Arhiva | 6:10 pm

PREA SLUGARNICUL TRAIAN BASESCU SI DISPRETUL DIRECTORULUI FMI ,CHRISTINE LAGARDE,FATA DE ACEST SPECIMEN CARE SE CREDE „PRIMUL ECONOMIST” AL ROMANIEI!

16 iul.

Traian Băsescu a declarat, marți, la întâlnirea cu directorul FMI, Christine Lagarde, că România este pe drumul cel bun, din punctul de vedere al macrostabilităţii economice. Președintele a adăugat că există pericolul ca prin decizii populiste țara noastră să se dezechilibreze. El a subliniat că această tendință există.

basescu_lagarde_php_00035100

“Uitându-mă pe cifre, pot constata că decizii populiste pot să dezechilibreze România şi această tendinţă există în acest moment în România”, a afirmat președintele, scrie Mediafax.

Băsescu, directorului FMI: Deciziile populiste pot dezechilibra țaraTraian Băsescu a atras atenția asupra bugetului pentru sănătate. El subliniază că la începutul anilor 2000 era de un miliard de lei, iar acum este de cinci miliarde de lei. Cu toate acestea, președintele spune că asistența pe sănătate s-a diminuat din punctul de vedere al calității. ”Se întâmplă ceva cu banii introduşi în sistem, trebuie să privim cu atenţie acest exod”, a adăugat Traian Băsescu. Christine Lagarde a declarat că toate căile identificate de Traian Băsescu sunt legitime. Despre sănătate, ea a spus că sumele acordate trebuie cheltuite pentru sănătate și nu pentru altceva.

Privatizarea CFR Marfă. Economia statului, “un dezastru”

Traian Băsescu a vorbit și despre privatizări. El a atras atenția asupra CFR Marfă. Președintele a precizat că “obiectivul nostru principal trebuie să fie restructurarea companiilor de stat”. Lagarde a subliniat că trebuie restructurate companiile de stat pentru a fi cât mai atractive pentru privatizare.

Președintele s-a plâns și de faptul că economia privată performează și cea a statului este un “dezastru”.

VIZITA INCOGNITO A CHRISTINEI LAGARDE ,DIRECTOR GENERAL FMI LA OMV-PETROM,FARA STIREA PRESEI!

16 iul.

Christine Lagarde a făcut, în România, un gest mai puțin obișnuit pentru actualul Director al Fondului Monetar Internațional. Lagarde s-a deplasat la sediul Petrom, unde a avut discuții cu managerul general, Mariana Gheorghe, și cu alți membri ai conducerii companiei. Evenimentul nu a fost anunțat presei, din motive de securitate.

christine_lagarde_petrom

Vizita dnei Lagarde demonstrează importanța deosebită pe care o are OMV-Petrom în economia regională. Petrom este cel mai mare investitor în țara noastră, planurile de investiții ale companiei având impact imediat în PIB. De asemenea, Petrom a ajuns cel mai mare grup petrolier din sud-estul Europei, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Gaze şi Energie, Rafinare şi Marketing, după un amplu proces de modernizare şi eficientizare, care a necesitat peste 8,8 miliarde euro, investiți în ultimii opt ani. OMV Petrom are planificate pentru 2013 investiţii de 6,446 miliarde lei, mai mari cu 24% faţă de anul trecut.

FMI și BM au sprijinit privatizarea Petrom

Christine Lagarde a fost însoţită de Cristian Popa, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR). La Petrom City, reprezentanţii FMI şi BNR au vizitat o expoziţie despre istoria industriei româneşti de petrol şi gaze naturale şi au discutat aspecte legate de evoluţia companiei post privatizare. FMI este una dintre instituţiile financiare internaţionale care, împreună cu Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, au sprijinit procesul de privatizare al companiei.

Un model european pentru o restructurare de succes
”Este o mare onoare să o primim pe dna Lagarde şi delegaţia Fondului Monetar Internaţional la sediul OMV Petrom, a declarat Gerhard Roiss, CEO OMV. Compania este un model european pentru restructurarea de succes a unei companii naţionale de ţiţei şi gaze. OMV Petrom este o companie sustenabilă şi profitabilă care a investit 9 miliarde de euro în România în ultimii opt ani cu un impact pozitiv asupra economiei şi a pieţei muncii din România.”

Vom continua să investim 1 miliard de euro anual
„Ne face o deosebita placere să primim delegaţia FMI, la nouă ani de la semnarea contractului de privatizare, perioadă în care OMV Petrom a trecut printr-un proces radical de trasformare, a spus Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom. Suntem acum cea mai bine plasată companie românească în topul 50 al companiilor din Europa Centrală şi de Sud-Est şi vrem să ne menţinem acolo. Avem o strategie clară de creştere şi, în conditiile unui mediu de afaceri favorabil, vom putea continua să investim la acelaşi nivel ridicat, de circa 1 miliard de euro pe an. Vom contribui astfel la creşterea securităţii energetice a Romaniei şi la creşterea economică a ţării.”

Din discuțiile cu conducerea Petrom, directorul FMI a putut cunoaște poziția investitorilor privați din România și planurile strategice pentru dezvoltarea producției de hidrocarburi în zona Mării Negre. Alături de gigantul american ExxonMobil, Petrom va începe forarea unei noi sonde de explorare, după ce prima sondă săpată la mari adâncimi, Domino-1, în perimetrul Neptun, a identificat o acumulare de gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi, în valoare de circa 20 de miliarde de dolari.

EX- PRESEDINTELE ROMANIEI,TRAIAN BASESCU A VANDUT ROMANIA PE DOI ANI FMI!

16 iul.

România are nevoie de asistenţa FMI pentru încă doi ani, a declarat, marţi, ex-preşedintele Traian Băsescu, la întâlnirea cu directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, care a precizat că, dacă ţara noastră are nevoie de sprijin, Fondul este gata să îl ofere.

Traian-Basescu-ghimpele

„Dacă România crede că va beneficia de pe urma sprijinului FMI pentru încă doi ani, pentru a pune în practică reformele şi pentru a susţine economia într-o manieră sustenabilă, FMI se bucură să vă ajute şi să fie la masa negocierilor chiar în această săptămână”, a declarat Christine Lagarde, la Palatul Cotroceni.

Ex-preşedintele Băsescu a apreciat că în perioada următoare reforma sistemului de sănătate ar trebui să devină o prioritate.

„La începutul anilor 2000, bugetul pentru sistemul de sănătate a fost de un miliard. Acum este de cinci miliarde, dar asistenţa sanitară s-a diminuat din punct de vedere calitativ. Ceva s-a întâmplat cu banii introduşi în sistem. Trebuie să analizăm cu atenţie acest sector”, a precizat Băsescu.

El a adăugat că băncile ar trebui încurajate să ofere credite IMM-urilor, atrăgând atenţia asupra sectorului agricol, unde nu este susţinută suficient procesarea producţiei autohtone.

„Toată lumea dă vina pe bănci, pentru că nu finanţează economia şi aşa mai departe. Dacă îi întrebi pe cei din sectorul bancar, îţi vor răspunde că ei sunt gata, dar că nimeni nu le-a cerut banii. Adevărul e undeva la mijloc. Ei oferă bani, dar cu dobânzi foarte mari, ceea ce nu este convenabil pentru IMM-urile pe care încercăm să le susţinem. Pe de altă parte, Guvernul trebuie să introducă nişte instrumente pentru a face băncile să aibă încredere, iar garanţiile de stat trebuie oferite, pentru a stimula dezvoltarea IMM-urilor, dar nu întreprinderile care depind de marile companii, deoarece – spre exemplu, în agricultură, importăm alimente, deoarece nu procesăm propria noastră producţie agricolă. Guvernul poate introduce anumite facilităţi pentru bănci (…) deoarece există multe credite neperformante şi se tem de ce se poate întâmpla”, a arătat preşedintele.

De asemenea, Traian Băsescu a atras atenţia asupra importanţei restructurării companiilor de stat, sector în care economia nu e performantă. În acest context, el a apreciat că aderarea la zona euro poate deveni problematică, în cazul în care managementul nu va fi mai performant.

„Ce înseamnă investitor strategic? Avem acum compania feroviară de transport, pentru a fi privatizată cu un investitor strategic. În mintea mea, un investitor strategic era Deutsche Bank, Compania Franceză de trenuri, Compania austriacă de trenuri, Compania americană de trenuri. Cred că obiectivul major acum trebuie să fie restructurarea companiilor de stat, pentru că aici sunt problemele. Economia privată e performantă, exporturile cresc în mod constant, dar sectorul economic ce aparţine statului e un dezastru, din punct de vedere al competitivităţii. (…) Una dintre probleme este managementul neperformant (…) cum să mergi în zona euro cu această parte a economiei noastre? Aceasta e lecţia pe care am învăţat-o în timpul crizei de la ţările care au aderat la zona euro în ultimul an. Au îndeplinit criteriile de la Maastricht, dar nefiind economia competitivă suferă mult în zona euro”, a susţinut Traian Băsescu.

La rândul ei, Christine Lagarde a declarat că problemele identificate de preşedintele Băsescu în ceea ce priveşte sistemul de sănătate sunt legitime, dar şi că reformele structurale sunt esenţiale în vederea creşterii competitivităţii economice.

„Cred că problemele pe care le-aţi identificat în ceea ce priveşte reforma strategică, cu accent pe sistemul de sănătate, sunt perfect legitime. Voi verifica datele pe care le am, dar procentul din PIB alocat sistemului de sănătate – trebuie analizat şi banii trebuie să meargă pe sistemul medical şi nu pe altceva. De asemenea, a doua prioritate, reformele structurale sunt esenţiale şi cum să tratăm întreprinderile deţinute de stat pentru a le face mai atractive la privatizare sau să ne asigurăm că sunt restructurate pentru a fi competitive – sunt de asemenea sarcini pentru economia românească astfel încât să devină competitivă. (…) Nimic nu poate prospera într-o ţară dacă nu există stabilitate macroeconomică”, a precizat Lagarde.

„TROLLUL” TRAIAN BASESCU A DECLARAT ,MARTI,LA INCEPUTUL INTILNIRII CU DIRECTORUL GENERAL AL FMI,CHRISTINE LAGARDE,CA AACORDUL CU FMI A FOST FINALIZAT!

16 iul.

Traian Băsescu a declarat, marţi, la începutul întâlnirii cu directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, că, deşi au existat câteva probleme, acordul cu FMI a fost finalizat.

1012310_526810107368656_1783495197_n

„Am reuşit să finalizăm al doilea acord cu FMI. Să fim cinstiţi, au fost câteva probleme, dar, cu bunăvoinţa tuturor, acordul a fost finalizat. Acum trebuie să pornim unul nou. Voi fi direct. Iniţial, Comisia Europeană nu prea a fost în favoarea unui nou acord, doar pentru că nu au astfel de reglementări referitoare la ţări cărora nu li se mai aplica procedura de deficit bugetar excesiv – ştiţi problema…dar am reuşit să avem o înţelegere cu Comisia Europeană, acum putem continua”, a spus preşedintele, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional se află pentru două zile la Bucureşti. Christine Lagarde a avut luni o întâlnire cu premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria.

TRAIAN BASESCU A PRIMIT-O LA ORELE 10,00,LA COTROCENI PE CHRISTINE LAGARDE ,DIRECTOR GENERAL AL FMI!

16 iul.

Traian Băsescu o va primi, marţi, la Cotroceni, pe Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, potrivit programului şefului statului postat de Administraţia Prezidenţială.

christine-lagarde-afp-mediafax-foto-paul-j-richards

Primirea de la Palatul Cotroceni este programată pentru ora 10.00.

Preşedintele Băsescu mai are programate, marţi, primirea preşedintelui Consiliului de Supraveghere al Petrom şi director general executiv al OMV, Gerhard Roiss, şi primirea preşedintelui companiei Ming Yang Wind Power Group Limited, Chuanwei Zhang.

Directorul general al FMI se află în România, luni şi marţi, iar miercuri, o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România.

Autorităţile au precizat anterior că doresc ca noul acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-byde circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi finalizată în 2011.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.

ASTAZI,MARTI ,16 IULIE,SEDINTA BPN AL PNL PENTRU MINISTERIATUL TRANSPORTURILOR!

16 iul.

PNL precizează că decizia de clasare emisă de Curtea de Apel Oradea în cazul promovat de ANI împotriva deputatului Ovidiu Silaghi este definitivă şi irevocabilă, formaţiunea liberală amintind şi că acesta a mai fost ministru al Transporturilor în perioada mai-decembrie 2012.

silaghi_opiniatimisoarei_ro_95623200

„Hotărârea de clasare a fost emisă de către Curtea de Apel Oradea în data de 12 aprilie 2013. Hotărârea acestei instanţe este definitivă şi irevocabilă şi nu poate fi atacată cu recurs în nicio instanţă. Prin această clasare subiectul este închis şi nicio instanţă sau instituţie a statului nu mai cercetează în vreun fel acest dosar”, se arată într-un comunicat al PNL remis marţi agenţiei MEDIAFAX.

PNL arată că „informaţiile vehiculate în presă cum că ANI ar fi făcut recurs sunt greşite şi fără fundament”.

„Tema a fost promovată ca subiect de presă în ultimele zile pe fondul speculaţiilor posibilei numiri a lui Ovidiu Silaghi la şefia Ministerului Transporturilor. Menţionăm că Ovidiu Silaghi a fost ministru al Transporturilor în perioada mai – decembrie 2012, timp în care a demarat introducerea managementului privat în companiile subordonate ministerului şi a iniţiat modificările cerute de Comisia Europeană pentru ridicarea pre-suspendării finanţărilor pe POS Transporturi”, se mai arată în comunicat.

Precizările PNL vin cu puţin timp înaintea şedinţei BPN al partidului în care urmează să fie făcută nominalizarea pentru Ministerul Transporturilor, programată să înceapă la ora 12.00.

O discuţie în USL privind un schimb de ministere între PSD şi PNL, în contextul în care PNL trebuie să facă o nominalizare pentru ministrul Transporturilor, nu este exclusă, au declarat pentru MEDIAFAX surse social-democrate, luni, la finalul reuniunii BPN al PSD. Sursele citate au menţionat că o astfel de discuţie nu a avut încă loc, dar că nu este exclusă.

„Deocamdată”, propunerea PNL pentru funcţia de ministru al Transporturilor este Ovidiu Silaghi, au arătat aceleaşi surse.

Premierul Victor Ponta şi-a exprimat speranţa, luni, ca numirea unui nou ministru al Transporturilor să aibă loc „zilele astea”, el precizând că a avut pe această temă o convorbire telefonică cu liderul PNL, Crin Antonescu, şi că va face propunerea către şeful statului după o decizie a PNL.

„Sper zilele astea să fie numit un nou ministru. Am vorbit cu domnul Antonescu – am discutat la telefon, nu este în ţară. Mai departe, când avem o decizie a PNL, eu trebuie să-i propun preşedintelui numirea în funcţie”, a spus Ponta.

El a arătat că va prelua interimatul la minister, dar a precizat că doar va gira politic activitatea secretarilor de stat.

Ovidiu Silaghi, care ar putea fi propus de PNL pentru postul de ministru al Transporturilor, a venit luni la Palatul Victoria, premierul Victor Ponta aflându-se însă la sediul Ministerului Transporturilor, pentru a prelua mandatul interimar de ministru.

Premierul Ponta s-a arătat surprins de faptul că Ovidiu Silaghi este deja la Palatul Victoria, dar a precizat că se va întâlni cu acesta dacă tot este la sediul Guvernului, adăugând că decizia de clasare a sesizării ANI în cazul acestuia este definitivă.

„O să discut şi astăzi, şi mâine, am discutat cu Antonescu la telefon, pentru că nu este în ţară, o să discut cu Chiţoiu, care ca vicepremier coordonează activitatea în Guvern din partea colegilor liberali, şi trebuie să vorbesc cu preşedintele, evident, pentru că nu vreau să fac o propunere înainte de a-l informa, altfel….aşa cred că trebuie să funcţioneze lucrurile”, a spus Ponta, la plecarea de la Ministerul Transporturilor.

La remarca jurnaliştilor că Silaghi este deja la Palatul Victoria, Ponta a întrebat : „Cine e la Guvern ?”.

După ce jurnaliştii i-au spus din nou că este vorba de Silaghi şi întrebat dacă se va întâlni cu acesta, premierul a răspuns afirmativ.

„Dacă este la Guvern, sigur că o să mă văd cu el, cum să nu mă văd”, a spus Ponta.

Întrebat dacă acesta a venit neinvitat, Ponta a afirmat că „Guvernul este mare”, sugerând astfel că este posibil ca Silaghi să fi venit la Palatul Victoria pentru a discuta cu altcineva.

El a precizat însă din nou că a lucrat bine cu Silaghi şi că decizia judecătorilor de clasare în cazul sesizării ANI nu este doar în primă instanţă, ci chiar definitivă.

Surse politice declarau, vineri, pentru MEDIAFAX, că, neoficial, pentru postul de ministru a fost propus Ovidiu Silaghi, variantă pe care însă premierul Ponta o analizează, având în vedere că acesta a făcut obiectul unei sesizări a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

LIBERATION:BATALIA MARILOR CORPORATII PENTRU EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST,A DESFIINTAT UNIUNEA EUROPEANA CARE ESTE UN GRUP MAFIOT PENTRU INTERESE PERSONALE!

16 iul.

Bătălia pentru gazele de sist atinge paroxismul pe culoarele instituțiilor europene de la Bruxelles, scrie Liberation. Mai multe țări, în frunte cu Polonia și Marea Britanie, urmate de Spania, România, Lituania și Cehia, militează pentru exploatarea liberă a resurselor subsolului și refuză astfel orice legislatie europeană care le-ar constrange să ridice costurile de extracție, chiar dacă daunele aduse meniului inconjurator nu au frontiere. Companiile petroliere sunt din ce în ce mai active, cu americanii de la Exxon Mobil, Chevron, Halliburton sau europenii de la Total, Statoil, PGNiG, Shell, și cheltuiesc cât trebuie pentru a convinge instituțiile comunitare și mass media de necesitatea imperioasă a exploatarii gazelor și petrolului de șist.

942355_413898322058879_1391858439_n

Presiunea cea mai mare este asupra Comisiei Europene, care in arhitectura instituțională europeană este cea care poate propune proiecte legislative. Iar pentru aceasta toamnă, Comisia ar trebui să lanseze cadrul legislativ pentru exploatarea acestor resurse. Insuși purtătorul de cuvânt al comisarului UE pentru Mediu se plânge de insistența companiilor petroliere. ’’Lobby-ul lipsita de norme și de credință al polonezilor pentru gazul de șist este halucinant, iar Total nu este departe’’, spune eurodeputata Corine Lepage pentru Liberation.

Criza economică și urgența unei relansări economice cu orice preț sunt argumentele forte ale susținătorilor exploatării gazelor de șist fără un cadru legal constrângător. La Bruxelles și în capitalele europene se folosește tot mai mult exemplul ’’revoluției’’ americane a gazelor de șist, de care aproape nimeni nu auzise până la izbucnirea crizei economice. Aceasta revoluție, făcută într-o țară care nu împărtășește preocuparile europene în materie de protecția mediului, scrie Liberation, îi face să saliveze pe unii lideri de la Bruxelles. ’’Prețul gazelor americane este de trei ori mai mic decât al celor europene, ceea ce creează o diferență de competitiviatte între întreprinderile noastre’’, se spunea în comunicatul summit-ului pe probleme de energie organizat la Paris în luna mai. În timp ce președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy arăta că ’’Europa riscă să devină singurul continent dependent de energia importată’’.

La finalul lunii mai, vorbind în Parlamentul European, Van Rompuy a mai declarat că ’’Europa trebuie să-și exploateze potențialul energetic la maximum’’, iar președintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, spunea că este necesară reducerea prețului energiei, omițând însă să vorbească despre protecția mediului. În Comisie, resaponsabilul pentru energie, comisarul german Gunther Oettinger, susține și el exploatarea gazelor de șist.

Miza acțiunilor de lobby este viitoarea legislatie europeană, preeminentă în fața celor naționale. Până acum, comisia pentru Industrie din Parlamentul European a adoptat versiunea în favoarea gazelor de șist propusă de Comisie, în 2012. Comisia pentru Mediu a cerut însă modificări. Acum, Comisia, ținând cont de recomandările PE, elaborează noua legislație. Și mai este în joc un lucru important: rolul pe care UE il va atribui gazelor naturale, de sursă de energi cu emisii de dioxid de carbon reduse sau nu, căci în funcție de aceasta gazele pot ajunge în randul resurselor de energie fosilă care pot beneficia de finanțări destinate dezvoltării energiei regenerabile.

O miză mare pentru companii petroliere, care nu a de ce să nu cheltuiască milioane de dolari în schimbul unor profituri de miliarde, pe o piață foarte industrializată și dezvoltată, cu peste jumătate de miliard de locuitori. Pe de altă parte, companiile ruse care ofera acum UE o buna parte din energia necesară lupta cu aceeași energie și, așa cum Halliburton si Marathon Oil nici nu s-au înscris în registrul lobby-ului de la Bruxelles, nu se cunoaște nici dacă finanțarea unor ONG-uri precum Corporate Europe provine sau nu de la Moscova.

Corporate Europe arata intr-unarticol documentat că gazul de sist a fost vedeta Forumului European al Energiei, unul dintre așa-zisele ’’intergrupuri’’ informale (un eufemism pentru netransparente) care permit companiilor petroliere să intre în legătură cu deputații europeni. Pentru participarea la lucrări, eurodeputații nu trebuie să plătească decât sume modice, în timp ce oficialii companiilor trebuie sa cotizeze cu peste 7.000 de euro. FEE nu a oferit vreo informație despre cine a participat la cele doua dezbateri organizate până acum.

În 2012, Centrul European pentru Studii Politice a organizat un forum privind gazele de șist. Sponsori: Chevron si Exxon, care au oferit cate 10.000 de euro. O nimica toată. Dupa cum tot o nimica toată, raportat la profiturile marilor companii, primesc și companiile sau universitarii invitați să scrie articole despre beneficiile gazelor de șist, pe principiul ’’cumpără un expert sau devino tu însuți expert’’.

Însă cel mai mult au de câștigat, pentru moment, companiile de lobby. Armate întregi de lobby-iști acredidați la instituțiile europene sar în apărarea gazului de șist, pentru onorarii pe măsura. Fleishman-Hillard lucrează pentru ExxonMobil, FTI Consulting pentru Halliburton, iar pentru Marathon Oil lucreaza Hill+Knowlton Strategies.

Și presa beneficiază de atenția companiilor petroliere, astfel încât discursul public să le fie favorabil. Compania Total a achitat costurile unei frumoase călătorii în America a trei jurnaliști de la Le Monde, Statoil a platit un serial in favoarea gazelor de șist în The Telegraph, iar site-ul Euroactiv are parteneriate pe probleme de comunicare cu ExxonMobil, GDF Suez și Total. Apoi a urmat și lansarea platformei shalegas-europe.eu, un parteneriat intre ExxonMobil și Google, unde pot fi găsite clipuri similare celor în favoare exploatării de la Roșia Montană, in care lucrători petrolisti vorbesc omului simplu despre imensele beneficii ale exploatării gazelor de șist.

Corporate Europe publică și o listă a acțiunilor de lobby initiate de companiile petroliere naționale sau multinaționale în ultimii ani, dar și bugetele lor pentru lobby: Cehvron – 350.000 de euro în 2011, ExxonMobil – 5 milioane de euro în 2010, OMV – 300.000 de euro în șase luni ale anului 2011, Shell – 5 milioane de euro în 2011, Statoil – 300.000 de euro în 2011, Total – 2,5 milioane de euro în 2011.

%d blogeri au apreciat asta: