Arhiva | 10:19 am

CONCLUZIILE SUMMITUL G8 DIN IRLANDA DE NORD:ROMANIA RAMANE „COLONIE!”

19 iun.

Summitul G8 din în Irlanda de Nord, care i-a reunit pe cei mai puternici lideri ai lumii, s-a încheiat marţi cu o declaraţie finală, relatează AFP. La Summitul G8 au fost prezenţi liderii SUA, Marii Britanii, Germaniei, Franţei, Italiei, Canadei, Japoniei şi Rusiei. Principalele puncte ale declaraţiei finale, conform AFP:

1371622324g 8

SIRIA

„Rămânem angajaţi în căutarea unei soluţii politice pentru criză (…). Susţinem puternic decizia organizării imediat ce este posibil a Conferinţei de la Geneva privind situaţia din Siria, cu scopul de a pune în aplicare comunicatul de la Geneva din 30 iunie 2012 ce defineşte etapele-cheie, prima fiind un guvern de tranziţie cu puteri executive depline, format prin consimţământ reciproc.

Serviciile publice este necesar să fie păstrate sau restabilite. Acest lucru include forţele militare şi de securitate.

Suntem foarte îngrijoraţi de ameninţarea tot mai mare a terorismului şi extremismului în Siria, dar şi de natura tot mai pronunţat intercomunitară a conflictului (…). Îndemnăm autorităţile siriene şi opoziţia să se angajeze în cursul Conferinţei de la Geneva la distrugerea şi expulzarea din Siria a tuturor organizaţiilor şi indivizilor afiliaţi Al-Qaida.

Condamnăm orice utilizare de armament chimic în Siria şi îndemnăm părţile în conflict să autorizeze accesul anchetatorilor mandataţi de ONU (…) să efectueze o anchetă obiectivă asupra acuzaţiilor de utilizare de armament chimic.

Cei care vor fi găsiţi vinovaţi de utilizarea de arme chimice vor trebui să răspundă pentru acţiunile lor.

Insistăm asupra necesităţii de a securiza depozitele de armament chimic din Siria, în aşteptarea distrugerii acestora sub control internaţional.

ECONOMIA MONDIALĂ

Promovarea creşterii economice şi crearea de locuri de muncă este principala noastră prioritate (…).

Am convenit să încurajăm reluarea creşterii economice la nivel mondial susţinând cererea, consolidându-ne finanţele publice şi recurgând la toate resursele de creştere.

COMERŢUL

Comerţul şi investiţiile sunt motoarele-cheie ale creşterii economice mondiale, creării de locuri de muncă şi dezvoltării durabile (…). Vom dărâma barierele comerciale la nivel naţional şi în străinătate, rezistând protecţionismului şi încheind o serie de acorduri comerciale ambiţioase. În particular, salutăm deschiderea unor negocieri în vederea unui Acord comercial UE-Statele Unite (…).

FISCALIATEA

Administraţiile fiscale din lume este necesar să schimbe în mod automat informaţii cu scopul combaterii flagelului evaziunii fiscale (…). Îndemnăm toate jurisdicţiile să adopte şi să aplice această nouă normă mondială imediat ce este posibil (…). Ne angajăm să dezvoltăm un adevărat model mondial unic pentru schimbul automat multilateral şi bilateral de informaţii fiscale, pe baza sistemelor existente.

Este necesar ca societăţile să ştie cine le deţine în mod real, iar administraţiile fiscale şi autorităţile însărcinate cu impunerea respectării legii este necesar să fie în măsură să obţină cu uşurinţă aceste informaţii.

O proastă cunoaştere a celui care controlează, deţine şi beneficiază în ultimă instanţă societăţi şi alte entităţi juridice, inclusiv trusturi, nu îi favorizează doar pe cei care încearcă să scape de fisc, ci şi pe cei care încearcă să spele rezultatele crimelor lor (…). Am convenit să publicăm planuri de acţiune naţionale pentru ca informaţia despre deţinătorii şi beneficiarii reali ai societăţilor şi trusturilor să fie accesibilă administraţiilor fiscale şi autorităţilor însărcinate să impună respectarea legii, prin intermediul unor registre centrale (…).

Statele este necesar să modifice reglementările ce permit întreprinderilor să îşi transfere câştigurile dintr-o ţară în alta pentru a scăpa de impozite, iar multinmaţionalele este necesar să informeze autorităţile fiscale ce impozite plătesc şi unde. „Regulile fiscale internaţionale şi naţionale nu trebuie nici să autorizeze şi nici să încurajeze multinaţionalele să îşi reducă impozitele la nivel mondial, şi să îşi transfere în mod artificial câştigurile în jurisdicţii cu o slabă presiune fiscală”.

PRINCIPALELE NOUTATI ALE CONSTITUTIEI REVIZUITE.ASTAZI SE DA VOTUL FINAL IN COMISIA „ANTONESCU!”

19 iun.

Viitoarea Lege fundamentală creşte numărul garanţiilor acordate cetăţeanului; Noua Constituţie nu mai face posibil controlul guvernului de către preşedinte şi nu mai există riscul unor „războaie” între palate.

constitutia-ghimpele1

Ce urmează după votul din Comisie

După votul din comisie, proiectul Legii de revizuire a Constituţiei va fi trimis Consiliului Legislativ, după care va ajunge pe masa Curţii Constituţionale. Aici, judecătorii vor trece toate articolele noi prin filtrul art. 152 aliniatele 1 şi 2 din actuala Constituţie, cel care reglementează limitele revizuirii. Dacă vor exista amendamente care încalcă art. 152, acestea vor fi declartate neconstituţionale şi urmează să fie refăcute. O sesizare a CCR de către un partid politic, preşedintele Românie sau alte autorităţi privind acest proiect nu este admisibilă. Cele două Camere ale Parlamentului vor dezbate şi vor vota separat proiectul legii de revizuire în luna septembrie. Se estimează că referendumul pentru aprobarea Constituţiei revizuite va avea loc în a doua decadă a lunii octombrie.

Principalele noutăţi ale Constituţiei revizuite

Viitoarea Lege fundamentală a României transformă o serie de drepturi asigurate cetăţeanului în drepturi garantate. Va beneficia de aceste garanţii cetăţeanul care este sub cercetare penală, existând premizele eliminării unor abuzuri din partea procurorilor. La capitolul „restricţii” s-a introdus şi interzicerea defăimării drapelului naţional.
La nivel parlamentar, s-a redus numărul de deputaţi, parţial – nu permite mai mult art.152 – se blochează traseismul politic, grupări politice fantomă, de genul UNPR nu mai pot fi înfiinţate.
Sub Constituţia revizuită preşedintele României poate fi unul „jucător” dar numai în probleme de politică externă şi de siguranţă naţională. Preşedintele nu mai poate face „legea” în guvern şi nu mai poate refuza candidaţii pentru funcţia de premier propuşi de partidele care câştigă alegerile.
Guvernul suferă constrângeri în emiterea ordonanţelor de urgenţă, iar ministrul împotriva căruia se adoptă o moţiune simplă este demis de către premier.

Garanţii şi alte reglementări pentru cetăţean

– Art.23 (4): În mod excepţional şi motivat, cercetarea şi judecarea în procesul penal se face cu privare de libertate a persoanei. Arestarea preventivă se dispune de instanţa de judecată competentă în condiţiile legii şi numai în cursul procesului penal (Dan Motreanu, Ion Pârgaru, Vasile Horga, Coriolan Simedru – toţi PNL)

– Art.23 (8): Celui condus administrativ, reţinut sau arestat, i se aduc deîndată la cunoştiinţă, în limba pe care o înţelege, motivele conducerii administrative, ale reţinerii sau arestării, iar învinuirea, în cel mai scurt timp; învinuirea se aduce la cunoştiinţă numai în prezenţa unui avocat, ales sau numit din oficiu. (FC)

– Art.23 (14): Este interzisă folosirea probelor onbţinute ilegal (Theodor Nicolescu, Steluţa Cătăniciu, Ioan Cupşa – toţi PNL)

– Art.24 (2): În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau din oficiu, şi de a dispune de timpul şi înlesnirile necesare pentru pregătirea apărării (FC)

– Art.24 (3): În faza de judecată a procesului penal este garantat principiul egalităţii de arme între acuzare şi apărare (PNL+PSD)

– Art.26 (1): Autorităţile publice garantează dreptul la viaţă intimă, familială şi privată (Ovidiu Donţu – PNL)

– Art.26 (3): Dreptul la protecţia datelor cu caracter personal este garantat. Autorităţile publice au obligaţia de a lua măsuri de protejare a datelor cu caracter personal (Toni Greblă – PSD)

– Art.26 (4): Respectarea acestor norme se supune controlului unei autorităţi autonome (PNL)

– Art.27 (3): Percheziţia se dispune de instanţele de judecată competente şi se efectuează în condiţiile şi în formele prevăzute de lege (FC)

– Art.28 (3): Interceptarea convorbirilor şi comunicărilor, interceptarea în mediul ambiental, percheziţia informatică şi accesul la un suport informatic, prelevarea datelor de trafic, reţinerea, predarea sau percheziţionarea trimiterilor postale, identificarea abonatului, proprietarului sau utilizatorului unui sistem de telecomunicaţii sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici, se dispun de judecător, în condiţiile legii. (PNL)

– Art.28 (4): În cazul în care există urgenţă deosebită, în luarea uneia dintre măsurile prevăzute la alin.(3), procurorul poate să dispună prin ordonanţă, cu respectarea condiţiilor prevăzute de lege, luare măsurii pe o perioadă de cel mult 48 de ore. Îndată după luarea măsurii, procurorul se adresează instanţei de judecată competente care decide asupra măsurii luate de procuror şi, dacă s-a s-a cerut, asupra luării măsurii în continuare. Dacă măsura dispusă de procuror este infirmată, instanţa va dispune, când este cazul, distrugerea probelor obţinute, care se realizează de procuror pe bază de proces-verbal, ce se depune la instanţă (PNL)

– Art.30 (3): Libertatea de exprimare implică şi libertatea de a înfiinţa mijloace de comunicare în masă (FC)

– Art.30 (4): Niciun mijloc de comunicare în masă nu poate fi suspendat sau suprimat (FC)

– Art.30 (5): Mijloacele de comunicare în masă au obligaţia de a declara public sursele finanţării şi structura acţionariatului. Procedura declarării se stabileşte prin lege (FC)

– Art.30 (7) Sunt interzise de lege defăimarea ţării şi a naţiunii, profanarea drapelului naţional, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială, de clasă sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial sau la violenţă publică, precum şi manifestările obscene, contrare bunelor moravuri. (Dan Motreanu, Ion Pârgaru, Vasile Horga, Coriolan Simedru – toţi PNL)

– Art.52 (1): Persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului şi repararea prejudiciului printr-o despăgubire echitabilă.

– Art.52 (3): Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condiţiile legii, inclusiv în ceea ce priveşte magistraţii care şi-au exercitat funcţia cu rea credinţă sau prin gravă neglijenţă. Statul exercită dreptul de regres în condiţiile legii (FC – Comisie)

Parlament

– Art.62 (3): Numărul deputaţilor nu poate fi mai mare de 300. La acest număr se adaugă reprezentanţii minorităţilor naţionale (PSD)

– Art.63 (3): Deputaţii şi senatorii se pot organiza în grupuri parlamentare, potrivit Regulamentului fiecărei Camere. La începutul legislaturii se constituie grupurile parlamentare ale partidelor politice sau formaţiunilor politice care au participat la alegeri. Pe parcursul legislaturii nu se pot constitui grupuri parlamentare noi (PNL)

– Art. 64 (4 1): Orice persoană de drept public, orice persoană juridică privată şi orice persoană fizică are obligaţia de a se prezenta, direct sau prin reprezentant legal, după caz, în faţa unei comisii parlamentare, în urma invitaţiei scrise primite din partea acesteia, cu respectarea principiului separaţiei puterilor în stat. Activitatea comisiei parlamentare nu se poate substitui organelor judiciare (PNL)

– Art.64 (5): Birourile Permanente şi comisiile parlamentare se alcătuiesc potrivit configuraţiei politice a fiecărei Camere rezultate din alegeri.

– Art.70 (2): Calitatea de deputat sau de senator încetează la data întrunirii legale a Camerelor nou alese; în caz de demisie; în caz de pierdere a drepturilor electorale; în caz de incompatibilitate; la data demisiei din partidul politic sau formaţiunea politică din partea căreia a fost ales sau la data înscrierii acestuia într-un alt partid politică sau altă formaţiune politică; în caz de deces. (PNL)

Preşedintele României

– Art.80 (1): Preşedintele României este şeful statului, reprezintă statul român şi este garantul independenţei naţionale, al unităţii şi al integrităţii teritoriale (PNL)

– Art.83 (3): Mandatul preşedintelui României este de 4 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului (PNL+PSD+Minorităţi)

– Art.85 (2): În caz de remaniere guvernamentală sau de vacanţă a postului, Preşedintele revocă şi numeşte, la propunerea primului ministru, după audierile candidatului în comisiile de specialitate ale Parlamentului, pe unii membri ai Guvernului. (PNL)

– Art.85 (31): Preşedintele României nu poate refuza propunerea primului ministru de revocare şi numire a unor membri ai Guvernului. (PSD)

– Art.89 (11): Preşedintele României dizolvă Parlamentul dacă o hotărîre în acest sens este adoptată cu votul a două treimi dintre membri fiecărei Camere (PNL+PSD)

– Art.91 (11): Preşedintele reprezintă România la reuniunile Uniunii Europene având ca temă relaţiile externe ale Uniunii Europene, politica de securitate comună sau completarea tratatelor constitutive ale Uniunii Europene (PNL)

– Art.92 (1): Preşedintele României este comandantul forţelor armate şi îndeplineşte funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional de Securitate (fost CSAT – n.a.) (PNL)

– Art.921: Preşedintele propune Parlamentului candidaţii pentru funcţia de director al SRI şi de director al SIE. (PNL)

– Art.95 (4): Dacă referendumul de demitere din funcţie este valid, dar propunerea de demitere nu întruneşte o majoritate de 50% plus unu din voturile valabil exprimate, Parlamentul va fi dizolvat, urmând ca în termen de 45 de zile calendaristice să se organizeze alegeri parlamentare anticipate (FC)

Guvernul României

– Art.103 (1): Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegeri care a obţinut cel mai mare număr de mandate parlamentare, potrivit rezultatului oficial al alegerilor. În cazul în care există mai multe formaţiuni politice care au participat la alegeri şi care au obţinut acelaşi număr de mandate, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegerim care a obţinut cel mai mare număr de voturi potrivit rezultatului oficial al alegerilor. (PNL+PSD)

– Art.103 (4): În cazul în care candidatul pentru funcţia de prim-ministru îşi depune mandatul, nu se prezintă în faţa Parlamentului pentru acordarea votului de încredere în termenul prevăzut sau nu obţine votul de încredere, Preşedintele îl desemnează drept candidat pentru funcţia de prim-ministru pe reprezentantul propus de partidul politic, respectiv de alianţa politică care a participat la alegeri care a obţinut al doilea cel mai mare număr de mandate parlamentare potrivit rezultatului oficial al alegerilor. (PNL+PSD)

– Art.1071: Primul-ministru este vicepreşedinte al Consiliului Naţional de Securitate (PNL)

– Art.112 (3): Ministrul a cărui revocare a fost solicitată prin intermediul unei moţiuni simple adoptate, de către cele două Camere ale Parlamentului, va fi revocat din funcţie la propunerea primului ministru

– Art.113 (1): Camera Deputaţilor şi Senatul, în sedinţă comună, pot retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moţiuni de cenzură, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor. Semnatarii moţiunii de cenzură, vor propune numele unei persoane drept candidat pentru funcţia de prim-ministru, iar aceasta va fi însarcinată de catre Preşedinte cu formarea noului Guvern, în cazul în care moţiunea de cenzură este adoptată (PNL)

– Art.114 (1): Guvernul îşi poate angaja o singură dată într-o sesiune parlamentară, răspunderea în faţa Camerei Deputaţilor şi a Senatului, în şedinţă comună, asupra unui program, a unei declaraţii de politică generalăsau a unui proiect de lege (UDMR)

– Art.115 (6): Ordonanţele de Urgenţă nu pot fi adoptate în domeniul legilor constituţionale, ori privind regimul infracţiunilor, pedepselor şi executării acestora, nu pot afecta regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constitutie, drepturile electorale şi nu pot viza măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică

%d blogeri au apreciat: