Arhiva | 6:10 pm

PREA SLUGARNICUL TRAIAN BASESCU SI DISPRETUL DIRECTORULUI FMI ,CHRISTINE LAGARDE,FATA DE ACEST SPECIMEN CARE SE CREDE „PRIMUL ECONOMIST” AL ROMANIEI!

16 iul.

Traian Băsescu a declarat, marți, la întâlnirea cu directorul FMI, Christine Lagarde, că România este pe drumul cel bun, din punctul de vedere al macrostabilităţii economice. Președintele a adăugat că există pericolul ca prin decizii populiste țara noastră să se dezechilibreze. El a subliniat că această tendință există.

basescu_lagarde_php_00035100

“Uitându-mă pe cifre, pot constata că decizii populiste pot să dezechilibreze România şi această tendinţă există în acest moment în România”, a afirmat președintele, scrie Mediafax.

Băsescu, directorului FMI: Deciziile populiste pot dezechilibra țaraTraian Băsescu a atras atenția asupra bugetului pentru sănătate. El subliniază că la începutul anilor 2000 era de un miliard de lei, iar acum este de cinci miliarde de lei. Cu toate acestea, președintele spune că asistența pe sănătate s-a diminuat din punctul de vedere al calității. ”Se întâmplă ceva cu banii introduşi în sistem, trebuie să privim cu atenţie acest exod”, a adăugat Traian Băsescu. Christine Lagarde a declarat că toate căile identificate de Traian Băsescu sunt legitime. Despre sănătate, ea a spus că sumele acordate trebuie cheltuite pentru sănătate și nu pentru altceva.

Privatizarea CFR Marfă. Economia statului, “un dezastru”

Traian Băsescu a vorbit și despre privatizări. El a atras atenția asupra CFR Marfă. Președintele a precizat că “obiectivul nostru principal trebuie să fie restructurarea companiilor de stat”. Lagarde a subliniat că trebuie restructurate companiile de stat pentru a fi cât mai atractive pentru privatizare.

Președintele s-a plâns și de faptul că economia privată performează și cea a statului este un “dezastru”.

VIZITA INCOGNITO A CHRISTINEI LAGARDE ,DIRECTOR GENERAL FMI LA OMV-PETROM,FARA STIREA PRESEI!

16 iul.

Christine Lagarde a făcut, în România, un gest mai puțin obișnuit pentru actualul Director al Fondului Monetar Internațional. Lagarde s-a deplasat la sediul Petrom, unde a avut discuții cu managerul general, Mariana Gheorghe, și cu alți membri ai conducerii companiei. Evenimentul nu a fost anunțat presei, din motive de securitate.

christine_lagarde_petrom

Vizita dnei Lagarde demonstrează importanța deosebită pe care o are OMV-Petrom în economia regională. Petrom este cel mai mare investitor în țara noastră, planurile de investiții ale companiei având impact imediat în PIB. De asemenea, Petrom a ajuns cel mai mare grup petrolier din sud-estul Europei, cu activităţi în sectoarele Explorare şi Producţie, Gaze şi Energie, Rafinare şi Marketing, după un amplu proces de modernizare şi eficientizare, care a necesitat peste 8,8 miliarde euro, investiți în ultimii opt ani. OMV Petrom are planificate pentru 2013 investiţii de 6,446 miliarde lei, mai mari cu 24% faţă de anul trecut.

FMI și BM au sprijinit privatizarea Petrom

Christine Lagarde a fost însoţită de Cristian Popa, viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR). La Petrom City, reprezentanţii FMI şi BNR au vizitat o expoziţie despre istoria industriei româneşti de petrol şi gaze naturale şi au discutat aspecte legate de evoluţia companiei post privatizare. FMI este una dintre instituţiile financiare internaţionale care, împreună cu Banca Mondială şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare, au sprijinit procesul de privatizare al companiei.

Un model european pentru o restructurare de succes
”Este o mare onoare să o primim pe dna Lagarde şi delegaţia Fondului Monetar Internaţional la sediul OMV Petrom, a declarat Gerhard Roiss, CEO OMV. Compania este un model european pentru restructurarea de succes a unei companii naţionale de ţiţei şi gaze. OMV Petrom este o companie sustenabilă şi profitabilă care a investit 9 miliarde de euro în România în ultimii opt ani cu un impact pozitiv asupra economiei şi a pieţei muncii din România.”

Vom continua să investim 1 miliard de euro anual
„Ne face o deosebita placere să primim delegaţia FMI, la nouă ani de la semnarea contractului de privatizare, perioadă în care OMV Petrom a trecut printr-un proces radical de trasformare, a spus Mariana Gheorghe, CEO OMV Petrom. Suntem acum cea mai bine plasată companie românească în topul 50 al companiilor din Europa Centrală şi de Sud-Est şi vrem să ne menţinem acolo. Avem o strategie clară de creştere şi, în conditiile unui mediu de afaceri favorabil, vom putea continua să investim la acelaşi nivel ridicat, de circa 1 miliard de euro pe an. Vom contribui astfel la creşterea securităţii energetice a Romaniei şi la creşterea economică a ţării.”

Din discuțiile cu conducerea Petrom, directorul FMI a putut cunoaște poziția investitorilor privați din România și planurile strategice pentru dezvoltarea producției de hidrocarburi în zona Mării Negre. Alături de gigantul american ExxonMobil, Petrom va începe forarea unei noi sonde de explorare, după ce prima sondă săpată la mari adâncimi, Domino-1, în perimetrul Neptun, a identificat o acumulare de gaze de 42-84 de miliarde de metri cubi, în valoare de circa 20 de miliarde de dolari.

EX- PRESEDINTELE ROMANIEI,TRAIAN BASESCU A VANDUT ROMANIA PE DOI ANI FMI!

16 iul.

România are nevoie de asistenţa FMI pentru încă doi ani, a declarat, marţi, ex-preşedintele Traian Băsescu, la întâlnirea cu directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, care a precizat că, dacă ţara noastră are nevoie de sprijin, Fondul este gata să îl ofere.

Traian-Basescu-ghimpele

„Dacă România crede că va beneficia de pe urma sprijinului FMI pentru încă doi ani, pentru a pune în practică reformele şi pentru a susţine economia într-o manieră sustenabilă, FMI se bucură să vă ajute şi să fie la masa negocierilor chiar în această săptămână”, a declarat Christine Lagarde, la Palatul Cotroceni.

Ex-preşedintele Băsescu a apreciat că în perioada următoare reforma sistemului de sănătate ar trebui să devină o prioritate.

„La începutul anilor 2000, bugetul pentru sistemul de sănătate a fost de un miliard. Acum este de cinci miliarde, dar asistenţa sanitară s-a diminuat din punct de vedere calitativ. Ceva s-a întâmplat cu banii introduşi în sistem. Trebuie să analizăm cu atenţie acest sector”, a precizat Băsescu.

El a adăugat că băncile ar trebui încurajate să ofere credite IMM-urilor, atrăgând atenţia asupra sectorului agricol, unde nu este susţinută suficient procesarea producţiei autohtone.

„Toată lumea dă vina pe bănci, pentru că nu finanţează economia şi aşa mai departe. Dacă îi întrebi pe cei din sectorul bancar, îţi vor răspunde că ei sunt gata, dar că nimeni nu le-a cerut banii. Adevărul e undeva la mijloc. Ei oferă bani, dar cu dobânzi foarte mari, ceea ce nu este convenabil pentru IMM-urile pe care încercăm să le susţinem. Pe de altă parte, Guvernul trebuie să introducă nişte instrumente pentru a face băncile să aibă încredere, iar garanţiile de stat trebuie oferite, pentru a stimula dezvoltarea IMM-urilor, dar nu întreprinderile care depind de marile companii, deoarece – spre exemplu, în agricultură, importăm alimente, deoarece nu procesăm propria noastră producţie agricolă. Guvernul poate introduce anumite facilităţi pentru bănci (…) deoarece există multe credite neperformante şi se tem de ce se poate întâmpla”, a arătat preşedintele.

De asemenea, Traian Băsescu a atras atenţia asupra importanţei restructurării companiilor de stat, sector în care economia nu e performantă. În acest context, el a apreciat că aderarea la zona euro poate deveni problematică, în cazul în care managementul nu va fi mai performant.

„Ce înseamnă investitor strategic? Avem acum compania feroviară de transport, pentru a fi privatizată cu un investitor strategic. În mintea mea, un investitor strategic era Deutsche Bank, Compania Franceză de trenuri, Compania austriacă de trenuri, Compania americană de trenuri. Cred că obiectivul major acum trebuie să fie restructurarea companiilor de stat, pentru că aici sunt problemele. Economia privată e performantă, exporturile cresc în mod constant, dar sectorul economic ce aparţine statului e un dezastru, din punct de vedere al competitivităţii. (…) Una dintre probleme este managementul neperformant (…) cum să mergi în zona euro cu această parte a economiei noastre? Aceasta e lecţia pe care am învăţat-o în timpul crizei de la ţările care au aderat la zona euro în ultimul an. Au îndeplinit criteriile de la Maastricht, dar nefiind economia competitivă suferă mult în zona euro”, a susţinut Traian Băsescu.

La rândul ei, Christine Lagarde a declarat că problemele identificate de preşedintele Băsescu în ceea ce priveşte sistemul de sănătate sunt legitime, dar şi că reformele structurale sunt esenţiale în vederea creşterii competitivităţii economice.

„Cred că problemele pe care le-aţi identificat în ceea ce priveşte reforma strategică, cu accent pe sistemul de sănătate, sunt perfect legitime. Voi verifica datele pe care le am, dar procentul din PIB alocat sistemului de sănătate – trebuie analizat şi banii trebuie să meargă pe sistemul medical şi nu pe altceva. De asemenea, a doua prioritate, reformele structurale sunt esenţiale şi cum să tratăm întreprinderile deţinute de stat pentru a le face mai atractive la privatizare sau să ne asigurăm că sunt restructurate pentru a fi competitive – sunt de asemenea sarcini pentru economia românească astfel încât să devină competitivă. (…) Nimic nu poate prospera într-o ţară dacă nu există stabilitate macroeconomică”, a precizat Lagarde.

„TROLLUL” TRAIAN BASESCU A DECLARAT ,MARTI,LA INCEPUTUL INTILNIRII CU DIRECTORUL GENERAL AL FMI,CHRISTINE LAGARDE,CA AACORDUL CU FMI A FOST FINALIZAT!

16 iul.

Traian Băsescu a declarat, marţi, la începutul întâlnirii cu directorul general al Fondului Monetar Internaţional, Christine Lagarde, că, deşi au existat câteva probleme, acordul cu FMI a fost finalizat.

1012310_526810107368656_1783495197_n

„Am reuşit să finalizăm al doilea acord cu FMI. Să fim cinstiţi, au fost câteva probleme, dar, cu bunăvoinţa tuturor, acordul a fost finalizat. Acum trebuie să pornim unul nou. Voi fi direct. Iniţial, Comisia Europeană nu prea a fost în favoarea unui nou acord, doar pentru că nu au astfel de reglementări referitoare la ţări cărora nu li se mai aplica procedura de deficit bugetar excesiv – ştiţi problema…dar am reuşit să avem o înţelegere cu Comisia Europeană, acum putem continua”, a spus preşedintele, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni.

Directorul general al Fondului Monetar Internaţional se află pentru două zile la Bucureşti. Christine Lagarde a avut luni o întâlnire cu premierul Victor Ponta, la Palatul Victoria.

TRAIAN BASESCU A PRIMIT-O LA ORELE 10,00,LA COTROCENI PE CHRISTINE LAGARDE ,DIRECTOR GENERAL AL FMI!

16 iul.

Traian Băsescu o va primi, marţi, la Cotroceni, pe Christine Lagarde, directorul general al Fondului Monetar Internaţional, potrivit programului şefului statului postat de Administraţia Prezidenţială.

christine-lagarde-afp-mediafax-foto-paul-j-richards

Primirea de la Palatul Cotroceni este programată pentru ora 10.00.

Preşedintele Băsescu mai are programate, marţi, primirea preşedintelui Consiliului de Supraveghere al Petrom şi director general executiv al OMV, Gerhard Roiss, şi primirea preşedintelui companiei Ming Yang Wind Power Group Limited, Chuanwei Zhang.

Directorul general al FMI se află în România, luni şi marţi, iar miercuri, o misiune a Fondului va veni la Bucureşti pentru discuţii privind un nou acord de împrumut cu România.

Autorităţile au precizat anterior că doresc ca noul acord să fie încheiat pentru o perioadă de doi ani.

Cel mai recent acord al României cu FMI şi UE, în valoare de 5 miliarde de euro, a fost tratat de autorităţile române ca preventiv, fără să fie trase fonduri, după o înţelegere de tip stand-byde circa 13 miliarde de euro semnată în 2009 şi finalizată în 2011.

Ultimul acord a fost parafat în primăvara anului 2011, în continuarea acordului început în 2009, şi trebuia să se încheie în martie 2013. Board-ul FMI a aprobat în martie cererea autorităţilor române de extindere cu trei luni a acordului, pânã la sfârştul lunii iunie, astfel încât Guvernul să aibă timp să reducă arieratele şi să adopte măsuri de îmbunãtţire a managementului companiilor de stat.

ASTAZI,MARTI ,16 IULIE,SEDINTA BPN AL PNL PENTRU MINISTERIATUL TRANSPORTURILOR!

16 iul.

PNL precizează că decizia de clasare emisă de Curtea de Apel Oradea în cazul promovat de ANI împotriva deputatului Ovidiu Silaghi este definitivă şi irevocabilă, formaţiunea liberală amintind şi că acesta a mai fost ministru al Transporturilor în perioada mai-decembrie 2012.

silaghi_opiniatimisoarei_ro_95623200

„Hotărârea de clasare a fost emisă de către Curtea de Apel Oradea în data de 12 aprilie 2013. Hotărârea acestei instanţe este definitivă şi irevocabilă şi nu poate fi atacată cu recurs în nicio instanţă. Prin această clasare subiectul este închis şi nicio instanţă sau instituţie a statului nu mai cercetează în vreun fel acest dosar”, se arată într-un comunicat al PNL remis marţi agenţiei MEDIAFAX.

PNL arată că „informaţiile vehiculate în presă cum că ANI ar fi făcut recurs sunt greşite şi fără fundament”.

„Tema a fost promovată ca subiect de presă în ultimele zile pe fondul speculaţiilor posibilei numiri a lui Ovidiu Silaghi la şefia Ministerului Transporturilor. Menţionăm că Ovidiu Silaghi a fost ministru al Transporturilor în perioada mai – decembrie 2012, timp în care a demarat introducerea managementului privat în companiile subordonate ministerului şi a iniţiat modificările cerute de Comisia Europeană pentru ridicarea pre-suspendării finanţărilor pe POS Transporturi”, se mai arată în comunicat.

Precizările PNL vin cu puţin timp înaintea şedinţei BPN al partidului în care urmează să fie făcută nominalizarea pentru Ministerul Transporturilor, programată să înceapă la ora 12.00.

O discuţie în USL privind un schimb de ministere între PSD şi PNL, în contextul în care PNL trebuie să facă o nominalizare pentru ministrul Transporturilor, nu este exclusă, au declarat pentru MEDIAFAX surse social-democrate, luni, la finalul reuniunii BPN al PSD. Sursele citate au menţionat că o astfel de discuţie nu a avut încă loc, dar că nu este exclusă.

„Deocamdată”, propunerea PNL pentru funcţia de ministru al Transporturilor este Ovidiu Silaghi, au arătat aceleaşi surse.

Premierul Victor Ponta şi-a exprimat speranţa, luni, ca numirea unui nou ministru al Transporturilor să aibă loc „zilele astea”, el precizând că a avut pe această temă o convorbire telefonică cu liderul PNL, Crin Antonescu, şi că va face propunerea către şeful statului după o decizie a PNL.

„Sper zilele astea să fie numit un nou ministru. Am vorbit cu domnul Antonescu – am discutat la telefon, nu este în ţară. Mai departe, când avem o decizie a PNL, eu trebuie să-i propun preşedintelui numirea în funcţie”, a spus Ponta.

El a arătat că va prelua interimatul la minister, dar a precizat că doar va gira politic activitatea secretarilor de stat.

Ovidiu Silaghi, care ar putea fi propus de PNL pentru postul de ministru al Transporturilor, a venit luni la Palatul Victoria, premierul Victor Ponta aflându-se însă la sediul Ministerului Transporturilor, pentru a prelua mandatul interimar de ministru.

Premierul Ponta s-a arătat surprins de faptul că Ovidiu Silaghi este deja la Palatul Victoria, dar a precizat că se va întâlni cu acesta dacă tot este la sediul Guvernului, adăugând că decizia de clasare a sesizării ANI în cazul acestuia este definitivă.

„O să discut şi astăzi, şi mâine, am discutat cu Antonescu la telefon, pentru că nu este în ţară, o să discut cu Chiţoiu, care ca vicepremier coordonează activitatea în Guvern din partea colegilor liberali, şi trebuie să vorbesc cu preşedintele, evident, pentru că nu vreau să fac o propunere înainte de a-l informa, altfel….aşa cred că trebuie să funcţioneze lucrurile”, a spus Ponta, la plecarea de la Ministerul Transporturilor.

La remarca jurnaliştilor că Silaghi este deja la Palatul Victoria, Ponta a întrebat : „Cine e la Guvern ?”.

După ce jurnaliştii i-au spus din nou că este vorba de Silaghi şi întrebat dacă se va întâlni cu acesta, premierul a răspuns afirmativ.

„Dacă este la Guvern, sigur că o să mă văd cu el, cum să nu mă văd”, a spus Ponta.

Întrebat dacă acesta a venit neinvitat, Ponta a afirmat că „Guvernul este mare”, sugerând astfel că este posibil ca Silaghi să fi venit la Palatul Victoria pentru a discuta cu altcineva.

El a precizat însă din nou că a lucrat bine cu Silaghi şi că decizia judecătorilor de clasare în cazul sesizării ANI nu este doar în primă instanţă, ci chiar definitivă.

Surse politice declarau, vineri, pentru MEDIAFAX, că, neoficial, pentru postul de ministru a fost propus Ovidiu Silaghi, variantă pe care însă premierul Ponta o analizează, având în vedere că acesta a făcut obiectul unei sesizări a Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

LIBERATION:BATALIA MARILOR CORPORATII PENTRU EXPLOATAREA GAZELOR DE SIST,A DESFIINTAT UNIUNEA EUROPEANA CARE ESTE UN GRUP MAFIOT PENTRU INTERESE PERSONALE!

16 iul.

Bătălia pentru gazele de sist atinge paroxismul pe culoarele instituțiilor europene de la Bruxelles, scrie Liberation. Mai multe țări, în frunte cu Polonia și Marea Britanie, urmate de Spania, România, Lituania și Cehia, militează pentru exploatarea liberă a resurselor subsolului și refuză astfel orice legislatie europeană care le-ar constrange să ridice costurile de extracție, chiar dacă daunele aduse meniului inconjurator nu au frontiere. Companiile petroliere sunt din ce în ce mai active, cu americanii de la Exxon Mobil, Chevron, Halliburton sau europenii de la Total, Statoil, PGNiG, Shell, și cheltuiesc cât trebuie pentru a convinge instituțiile comunitare și mass media de necesitatea imperioasă a exploatarii gazelor și petrolului de șist.

942355_413898322058879_1391858439_n

Presiunea cea mai mare este asupra Comisiei Europene, care in arhitectura instituțională europeană este cea care poate propune proiecte legislative. Iar pentru aceasta toamnă, Comisia ar trebui să lanseze cadrul legislativ pentru exploatarea acestor resurse. Insuși purtătorul de cuvânt al comisarului UE pentru Mediu se plânge de insistența companiilor petroliere. ’’Lobby-ul lipsita de norme și de credință al polonezilor pentru gazul de șist este halucinant, iar Total nu este departe’’, spune eurodeputata Corine Lepage pentru Liberation.

Criza economică și urgența unei relansări economice cu orice preț sunt argumentele forte ale susținătorilor exploatării gazelor de șist fără un cadru legal constrângător. La Bruxelles și în capitalele europene se folosește tot mai mult exemplul ’’revoluției’’ americane a gazelor de șist, de care aproape nimeni nu auzise până la izbucnirea crizei economice. Aceasta revoluție, făcută într-o țară care nu împărtășește preocuparile europene în materie de protecția mediului, scrie Liberation, îi face să saliveze pe unii lideri de la Bruxelles. ’’Prețul gazelor americane este de trei ori mai mic decât al celor europene, ceea ce creează o diferență de competitiviatte între întreprinderile noastre’’, se spunea în comunicatul summit-ului pe probleme de energie organizat la Paris în luna mai. În timp ce președintele Consiliului European, Herman Van Rompuy arăta că ’’Europa riscă să devină singurul continent dependent de energia importată’’.

La finalul lunii mai, vorbind în Parlamentul European, Van Rompuy a mai declarat că ’’Europa trebuie să-și exploateze potențialul energetic la maximum’’, iar președintele Comisiei, Jose Manuel Barroso, spunea că este necesară reducerea prețului energiei, omițând însă să vorbească despre protecția mediului. În Comisie, resaponsabilul pentru energie, comisarul german Gunther Oettinger, susține și el exploatarea gazelor de șist.

Miza acțiunilor de lobby este viitoarea legislatie europeană, preeminentă în fața celor naționale. Până acum, comisia pentru Industrie din Parlamentul European a adoptat versiunea în favoarea gazelor de șist propusă de Comisie, în 2012. Comisia pentru Mediu a cerut însă modificări. Acum, Comisia, ținând cont de recomandările PE, elaborează noua legislație. Și mai este în joc un lucru important: rolul pe care UE il va atribui gazelor naturale, de sursă de energi cu emisii de dioxid de carbon reduse sau nu, căci în funcție de aceasta gazele pot ajunge în randul resurselor de energie fosilă care pot beneficia de finanțări destinate dezvoltării energiei regenerabile.

O miză mare pentru companii petroliere, care nu a de ce să nu cheltuiască milioane de dolari în schimbul unor profituri de miliarde, pe o piață foarte industrializată și dezvoltată, cu peste jumătate de miliard de locuitori. Pe de altă parte, companiile ruse care ofera acum UE o buna parte din energia necesară lupta cu aceeași energie și, așa cum Halliburton si Marathon Oil nici nu s-au înscris în registrul lobby-ului de la Bruxelles, nu se cunoaște nici dacă finanțarea unor ONG-uri precum Corporate Europe provine sau nu de la Moscova.

Corporate Europe arata intr-unarticol documentat că gazul de sist a fost vedeta Forumului European al Energiei, unul dintre așa-zisele ’’intergrupuri’’ informale (un eufemism pentru netransparente) care permit companiilor petroliere să intre în legătură cu deputații europeni. Pentru participarea la lucrări, eurodeputații nu trebuie să plătească decât sume modice, în timp ce oficialii companiilor trebuie sa cotizeze cu peste 7.000 de euro. FEE nu a oferit vreo informație despre cine a participat la cele doua dezbateri organizate până acum.

În 2012, Centrul European pentru Studii Politice a organizat un forum privind gazele de șist. Sponsori: Chevron si Exxon, care au oferit cate 10.000 de euro. O nimica toată. Dupa cum tot o nimica toată, raportat la profiturile marilor companii, primesc și companiile sau universitarii invitați să scrie articole despre beneficiile gazelor de șist, pe principiul ’’cumpără un expert sau devino tu însuți expert’’.

Însă cel mai mult au de câștigat, pentru moment, companiile de lobby. Armate întregi de lobby-iști acredidați la instituțiile europene sar în apărarea gazului de șist, pentru onorarii pe măsura. Fleishman-Hillard lucrează pentru ExxonMobil, FTI Consulting pentru Halliburton, iar pentru Marathon Oil lucreaza Hill+Knowlton Strategies.

Și presa beneficiază de atenția companiilor petroliere, astfel încât discursul public să le fie favorabil. Compania Total a achitat costurile unei frumoase călătorii în America a trei jurnaliști de la Le Monde, Statoil a platit un serial in favoarea gazelor de șist în The Telegraph, iar site-ul Euroactiv are parteneriate pe probleme de comunicare cu ExxonMobil, GDF Suez și Total. Apoi a urmat și lansarea platformei shalegas-europe.eu, un parteneriat intre ExxonMobil și Google, unde pot fi găsite clipuri similare celor în favoare exploatării de la Roșia Montană, in care lucrători petrolisti vorbesc omului simplu despre imensele beneficii ale exploatării gazelor de șist.

Corporate Europe publică și o listă a acțiunilor de lobby initiate de companiile petroliere naționale sau multinaționale în ultimii ani, dar și bugetele lor pentru lobby: Cehvron – 350.000 de euro în 2011, ExxonMobil – 5 milioane de euro în 2010, OMV – 300.000 de euro în șase luni ale anului 2011, Shell – 5 milioane de euro în 2011, Statoil – 300.000 de euro în 2011, Total – 2,5 milioane de euro în 2011.

JOE COCKER – NOUBLIEZ JAMAIS!

16 iul.

BRITNEY SPEARS – BORN TO MAKE YOU HAPPY!

16 iul.

PINK ft. LILY ALLEN – TRUE LOVE!

16 iul.

CHRISTINA AGUILERA – BEAUTIFUL!

16 iul.

DIDO – HERE WITH ME!

16 iul.

DGPI,CELEBRUL „DOI SI-UN SFERT” PUS DE GUVERNUL BASESCU & BOC SA NEGOCIEZE DATORIILE ROMPETROL CU PARTEA KAZAHA!

16 iul.

DGIPI, celebrul „Doi şi-un sfert”, serviciul secret al Ministerului de Interne, a fost pusă de Guvernul Boc să negocieze datoriile Rompetrol către statul român.

basescu_boc-310x207

Dezvăluirea halucinantă a fost făcută de Gabriel Dumitraşcu, şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie, într-un interviu pentru gandul.info.

„… Negocierile începuseră de pe vremea Guvernului Boc. Numai că în vremea Guvernului Boc pentru purtarea negocierilor a fost mandatat Ministerul de Interne. Nu mă întrebaţi de ce şi care-i logica. Aşa a fost aprobat un memorandum în Guvern (Boc – nr.), iar negocierile au fost purtate direct de DGIPI din cadrul Ministerului de Interne”, spune Dumitraşcu, care mai precizează că „nu s-au finalizat negocierile cu nimic palpabil”.

Kazahii, ameninţaţi cu DNA

Iar negocierile nu s-au purtat „oricum”. „Pentru că în timpul negocierilor, în desele pauze, pentru că negocierile s-au întins dincolo de miezul nopţii mai multe zile, mai stai la o cafea, la o ţigară şi spuneau prin ce presiuni au trecut: ameninţări cu procuratura, că o să-i salte procuratura, că o să-i ducă la DNA, că vor fi arestaţi”, a mai declarat şeful Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie.

În timpul Guvernelor PDL, în negocieri au fost implicate şi ANAF şi Ministerul Justiţiei.

„Din datele asumate public, negocierea s-a purtat de către şeful ANAF, Sorin Blejnar, şi de Alina Bica (pusă anul acesta de Victor Ponta şefă la DIICOT – nr.), atunci secretar de stat la Ministerul Justiţiei. Domnul Blejnar spune că cei de la KazMunaiGaz au venit cu o ofertă şi atunci, 200-250 de milioane pentru pachetul acesta, iar statul i-a refuzat, cerând întreaga sumă, mai dezvăluie oficialul citat.

Blejnar, pus direct de Traian Băsescu să „negocieze”

În operaţiune a fost implicat direct Traian Băsescu. Dovada? Interceptările din dosarul lui Blejnar în care Băsescu îi dădea indicaţii cum să acţioneze în cazul Rompetrol. Traian Băsescu a fost interceptat, în 2010, în timp ce primea informări de la Sorin Blejnar, discuţia aflându-se în dosarul în care Blejnar a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT pentru favorizarea infractorului. Preşedinţia a transmis ulterior că discuţiile dintre Traian Băsescu şi fostul şef al ANAF au vizat recuperarea datoriilor către stat ale companiei Rompetrol.

Textul stenogramei

„Femeie: cabinet preşedintele României
Sorin Blejnar: sărut mâna. De la ANAF. Blejnar. Preşedintele ANAF sunt.
Femeie: Bună ziua, domnule Blejnar. Vă rog.
SB: Cu domnul preşedinte aş dori dacă se poate. Sau mai târziu sau când.
F: Rămâneţi pe telefon. Încerc să văd dacă îmi răspunde.
SB: Am înţeles
F: Mulţumesc.

Bărbat: Alo
Sorin Blejnar: Să trăiţi, domnu preşedinte
Traian Băsescu: Salut, Sorine.
SB: V-am trimis o dată pe mail situaţia aia cu constructorii.
TB: Da. Mă, eu am şi făcut o confuzie că era primul în lista datornicilor Tehnologica şi am zis că e o listă cu constructori. Da nu erau numai constructori acolo.
SB: Este, este datornic. Dar a început procedura de executare pe el.
TB: Da
SB: Nu de acuma, e de vreo 2-3 luni
TB: Aha.
SB: El plăteşte, deci ei în general sunt plătitori buni ăştia. Dar tot timpul sunt cu restanţe datorită faptului că încasează de la CANDNR destul de greu.
TB: Da, da.
SB: Şi atunci noi am început să facem o altă procedură. Ne-am dus la CANDNR şi i-am făcut terţ poprit.
TB: Îhî
SB: Dacă o să vă uitaţi acolo pe ce am încasat noi, marea majoritate sunt pe popriri… desigur… adică le tăiem finanţarea, dar îi ţinem aşa, cât de cât sub control
TB: Da, aha
SB: Subiectul doi
TB: Da
SB: Am primit o hârtie de la Rompetrol
TB: Da
SB: Vineri seară, mâine, urmează să ne facă o plată de 54 de milioane în contul obligaţiunilor ăla pe care le-am emis noi.
TB: Măi, fiţi atenţi că aici intrăm în altă belea. Cred că e un truc
SB: Ştiu. Asta e opinia mea
TB: Da, e un truc. Da 54 de milioane, exact atât cât statul român să nu mai devină majoritar
SB: Da, aşa este, aşa este. Şi eu am o decizie a consiliului concurenţei din 2005
TB: Da
SB: Care spune că o astfel de ipoteză, ca ei să facă o plată parţială, nu va fi luată în calcul. Am vorbit şi cu Bogdan, cu Chiriţoiu, să îmi dea o hârtie în sensul ăsta. Şi să spună că altfel ar fi fost ajutor de stat, atunci în 2004 şi nu aveam voie
TB: Da
SB: Ca să îi presăm în direcţia să ne plătească tot. Şi eu vreau să le fac acuma o hârtie prin care să le spunem că le mulţumim pt cele 54 de milioane, dar având în vedere toate consideraţiile astea, cu decizia, cu toată istoria cum a fost.
TB: Aha
SB: Le spun că asta este doar o plată parţială şi că le mulţumim şi sperăm, le indicăm conturile şi spunem că până în 30.09.2010 aşteptăm şi celelalte plăţi să ni le plătească. Altfel, şi le bag asta voalată, le spun că altfel ar fi în ajutor de stat şi trebuie să luăm măsurile legale de sancţionare nu mai ştiu ce.
TB: Mă, sfătuieşte cu juriştii, ca să nu ne trezim că spune păi v-am dat 54 de milioane, deci restul vă dăm acţiuni, dar sunteţi minoritari. Că tot jocul lor ăsta a fost să ne dea ceva, să se delisteze, să îşi facă mărire de capital, să spună da, dar nu mai sunteţi majoritari.
SB: Mâine este ziua în care noi avem opoziţia la majorarea de capital. Tocmai şi tot mâine este. Nu, jocul lor este ăsta, este evident numai că ştiţi că am încercat cu ministerul justiţiei să modificăm ordonanţa.
TB: Da
SB: Şi au spus că nu putem, că exidu, curtea de arbitraj internaţional, nu putem în timpul jocului să schimbăm regula
TB: Da
SB: Şi atunci ne-am dus pe acel memorandum pe două variante, unul negocierea cu ei
TB: Da
SB: Şi doi, opoziţia asta la majorare. Mâine avem termenul pentru opoziţia la majorare
TB: Da
SB: Numai că în timpul ăsta lor le curge legea aşa cum este şi ne-au anunţat că… eu cred că îi putem juca un pic cu o hârtiuţă bine gândită, care am vorbit-o deja cu chiriţoiu… să le spunem că altfel e ajutor de stat şi să intrăm cu ei pe o altă direcţie, pe comisia europeană, cu notificare, cu…
TB: Mă, gândiţi-o, nu cumva să ne trezim că spun: băieţi, v-am dat 54 de milioane, deci nu mai puteţi fi majoritari. I-aţi primit.
SB: Da, am înţeles
TB: Adică, atenţie, că după ce i-ai primit…
SB: Cu tot respectul, domnule preşedinte, dar pe direcţia asta se va merge. Suntem cam legaţi de mâini şi de picioare. Pentru că aşa am făcut legile în 2003 sau când Dumnezeu le-am făcut
TB: Da
SB: Da, în 2003. Deci a fost gândit atuncea, că de aia au făcut-o, pe şmecherie au gândit-o de la început. Da, am înteles, o să încerc să le dau adresă, eu aşa le-am scris adresă, că le mulţumim, dar că înţelegem că e doar o plată parţială, având în vedere decizia consiliului concurenţei şi care la momentul respectiv
TB: Mă, Sorine, nu mă pricep.
SB: Nu, am înţeles
TB: Nu ştiu, dar aveţi grijă să nu ne trezim în situaţia în care spun, băieţi, v-am dat 54 de milioane, de restul luaţi acţiuni. Sunteţi minoritari, asta e viaţa.
SB: Din păcate, asta o să fie
TB: Mă, vorbeşte cu ministrul justiţiei. Găsiţi o soluţie să…
SB: Am înţeles. Bine, domnule preşedinte
TB: Să ne putem valorifica toată creanţa.
SB: Am înţeles
TB: Bine
SB: Bine, cu mult respect
TB: La revedere”

IONEL BLANCULESCU SAU APOGEUL SLUGARNICIEI FATA DE VICTOR PONTA!

16 iul.

În contextul prezentării Planului Naţional de Investiţii Strategice şi Crearea de Noi Locuri de Muncă, Ionel Blănculescu scrie un articol în „România liberă” în care laudă guvernul Ponta afirmând că, “pentru prima dată în ultimii 14 ani, se precizează că Guvernul României nu doreşte să mai tergiverseze proiectul Roşia Montană”.

1328378107Ionel-Blanculescu

“În sfârşit, mai spune Blănculescu, în România, după mulţi şi grei ani, a revenit normalitatea.

Ce spune însă despre premierul Victor Ponta reprezintă apologia slugărniciei.

„(…)un tânăr politician cu viziune, extrem de apreciat pe plan internaţional, probabil viitorul lider regional al acestei părţi de lume, poziţie deţinută până în prezent de prim-ministrul Poloniei, Donald Tusk”, este comentariul făcut de Blănculescu la adresa primului-ministru.

Numai cuvinte de laudă are însă și la adresa RMGC (compania care intenţionează să extragă aurul de la Roşia Montană).

„Condiţiile iniţiale au fost revizuite, statul urmând să câştige şi mai mult din acest proiect decât până acum, de la 56% cât ar fi câştigat în trecut la 78%, ceea ce trebuie subliniat că dacă va rămâne aşa, în urma negocierilor finale, va reprezenta o mare performanţă pentru statul român şi pentru cei ce au negociat în numele acestuia cu compania de proiect, Roşia Montană Gold Corporation, care până în prezent a suportat deja costuri de aproape o jumătate de miliard de USD cu investiţiile în ţara noastră”.

Numai că declarațiile sale nu au nicio valoare în condițiile în care acestea nu sunt trecute în contract.

În ceea ce privește “câștigul”, despre care face vorbire Blănculescu, acesta este, de fapt, o mare datorie, de peste 77 milioane de dolari.

La sfârşitul anului 2012, RMGC era înregistrată la Ministerul de Finanţe cu o datorie de peste 1,36 miliarde de lei. 19,31% (cât e participaţia actuală a statului român prin Minvest la RMGC) reprezintă, implicit, o datorie a statului român. Adică peste 262 milioane de lei, iar o creştere a participaţiei statului român la RMGC este praf în ochi.

Întrebarea este pe ce s-a cheltuit până acum cea mai mare parte a datoriei de peste 77 milioane de dolari (262 milioane de lei)?

Blănculescu pledează în favoarea companiilor care îşi îngroaşă conturile în pofida tuturor riscurilor anunțate de specialiști în protecția mediului și nu numai promovând proiectul, despre care spune că ar urma să fie „cel mai sigur, cu cel mai înalt grad de securitate ecologică”.

Aduce ca argument însă acele studii științifice care apar pe site-urile companiilor miniere și alte studii din literatura internațională eludând însă ceea ce nu convine.

Este motivul pentru care chiar și Traian Băsescu avertiza, la un moment dat, „băieţi, luaţi-o mai uşor dacă vreţi ca lumea să vă creadă”.

Laszlo Borbely promitea și el că va bea apă din iazul cu cianură, dar avea întotdeauna grijă să specifice că o va face dacă proiectul care urmează să fie avizat va fi respectat.

„Dacă, de exemplu, cafeaua conţine cianuri în proporţie de 6 mg/litru şi fasolea 100 mg/kg, pentru separarea aurului din minereu valoarea maximă de cianură acceptată pentru proiectul Roşia Montană este de sub 5 mg/litru, în condiţiile în care Directiva UE 2006/21/CE, transpusă în România prin HG 856/2008, prevede ca la descărcarea în iaz maximul de cianură să fie de 10 mg/litru”, spune Blănculescu..

Iată însă opinia unui om care se ocupă cu cercetarea, Raul Mureşan, care vorbește deshis despre minciuna apei din iazul de decantare care ar urma să conțină mai puțină cianură decât o cafea.

”Am citit studiile științifice menționate pe site-urile companiilor miniere și alte studii din literatura internațională (studii mai importante fiind review-urile lui Eisler R. 1991, US Fish Wildlife Service, Biol. Rep. 85, și cel al lui Conn E., 1980, Ann Rev Plant Physiol31:433-451), dar se menționează doar potențialul de generare a acidului cianhidric de către anumite categorii de plante. Nicăieri nu am găsit date referitoare la prezența cianurii de sodiu (utilizată în minerit) în boabele de cafea, și cu atât mai puțin date despre o eventuală concentrație a cianurii în cafea. Ceea ce se știe însă cu siguranță este că semințele unor plante, cum ar fi merele sau caisele, conțin compuși ce în reacție cu acidul din stomac generează acid cianhidric, astfel că un consum substanțial al acestor semințe poate provoca otrăvire acută. Cianura de sodiu utilizată în minerit nu este nici pe departe similară, nici măcar în concentrații mici, compușilor cianogenici prezenți în anumite plante din natură”, concluzionează Raul. C. Mureșan.

Raul C. Mureșan citează, în același articol, publicat pe ”ziare.com”, studiile științifice ale lui Ronald Eisler (de la US Geological Survey) și ale altora care arată:

”Anual, în atmosferă sunt eliberate peste 20.000 de tone de acid cianhidric de la exploatările miniere de aur”.

”Acidul cianhidric (extrem de toxic, utilizat la gazarea deținuților în lagărele de exterminare) rămâne destul de stabil în atmosferă (nu este distrus rapid de acțiunea razelor ultraviolete, așa cum pretinde RMGC), având un timp de persistență (înjumătățire) de peste 267 de zile (vezi Korte & Coulston,1998).

Mai departe, tot Eisler oferă date referitoare la concentrațiile toxice ale cianurii pentru pești, într-un review din anul 2004 (vezi Eisler & Wiemeyer, 2004). Peștii sunt sensibili la cianură la concentrații de microgram pe litru, adică de o mie de ori mai mici decât concentrațiile de miligram pe litru (ppm) ale soluțiilor de cianură care urmează a fi deversate în iazul Corna de la Roșia Montană!”

JURNALISTA MARIANNE RIGAUX:”ROMANIA O TARA IN LICHIDARE DE STOC!”

16 iul.

Pentru a marca vizita directoarei FMI la București, versiunrea în limba franceza a revistei online Slate a publicat o analiză a măsurilor impuse României de creditorii internaționali în ultimii ani și a efectelor acestora. Articolul ’’România, o țară în lichidare de stoc’’, a fost scris de jurnalista Marianne Rigaux și ăl prezentăm integral mai jos.

89a9b3f7cb6bf53e4dd25a0364ffcc0a

”Poștă, transport feroviar și aerian, energie, sănătate: România vinde la reducere în toate sectoarele. Reduceri impuse de Fondul Monetar Internațional pentru a raționaliza economia țării. ’’În curând nu va mai fi mare lucru românesc în România’’, se glumește amar la București.

Țara este de vânzare, cel puțin vreo zece societăți publice, cu scopul de a șterge datoriile. În 2009, lovită de criză, România a împrumutat 20 de miliarde de euro de la FMI, de la Bruxelles și de la Banca Mondială, pentru a nu se prăbuși. Creșterea economica s-a redus cu 8,5%, iar deficitul bugetar a culminat cu 7,2% din PIB.

Economia românească se comportase bine cu câțiva ani înainte, cu o creștere anuală medie de 6,3% între 2002 și 2008. România și-a pregătit intrarea în UE (devenită efectivă în 2007), iar toți indicatorii erau pe verde. Pe 1 iulie 2010, președintele de centru-dreapta Traian Băsescu a fot obligat să reduca salariile funcționarilor cu 25% și pensiile cu 15%. TVA-ul a ajuns de la 19% la 24%. În jur de 200.000 de funcționari au fost concediați în următorii doi ani. O adevărată terapie de șoc cerută în schimbul celor 20 de miliarde de euro împrumutate.

Pe lângă această politica de austeritate care durează de trei ani, troica a impus statului să privatizeze întreprinderile sale pentru a atrage capital și a retabiliza societățile. ’’Ineficient’’, cosideră economistul român Ilie Șerbănescu. ’’Sunt lichidări mascate. Vindem la preț redus întreprinderi deficitare sub presiunea FMI.’’

Astfel, compania publică de transport feroviar de marfă CFR Marfă a fost cumpărată de Grup Feroviar Roman (GFR) pentru 202 milioane de euro. Valoarea estimată, în urmă cu șase ani, a CFR Marfă era de 2 miliarde de euro. În sectorul transportului aerian, trei societăți publice îndatorate sau în declin (IAR Ghimbav, Avioane Craiova și Romaero Băneasa) figurează și ele pe lista tranzacțiilor. Guvernul român va vinde de asemenea un sfert din cele 96% deținute la compania națională Tarom, membră a Sky Team.

Gaz, avioane și centrale nucleare de vânzare

În domeniul energiei, guvernul a scos pe bursă pachete de 10-15% din acțiunile deținute de stat. Aceste privatizări parțiale privesc Transgaz (transportatorul de gaz), Romgaz (producătorul de gaz) și Hidroelectrica (producător de energie hidro). Guvernul a scos de asemenea la vânzare si 10% din acțiunile Nuclearelectrica, compania care gestionează singura centrală nucleară a țării. Este interesată o companie din China.

Deținută de stat în proportie de 75%, Poșta nu a găsit pentru moment un cumpărător. Prin urmare, societatea a acumulat pierderi de 120 de milioane de euro în ultimii patru ani. Pentru a o face mai atractivă, 3.650 de salariați, adică 11% din angajați, vor fi concediați.

Luând în calcul toate privatizările, sindicatele estimează ca vor fi concediați 17.000 de angajați, pe termen scurt. Lovită deja de măsurile de reducere a salariilor, populația plătește și facturi mai mari la gaze și electricitate. România s-a angajat să liberalizeze gradual aceste două piețe, pentru a se conforma tot instituțiilor financiare internaționale. O aliniere a prețurilor inevitabilă după intrarea în UE. ’’Veche moștenire a comunismului, gazul și electricitatea erau încă vândute sub prețul lor de producție’’, spue Sandrine Levasseur, care urmărește țările Europei de Est în cadrul Observatorului Francez al Situațiilor Economice.

Toate aceste schimbări i-au facut pe români să iasă în stradă, în ianuarie 2012. Picătura care a umplut paharul, proiectul guvernului de a privatiza o parte a sistemului de sănătate, aducând patru asiguratori suplimentari pe piață. Iar aceasta însemna reducerea acoperirii sistemului public de sănătate.

Privatizările au o presă proastă în România. După căderea regimului comuist al lui Nicolae Ceaușescu în 1989, de privatizări au profitat câțiva oameni de afaceri corupți care s-au îmbogățit de pe urma tranziției din anii 1990. Lipsa transparenței tranzactiilor este arătată cu degetul și astăzi. O opacitate care îi face pe investitori foarte timorați.

Achitarea în decembrie a fostului premier Adrian Năstase este o dovadă în plus a incapacității statului român de a pedepsi corupții plasați în funcții înalte. Adrian Năstase a fost condamnat în iunie 2012 la doi ani de închisoare cu executare pentru că a deturnat mai multe milioane de euro, acordând contracte de construcție a autostrăzilor fără licitație.

Românii așteaptă cu nerăbdare revenirea creșterii economice

Românii își amintesc și de povestea rocambolescă din jurul uzinei de produse chimice Oltchim. Scoasă la vânzare în vara trecută, la cererea FMI, și oferită unui om politic și magnat media pentru 45 de milioane de euro, compania a ajuns în cele din urmă în lichidare, pentru că investitorul nu avea cu ce să plătească…

’’Deschiderea către capital are o latură violentă pentru fostele țări comuniste. Cehia a vândut întreprinderile investitorilor străini la sfârșitul anilor 1990 și a obținut creștere economică în câțiva ani’’, spune Sandrine Levasseur. Brutal, dar eficace.

Modificarea majorității politice în România nu a pus sub semnul întrebării angajamentele față de creditorii externi, pentru că guvernul are interesul de a debloca și alte ajutoare. După împrumutul din 2009, guvernul a semnat un al doilea acord de tip preventiv in 2011, un împrumut de 5 miliarde de euro utilizabil în caz de urgență.

Urmările nu se văd încă în viața de zi cu zi, dar România scoate treptat capul la suprafață. ’’Economia este stabilizată, chiar dacă creșterea este redusă și trebuie să fim atenți pentru ca situația să nu se deterioreze din nou’’, spune Nemat Shafik, prim adjunct al directorului FMI. Estimările indică 1,6% creștere pentru 2013, după 0,9% în 2012 și 2,2% în 2011. Este bine, dar nu extraordinar, nuanțează economistul Ilie Șerbănescu: ’’România este o țară emergentă, are nevoie de cel puțin 5-6% creștere pentru ca efectele să se vadă și în salarii.’’

FMI, mulțumit de România

Christine Lagarde se va afla la București pe 15 si 16 iulie, pentru prima sa vizita aici ca directoare a FMI. Jurnalistul Moise Guran nu vede cu ochi buni această vizită. ’’Ne vom felicita reciproc și vom mulțumi FMI pentru că ne-a oferit o centură de siguranță. Dar să fim cinstiți: România a pierdut patru ani. Un acord cu FMI este în realitate un blocaj. O perioadă în care guvernul nu a făcut decât să execute deciziile luate de câțiva contabili obtuzi’’, scrie el pe blogul personal.

Este încă devreme pentru a spune că FMI a reușit în România. În orice caz, instituția financiară ar avea nevoie de un succes, după greșelile (recunoscute) ale acțiunii sale în Grecia. Cât privește guvernul român, el speră să fie felicitat pentru eforturile depuse în vederea obținerii unei noi tranșe pentru 2013-2015. Pentru aceasta va trebui să continue să vândă țara.”

%d blogeri au apreciat: