare de răspundere penală”, arată preşedintele în sesizare.

„Inviolabilitatea parlamentarului, ca formă a acestei imunităţi (alături de lipsa răspunderii juridice pentru voturile şi opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului), a fost calificată în literatura juridică de drept constituţional ca fiind o imunitate de procedură. Ea vizează exclusiv răspunderea penală ca formă a răspunderii juridice şi implică nu numai urmărirea penală şi trimiterea în judecată (doar pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului), ci şi aplicarea unei măsuri preventive privative de libertate (reţinerea şi arestarea), precum şi unul dintre procedeele de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă (percheziţia). Totodată, imunitatea parlamentară reprezintă regula, iar ridicarea imunităţii parlamentare reprezintă excepţia, iar, ca orice excepţie, ridicarea imunităţii parlamentare trebuie să fie de strictă interpretare şi aplicare”, se mai arată în sesizare.

Potrivit documentului, modul de redactare al noului text al Articolului 24 din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, articol ce reglementează „Procedura în caz de reţinere, arestare sau percheziţie”, este însă de natură să dea naştere la diferite interpretări, cu consecinţe asupra independenţei puterii judecătoreşti, pentru următoarele motive: „Astfel, sintagma «indicarea cazului prevăzut de Codul de procedură penală şi motivele concrete şi temeinice care justifică luarea măsurii preventive sau dispunerea percheziţiei» din cuprinsul Alin. (1) al Articolului 24 conduce la concluzia că Senatul sau Camera Deputaţilor se poate pronunţa asupra calificării juridice a faptei sau asupra temeiniciei acesteia. În plus, atât măsurile preventive privative de libertate, cât şi percheziţia ca procedeu de descoperire şi ridicare a înscrisurilor şi a mijloacelor materiale de probă, reprezintă îngrădiri ale unor drepturi sau libertăţi fundamentale. Măsura reţinerii şi măsura arestării preventive vizează libertatea individuală consacrată de Articolul 23 din Constituţie, iar activitatea de percheziţie trebuie desfăşurată în condiţiile în care inviolabilitatea domiciliului şi a reşedinţei sunt expres consacrate de Constituţie, în Articolul 27. De aceea, stabilirea unor condiţii de fond şi de formă pentru luarea acestora permite, totodată, şi exercitarea unui control judiciar adecvat asupra legalităţii şi temeiniciei lor”.

De asemenea, în sesizare se mai arată că referirile exprese din conţinutul legii atacate la „motivele concrete şi temeinice” extrapolează aspectele legate de admisibilitatea, administrarea şi chiar aprecierea probelor, atribute exclusive ale magistratului, de la puterea judecătorească, la reprezentanţii puterii legislative. Aceasta întrucât temeinicia, precum şi caracterul concret al motivelor nu pot fi stabilite în afara cadrului trasat de legalitatea, pertinenţa, concludenţa şi utilitatea probelor. Astfel, în etapa încuviinţării reţinerii, arestării sau percheziţiei, competenţa plenului fiecărei Camere va excede unei simple evaluări sau aprecieri legate de seriozitatea şi lipsa arbitrariului la luarea măsurilor respective şi va putea produce consecinţe directe şi indirecte pe terenul asigurării intereselor urmăririi penale sau al judecăţii.

„Altfel spus, interpretarea prevederilor conţinute de legea transmisă spre promulgare, în sensul că Parlamentul, prin Camerele sale, precum şi Comisia parlamentară care are în competenţă analizarea situaţiilor privind imunitatea, examinează sub aspectul motivelor concrete, legale şi temeinice cererea de reţinere, arestare sau percheziţie a unui deputat sau senator ori cererea de începere a urmăririi penale a unui membru al Guvernului care are şi calitatea de deputat sau senator, contravin principiului separaţiei puterilor în stat, prevăzut de Articolul 1 Alin. (4) din Constituţia României, republicată, întrucât o asemenea atribuţie este cu totul străină statutului juridic constituţional, rolului şi funcţiilor celor două Camere ale Parlamentului şi conduce la încălcarea rolului puterii judecătoreşti”, se precizează în sesizare.

„Prin obligativitatea stipulării în cerere sau în sesizare a motivelor concrete, legale şi temeinice pentru care se justifică o anumită măsură sau începerea urmăririi penale se poate naşte convingerea că Parlamentul, prin Camera competentă, ar urma să judece faptele penale imputate unui deputat sau senator, ori unui membru al Guvernului. Or, Articolul 126 Alin. (1) din Constituţia României, republicată, stabileştE, fără echivoc, că justiţia se realizează numai prin instanţele judecătoreşti, singurele în măsură să asigure o justiţie unică, imparţială şi egală, astfel cum se prevede la Articolul 124 Alin. (2) din Legea fundamentală. Camerele nu au atribuţii constituţionale de a se pronunţa asupra calificării juridice sau a temeiniciei imputaţiei întrucât ar echivala cu impietarea asupra competenţei şi independenţei puterii judecătoreşti”, se mai arată în sesizarea de neconstituţionalitate.

Potrivit documentului, aceleaşi argumente juridice rămân valabile şi în cazul dispoziţiilor Articolului. 24² din Legea nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, introdus prin legea aflată la promulgare.

În sesizarea trimisă preşedintelui Curţii Constituţionale se aminteşte că Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor a fost, iniţial, adoptată de cele două Camere ale Parlamentului în şedinţa comună din 22 ianuarie şi trimisă la promulgare la data de 24 ianuarie, iar în data de 4 februarie preşedintele a formulat o cerere de reexaminare a legii.

Legea, în forma adoptată la data de 13 februarie 2013, după reexaminarea la cererea preşedintelui, a fost contestată la Curtea Constituţională.

„Prin Decizia nr. 81 din 27 februarie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, în ansamblul său, precum şi, în mod special, a dispoziţiilor Articolului I pct. 3 [referitoare la modificarea Articolului 7] şi ale Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹] din lege, Curtea Constituţională a admis obiecţia de neconstituţionalitate. După operarea unor modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 81/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 136/2013, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 20 martie 2013 a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, supusă unui nou control de constituţionalitate. Prin Decizia nr. 195 din 3 aprilie 2013 asupra obiecţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Articolului I pct. 14 [referitoare la introducerea Articolului 19¹ Alin. (1)] şi ale Articolului IV din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, Curtea Constituţională a admis în parte obiecţia de neconstituţionalitate. După reluarea procedurii legislative, s-au operat unele modificări în vederea punerii în acord a legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 195/2013, publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 223/2013”, menţionează sursa citată.

De asemenea, în şedinţa comună a Camerelor Parlamentului din 17 aprilie a fost adoptată Legea pentru modificarea şi completarea Legii 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor şi transmisă spre promulgare preşedintelui la 19 aprilie.

În 27 februarie, după o sesizare a PDL şi PPDD, Curtea Constituţională a decis că este neconstituţională modificarea la Statutul deputaţilor şi senatorilor referitoare la termenul de 45 de zile în care parlamentarul poate contesta în instanţă raportul de evaluare al ANI. De asemenea, a fost declarată neconstituţională prevederea potrivit căreia „deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese se sancţionează disciplinar cu interzicerea participării la lucrările Camerei din care face parte deputatul sau senatorul pe o perioadă de cel mult 6 luni”.

În 3 aprilie, a doua sesizare a PDL privind Statutul parlamentarilor a fost admisă de CC în ceea ce priveşte neconstituţionalitatea suspendării de la lucrările Parlamentului a aleşilor aflaţi în conflict de interese.

TRIBUNALUL BUCURESTI A RESPINS CEREREA LUI GEORGE BECALI,DE INTRERUPERE A PEDEPSEI.ACESTA ARE DREPT DE RECURS!

19 iun.

Cererea lui Gigi Becali de întrerupere pentru trei luni a pedepsei de trei ani de închisoare din dosarul schimbului de terenuri cu MApN a fost respinsă, miercuri, de Tribunalul Bucureşti, însă finanţatorul Stelei poate ataca decizia la Curtea de Apel Bucureşti.

gigi-becali-ghimpele7

Cererea finanţatorului Stelei de întrerupere a pedepsei a fost judecată luni, când instanţa a stabilit că se va pronunţa asupra acesteia miercuri.

Potrivit Mediafax, luni, Gigi Becali a spus în faţa instanţei că una dintre fiicele sale împlineşte 18 ani în 7 iulie şi că doreşte foarte mult să participe la majoratul acesteia. Un alt motiv pentru care Becali i-a cerut judecătorului să îl lase liber trei luni este pentru a-şi face ordine în afacerile pe care le are, respectiv la societăţile Arcom Bucureşti, Avicola Iaşi şi Uzina Mecanică Drăgăşani, precum şi la FC Steaua, dar şi să-şi gestioneze împrumuturile personale făcute rudelor şi apropiaţilor. El a precizat că are probleme la societăţile Avicola Iaşi şi UM Drăgăşani.

Becali i-a cerut judecătorului să îl lase în libertate pentru a rezolva pe cât posibil aceste probleme de afaceri, iar angajaţii pe care îi are să poată fi plătiţi în continuare. El a arătat că, în opinia sa, poate fi lăsat trei luni în libertate, pentru că o astfel de situaţie nu ar ar ofensa opinia publică şi nici nu ar crea o stare de pericol social, precizând că a făcut donaţii şi acte de caritate de-a lungul anilor.

Citeşte şi Au minţit pentru Becali, dar au fost salvaţi de CEDO. Cum au scăpat doi foşti stelişti de închisoare

De asemenea, latifundiarul a mai arătat că nu putea participa în consiliile de administraţie ale acestor societăţi pe care le deţine pentru că ar fi fost acuzat de conflict de interese, dată fiind calitatea sa de europarlamentar şi, ulterior, de deputat. Gigi Becali s-a plâns că statul român a fost rău cu el şi că tot ce îşi mai doreşte acum este să-şi facă ordine în afaceri, după care să se întoarcă în penitenciar şi să execute pedeapsa.

Finanţatorul Stelei a spus că nu va accepta niciodată ca fetele şi soţia lui să vină la închisoare pentru vizită şi că telefonul la care are drept zilnic îl foloseşte exclusiv pentru a vorbi cu Mihai Stoica şi cu antrenorul echipei Steaua, Laurenţiu Reghecampf. Avocaţii lui Gigi Becali au depus la instanţă mai multe înscrisuri referitoare la situaţia firmelor omului de afaceri, precum şi la situaţia familială a acestuia.

Procurorul prezent la şedinţă a spus că nu este împotriva documentelor depuse, dar a cerut ca avocaţii lui Gigi Becali să precizeze temeiul în baza căruia este făcută acţiunea de întrerupere a executării pedepsei. Acesta a solicitat ca avocaţii să menţioneze dacă sunt menţinute ca motive şi problemele familiale ale lui Becali, caz în care se impune efectuarea unei anchete sociale.

Becali a mai spus că nu vrea să fie „ipocrit” şi să-şi folosească familia ca motiv în cadrul cererii de înterupere a executării pedepsei, astfel că a cerut să fie eliminat motivul problemelor familiale dintre temeiurile juridice în baza cărora a fost fundamentată acţiunea.

Citeşte şi Becali: Familia mea nu are probleme şi nu vreau să o târăsc în acţiunea de întrerupere a pedepsei

Avocaţii au depus în 7 iunie, la Tribunalul Bucureşti, cererea de întrerupere pentru trei luni a pedepsei de trei ani de închisoare primite de Gigi Becali. Bogdan Bărbuceanu, unul dintre apărătorii lui Becali, declara că apărarea a cerut întreruperea pedepsei pentru trei luni – maximul prevăzut de lege – pentru ca Gigi Becali să-şi poată continua afacerile, să-şi întreţină familia şi să poată finanţa în continuare Clubul Steaua.

În 20 mai, Gigi Becali a fost condamnat definitiv de instanţa supremă la trei ani de închisoare cu executare în dosarul schimbului de terenuri cu Ministerul Apărării Naţionale (MApN). Alături de acesta au primit pedepse de câte doi ani de închisoare cu executare fostul ministru al Apărării Victor Babiuc şi fostul şef al Statului Major General Dumitru Cioflină. Aceştia au fost încarceraţi în 20 mai la Penitenciarul Rahova, iar în 10 iunie au fost transferaţi la Penitenciarul Jilava.

În 4 iunie, Gigi Becali a fost condamnat tot la trei ani de închisoare cu executare în dosarul „Valiza”, pentru dare de mită şi fals în înscrisuri sub semnătură privată, decizia dispusă de Completul de cinci judecători al instanţei supreme fiind definitivă. Instanţa nu a făcut reindivualizarea şi contopirea pedepselor lui Gigi Becali, astfel că avocaţii acestuia au cerut, la Tribunalul Bucureşti, contopirea pedepselor, pentru a se constata care este cea mai mare pe care o are de efectuat acesta. Cererea de contopire a pedepselor va fi judecată de magistraţii Tribunalului Bucureşti tot miercuri, 19 iunie.

Gigi Becali şi-a pierdut mandatul de deputat în urma condamnării sale definitive. Camera Deputaţilor a aprobat în 5 iunie, prin vot, vacantarea locului de deputat al lui Gigi Becali.

CAZUL ALEXANDREI STAN A AJUNS IN PRESA AMERICANA!

19 iun.

Cazul Alexandrei Stan a ajuns în presa americană. Două publicaţii din SUA au scris despre drama româncei care a fost bătută de managerul ei.

64968767

New York Daily News explică pe larg cazul Alexandrei Stan şi susţine că incidentul a generat o dezbatere aprinsă pe tema violenţei domestice la noi în ţară.

Washington Post aminteşte că violenţele au avut loc din cauza unei dispute pe tema banilor.

Alexandra Stan a devenit cunoscută în presa internaţională datorită piesei „Mr. Saxobeat” care a ajuns în topul Billboard.

De asemenea, cântăreaţa a fost nominalizată la premiile MTV pentru cel mai bun artist european şi a apărut pe coperta FHM din Marea Britanie.

Romanian singer Alexandra Stan claims manager-boyfriend beat her up after fight over money
The ‘Mr. Saxobeat’ singer says manager Marcel Prodan beat her up after a dispute over money. The incident prompted a rare debate about domestic violence in the Eastern European nation.

Romanian singer Alexandra Stan is speaking out against her manager, who is also her boyfriend, saying Marcel Prodan beat her up afer a money dispute.

Romanian prosecutors said Tuesday they are investigating a popular singer’s claim that she was beaten up by her manager-boyfriend after a dispute over money, prompting a rare debate about domestic violence in this conservative East European nation.

Alexandra Stan, whose 2010 hit „Mr. Saxobeat” sold almost 1 million copies in less than a year and reached the Top 5 in more than 20 countries, filed a complaint with prosecutors Tuesday alleging she was beaten by Marcel Prodan after she asked for her earnings.

Police spokesman Gelu Manolescu told The Associated Press that police picked up Stan from a roadside where she was arguing with Prodan and took the bruised 24-year-old singer to a hospital Saturday where she was treated and released.

Television interviews with the diminutive singer – who had black eyes and bruises on her body – were broadcast on national channels, shocking many Romanians and sparking discussions on radio and television about domestic violence. Attempts to reach Prodan by email and telephone were not immediately successful.

Stan went public with her claims this week after a message was posted on her Facebook account saying she would cancel concerts because she had had a traffic accident. The Romanian singer said her managers had posted the message, which she insisted wasn’t true, and alleged that Prodan had beaten her.

Some Romanians expressed pity for the singer, though some wondered whether it all could be a publicity stunt. Vali Bejinaru, a 28-year-old fan, expressed the fatalism of many on the subject when he said: „I am sorry for her. I think she’s a treasure and pretty. But what can she do if that is her fate?”

Police in Romania, a nation of 19 million, generally do not intervene in domestic disputes and tend to investigate only if the victim files a complaint.

According to the latest available national police statistics in Romania, 4,800 domestic violence cases were registered in 2010, as well as 99 fatalities. But those numbers are believed to be just a fraction of the problem in Romania, where many domestic violence cases go unreported amid societal pressure and beliefs that home-related issues should stay private.

In 2012, the Central European and Eurasian Law Initiative said one of its surveys had found that 800,000 Romanian women acknowledged being victims of domestic violence but that many did not report the cases to authorities due to feelings of shame and fear of the attacker.

As news of Stan’s situation spread, lawmaker Remus Cernea urged for tougher legislation against domestic violence, while well-known commentator Mircea Toma criticized the Romanian media’s coverage of domestic violence.

„The media treat this subject in a derisory way. A woman who is beaten is subject of irony, something sensationalist and the violence itself is not condemned,” he said. „We have an archaic, patriarchal mentality, and it would be good for her to go all the way to get justice and a good opportunity for society to debate domestic violence.”

„AFACEREA BECHTEL”DINAMITATA DE BASESCU IN DOSARUL VIZITEI DIRECTORULUI CIA,JOHN O.BRENNAN!

19 iun.

Printre subiectele discutate de oficialii români cu directorul CIA, John O. Brennan, s-au aflat și teme legate de cooperarea economică și de lupta anticorupție. Surse diplomatice au confirmat pentru DeCeNews că partea americană a pus pe agendă și cazul Bechtel. Oficialii americani se arată îngrijorați că eșecul acestei investiții, imputabil administrației de la București, ar putea afecta imaginea companiilor de peste Ocean. Legea din SUA este foarte dură în cazurile de corupție, sancționând sever companiile care ar da mită pentru a obține contracte în alte țări. Așa numita afacere Bechtel a fost monitorizată de instituțiile americane de resort. Există informații care ar permite identificarea celor care se fac vinovați de creșterea nejustificată a costurilor și prelungirea termenului de finalizare, care au dus în final la rezilierea contractului.

basescu-cia-450x300

Expropieri cu sute de euro/mp

Astfel, deși s-au cheltuit 1,4 miliarde de euro, pentru 52 de kilometri de autostradă, doar jumătate din sumă fost utilizată pentru lucrări. Explicația: restul a fost cheltuit pentru expropieri, contracte de avocatură și tot felul de penalități. Doar paza șantierului costa 3 milioane de euro pe lună, plus TVA, iar lucrările au fost sistate zeci de luni, pentru că statul nu alocase fonduri și nu își achita obligațiile. Înjumătățit, prețul pentru un kilometru ar fi fost rezonabil în condițiile în care americanii au început cu segmentul cel mai dificil al autostrăzii, unde sunt necesare cele mai multe poduri și viaducte.

Expropierile s-ar fi făcut însă cu sume uriașe, de sute de euro pentru un metru pătrat, în câmp. Enorm chiar și pentru localitățile mari din Transilvania. Desecretizarea contractelor ar putea permite identificarea persoanelor sau firmelor care au cumpărat teren agricol în zona pe unde urma să treacă autostrada cu câteva săptămâni înainte de lansarea ofertelor, obținând profituri fabuloase. Investigarea acestor afaceri ar putea duce la unii funcționari CNADNR care au avut acces la informații din interior și la unii lideri din primul eșalon al politicii.

Contract dezavantajos pe zeci de milioane, consultanță

Și Curtea de Conturi a României a susținut că varianta de contract între CNADNR și Bechtel conţine numeroase aspecte discutabile, neconforme şi potenţial dezavantajoase pentru partea română, se arată într-un raport publicat de EvZ. Inspectorii au mai scris în raport că mai multe hârtii au dispărut şi când le-au cerut au primit un răspuns uluitor: a trecut prea mult timp și nu le mai avem.

Există suspiciunea că unele contracte de consultanță au costat zeci de milioane de euro, fiind defavorabile statului român. Persistă multe semne de întrebare şi nu există suficiente motivaţii privind: lipsa unei negocieri reale a contractului și promovarea/ aprobarea de către Guvern a unei ”forme de contract conţinând unele clauze care nu erau armonizate cu legislaţia românească şi/sau care stabileau obligaţii şi responsabilităţi disproporţionate pentru partea română.”

Contractul a fost clasificat în 2006 drept secret de serviciu, iar desecretizarea acestuia este cerută și în prezent de către societatea civilă.

NIGHTWISH – BYE BYE BEAUTIFUL!

19 iun.

NIGHTWISH – AMARANTH!

19 iun.

MEGADETH – SYMPHONY OF DESTRUCTION!

19 iun.

NATALIA OREIRO – COMO TE OLVIDO!

19 iun.

NATALIA OREIRO – STREAPTEASE!

19 iun.

MUERATICUL DIN FRUNCEA STATULUI BASESCU SI LEANTA DI’PLESCOI „PRESEDINTE”AL ROMANIEI!

19 iun.

Deşi în urmă cu numai trei ani Traian Băsescu excludea candidatura unei femei la preşedinţia României sau la şefia unui partid, spunând că ar fi lipsită de şansă şi întărea că nu ar susţine-o pe Elena Udrea pentru funcţia de premier, viziunea acestuia s-a schimbat radical între timp, rezultând un caz comic în care preşedintele se contrazice singur. După susţinerea Elenei Udrea la alegerile interne din PDL, în luna martie, acesta a declarat astăzi că se apropie vremea candidaturii unei femei, menţionând, la o întâlnire cu femeile de succes din ţară organizată de o publicaţie de business, că “blonda de la Cotroceni” este un pariu câştigat, “un politician la modă şi serios”, şi că ar susţine bucuros o femeie la conducerea Executivului.

udrea-pdl-nu-va-mai-avea-lideri-providentiali-ca-basescu-multi-ani-89723

“Exclud un candidat femeie şi la preşedinţia partidului şi la Preşedinţia României. Nu exclud candidatura, exclud şansa”, spunea preşedintele Băsescu, care considera în octombrie 2010 că posibilii candidaţi al PDL la prezidenţialele din 2014 ar fi Teodor Baconschi, Cristian Preda, Liviu Negoiţă sau Vasile Blaga.

“Nu aş nominaliza-o pe Elena Udrea ca prim-ministru . Funcţiile înalte implică experienţă de viaţă. Nu este suficient să fii inteligent, ambiţios, capabil de negociere, aşa cum este doamna Udrea. Dar de aici până la funcţia de prim-ministru sau preşedinte de partid e cale lungă”, declara Traian Băsescu într-un interviu televizat.

După ce a reevaluat problema, preşedintele a realizat că încheierea socotelilor cu democrat-liberalii conduşi astăzi de Vasile Blaga şi înlăturarea de la conducerea PDL a europarlamentarului Cristian Preda şi a fostului ministru Teodor Baconschi îl lasă fără prezidenţiabili, aşa că se gândeşte să scoată din pălărie o prezidenţiabilă, cel mai probabil în persoana protejatei sale, Elena Udrea.

Traian Băsescu a declarat astăzi că femeile umanizează politica, fiind un câştig pentru domeniu, adăugând că se apropie vremea unei candidaturi a unei femei la Preşedinţia României. Pentru a nu face o nominalizare directă, Băsescu a vorbit despre trei dintre femeile cu vechime în politică: Elena Udrea, Sulfina Barbu şi Anca Boagiu.

“Cele care au avut o meserie, au avut o facultate făcută, au înţeles lumea, viaţa, au reuşit. Acum depinde fiecare unde fixează ştacheta (…). În orice caz, eu cred că se apropie vremea unei candidaturi a unei femei la Preşedinţia României (..) Sulfina Barbu, un politician serios, Anca Boagiu – un politician serios, Elena Udrea – un politician la modă şi serios, toate având perspectivă să crească“, a comentat acesta, întrebat dacă susţinerea femeilor în politică a fost un pariu câştigat.

Deşi a subliniat, la dezbaterea despre rolul femeii, importanţa succesului în carieră şi în politică, Traian Băsescu nu a uitat nici nevoile de bază, cum ar fi sporul natural în continuă descreştere în ţara noastră. Acesta le-a explicat femeilor de afaceri că, din punctul său de vedere, o femeie are datoria patriotică de a avea cât mai mulţi copii. ”Cum Dumnezeu femeia romă poate ţine cinci-şase copii, iar românca nu poate? E adevărat, ea nu este manager, femeia romă (…) Trebuie să mergem şi în zona cealaltă. Poate maternitatea este una dintre misiunile fundamentale ale femeii, asta mi se pare mie”, a afirmat Băsescu.

TRAIAN BASESCU „DUMNEZEU” SI NATALITATEA LA ROMANI”UN ACT PATRIOTIC!”

19 iun.

Traian Băsescu a declarat ieri, că în actualul ritm de scădere demografică, România va avea 15 milioane de locuitori în 2030, iar structura se va schimba pentru că minoritatea roma este foarte productivă, menţionând că natalitatea este o misiune pentru femeile din ţara noastră.

traian-basescu-complexat-de-o-singura-persoana-pe-facebook-pe-cine-este-gelos-presedintele-18454442

Prezent la o întâlnire cu femeile de succes organizată de o revistă, preşedintele le-a spus participantelor că să faci un copil “este un act patriotic“. “Nu aş vrea să vă întreb câte dintre dumneavoastră aveţi copii. Dar mă uit cât am muncit cu fetele mele, măritate-nemăritate, «Faceţi, fetelor, un copil, că până la urmă este un act patriotic». Mă rog, cu asta mică am reuşit până la urmă, cu cea mare nu reuşesc (…) Cred că natalitatea este o misiune pe care şi femeile din România trebuie să şi-o asume. Scuzaţi-mă că o spun atât de direct”, a declarat Băsescu, la o întâlnire cu femeile de succes organizată de revista Business Woman.

Preşedintele a explicat că în actualul ritm de scădere demografică, România va ajunge să aibă numai 15 milioane de locuitori în 2030, adică “o pierdere uriaşă”. Acesta a spus că aceasta va aduce şi “o schimbare consistentă a structurii populaţiei pentru că avem minoritatea roma, care este extrem de productivă”. ”Cum Dumnezeu femeia romă poate ţine cinci-şase copii, iar românca nu poate? E adevărat, ea nu este manager, femeia romă (…) Trebuie să mergem şi în zona cealaltă. Poate maternitatea este una dintre misiunile fundamentale ale femeii, asta mi se pare mie”, a afirmat Băsescu, citat de Mediafax.

CIRCULA PE NET.INTERPELAREA SENATORULUI VALER MARIAN CATRE PREMIERUL PONTA IN LEGATURA CU CE SE OCUPA GENERALII,PROCURORII,INSPECTORII SI ALTE PERSONALITATI ALE STATULUI?!

19 iun.

Cu ce se ocupă generalii, procurorii, inspectorii şi alte personalităţi ale statului?

Valer-Marian11

INTERPELARE

Adresată: DOMNULUI PRIM MINISTRU, VICTOR PONTA

Senator: VALER MARIAN

Circumscripţia electorală: SATU MARE

Colegiul Electoral: 1

Grupul parlamentar: PSD

Şedinţa Senatului din: 17.06.2013

Obiectul interpelării: Motivarea angajării generalului Ilie Botoş în funcţia de consilier la Cancelaria primului-ministru

În temeiul art.112 alin. 1 din Constituţia României şi art.162 din Regulamentul Senatului României, vă adresez prezenta

INTERPELARE

După învestirea Guvernului Ponta II, l-aţi numit consilier la Cancelaria primului-ministru pe generalul de armată Ilie Botoş, de profesie procuror. Numeroşi cetăţeni dar şi mulţi membri sau simpatizanţi ai PSD au privit cu suspiciune această numire având în vedere că generalul Ilie Botoş l-a servit cu fidelitate pe preşedintele Traian Băsescu în calitate de procuror general al României (2005-2006), fiind schimbat din funcţie doar în urma scandalului generat de fuga din România a celebrului terorist Omar Haisam, şi în calitate de şef al Direcţiei de Informaţii a Armatei (2007-2010). Procuror militar mediocru, promovat în aceste funcţii pe criterii politice, clientelare, generalul Botoş nu s-a remarcat nici prin profesionalism nici prin moralitate. Împotriva sa au fost formulate mai multe acuze privind abuzuri sau fapte de corupţie. Inclusiv subsemnatul am depus în anul 2005 o sesizare penală la Consiliul Superior al Magistraturii (pe care v-o anexez), prin care am solicitat cercetarea numitului Ilie Botoş sub aspectul infracţiunii de favorizare a infractorului, legată de fapte de corupţie (dare şi luare de mită, trafic de influenţă). În ceea ce priveşte moralitatea sa, procurori din cadrul Parchetului de pe Lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au lansat la adresa sa acuze că ar fi avut relaţii foarte apropiate şi neprincipiale cu două subordonate, respectiv cu procuroarele Alina Bica şi Giorgiana Hosu, pe care le-aţi numit recent în funcţiile de procuror şef respectiv procuror şef-adjunct la DIICOT, probabil la recomandarea consilierului Ilie Botoş.

Având în vedere aspectele invocate, vă solicit să-mi comunicaţi în baza căror criterii de competenţă şi de probitate profesională l-aţi angajat pe generalul Ilie Botoş consilier la Cancelaria primului ministru. Totodată, vă solicit să-mi comunicaţi ce atribuţii de servici are generalul consilier Botoş şi care este retribuţia sa lunară în această funcţie. Consideraţi că se poate face dreptate până la capăt cu oameni ca Ilie Botoș ?

Solicit răspuns scris şi verbal.

%d blogeri au apreciat: