Arhiva | 6:00 pm

DECLARATIA DE PRESA A PRESEDINTELUI REPUBLICII MOLDOVA,NICOLAI TIMOFTI,DUPA INTILNIREA CU BASESCU!

17 iul.

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a avut miercuri, 17 iulie, la Reşedinţa de stat, o întrevedere cu preşedintele României, Traian Băsescu.

Basescu-Timofti-imbratisati-Chisinau

După întrevederea tête-à-tête a celor doi şefi de stat şi convorbirile oficiale, cu participarea membrilor celor două delegaţii oficiale, preşedintele Nicolae Timofti a făcut următoarea declaraţie de presă:

„Am avut cu Excelenţa Sa, domnul preşedinte Traian Băsescu, o discuţie călduroasă şi consistentă. Domnul preşedinte este un prieten al Republicii Moldova. Între ţările noastre există o relaţie de frăţietate şi acest sentiment îl simt şi astăzi, la întâlnirea cu domnul Traian Băsescu.

Discuţia noastră a cuprins un şir de proiecte comune. Le voi structura pe domenii, pentru a le da mai multă claritate.

În plan politic, am convenit să menţinem un ritm dinamic în dialogul nostru bilateral. Credem cu tărie că cetăţenii de pe cele două maluri ale Prutului au doar de câştigat de pe urma relaţiei speciale şi privilegiate dintre ţările noastre.

România este un susţinător fără rezerve al parcursului nostru european, şi i-am mulţumit preşedintelui Băsescu pentru acest sprijin preţios, şi pentru implicarea sa personală în proiectele de importanţă strategică pentru Republica Moldova, şi anume integrarea europeană, securitatea energetică şi soluţionarea conflictului transnistrean.

Am apreciat, de asemenea, efortul Guvernului de la Bucureşti şi al diplomaţiei române de a pleda cauza Republicii Moldova la nivel internaţional.

Pe plan economic, m-am bucurat să am cu preşedintele Băsescu discuţii concrete pe marginea unui şir de proiecte comune.

Gazoductul Iaşi-Ungheni, crucial pentru securitatea noastră energetică, va începe să fie construit la sfârşitul lunii august, prin contribuţia financiară esenţială a părţii române, exprimată în suma de 9 milioane de Euro.

Alte 3 proiecte energetice moldo-române vor prinde contur, unele chiar anul acesta: liniile de înaltă tensiune Bălţi-Suceava, Ungheni-Iaşi-Străşeni şi Goteşti-Fălciu.

Am vorbit şi despre necesitatea construirii unor noi poduri peste râul Prut, în regiunea oraşului Ungheni şi localităţile Leca din Republica Moldova şi Fălciu din România.

Ne-am exprimat voinţa să fie stimulate raporturile comerciale şi investiţiile reciproce.

În plan cultural, i-am mulţumit preşedintelui Băsescu pentru donaţia de carte în valoare de 1 milion de volume, destinate bibliotecilor şcolare; pentru biserica maramureşeană care a fost instalată la Soroca; şi pentru cele 5 mii 500 de burse de studii acordate elevilor şi studenţilor noştri.

De asemenea, am stabilit să rezolvăm cât mai curând, pe cale amiabilă, problema retransmisiunii pe teritoriul Republicii Moldova, a televiziunii publice române TVR1”.

IPOCRITUL SI CINICUL TRAIAN BASESCU LA CHISINAU:”INTRE ROMANIA SI REPUBLICA MOLDOVA ESTE UN PARTENERIAT DE SANGE!”

17 iul.

Între România şi Republica Moldova este “un parteneriat de sânge, pentru că aşa ni l-a lăsat Dumnezeu”, iar Bucureştiul va fi alături de cetăţenii Republicii Moldova “ori de câte ori va fi nevoie”, a declarat Traian Băsescu, la Chişinău.

Traian-Basescu-Nicolae-Timofti-parteneriat-de-sange

Traian Băsescu a avut convorbiri cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, urmate de o declaraţie de presă comună.Vă prezentăm, în continuare, textul declaraţiei de presă susţinută de cei doi şefi de stat:

Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti (declaraţia integrală AICI)

Preşedintele României, Traian Băsescu: Vă mulţumesc, domnule preşedinte. În primul rând vreau să vă mulţumesc pentru invitaţia de a vizita Republica Moldova. Este o vizită pe care o fac cu multă plăcere şi cu dragoste şi pentru Republica Moldova, şi pentru cetătenii Republicii Moldova. În opt ani şi jumătate am bătut, practic, toate continentele lumii în întâlniri bilaterale, în vizite de stat sau în vizite de lucru. Am trecut de mult de faza la care mai aveam emoţii. Singura vizită în care ori de câte ori vin am emoţii este Republica Moldova. Aici, vizita mea trebuie interpretată nu numai ca răspuns la invitaţia domnului preşedinte Timofti, dar este o vizită care vine într-un moment extrem de important, extrem de important pentru viitorul Republicii Moldova. Republica Moldova se pregăteşte pentru cel mai mare succes al procesului declanşat cu destul de mulţi ani în urmă, acela de apropiere şi viitoare integrare în UE, şi anume semnarea acordului de asociere la UE sau parafarea acordului de asociere la UE şi parafarea acordului de liber schimb. Se va întâmpla acest lucru la Vilnius, în 27 – 28 noiembrie anul aceasta, cu ocazia Summitului Parteneriatului Estic. Eu mulţumesc domnului preşedinte Timofti pentru cuvintele frumoase spuse la adresa României cu privire la suportul politic pe care l-am acordat tot timpul Republicii Moldova într-un mod necondiţionat în procesul de apropiere de Uniunea Europeană. Dar vreau să ştiţi că, dacă există cineva care are un merit pentru apropierea acestui moment este poporul Republicii Moldova, politicienii Republicii Moldova care cred în soluţia europeană. Sigur, nu vreau să vorbesc de alternative. În opinia mea, Republica Moldova nu are alternativă la drumul pe care să şi-l aleagă decât drumul european, pentru că nu am constatat în istoria Republicii Moldova altă locaţie, mă refer la toată istoria acestui pământ, decât cea europeană. Deci, vă pregătiţi pentru un mare succes al ţării şi am venit să fiu alături de dumneavoastră, într-un moment important, să vă asigur că, în continuare, România va rămâne un avocat fără rezerve, repet, fără rezerve în ceea ce priveşte drumul european al Republicii Moldova, respectând în acelaşi timp şi opţiunile de neutralitate militară ale Republicii Moldova. Niciodată România nu a pus problema unei alte abordări decât cea pe care constituţional a avut-o Republica Moldova.

În ceea ce priveşte evoluţiile relaţiei bilaterale, ni se pare că sau mi se pare că în acest moment s-a ajuns la o maturitate a acestor relaţii. Relaţia este matură, solidă, ştim opţiunile comune pe care le avem, ştim lucrurile asupra cărora unii sau ceilalţi au o rezervă. Foarte important este că cea mai mare parte a obiectivelor noastre sunt comune. Ieri mă întreba cineva dacă obiectivele noastre şi ale unei alte mari ţări din regiune sunt comune în Europa Centrală şi de Est. Răspunsul meu a fost că nu. Dar în ceea ce priveşte relaţia cu Moldova, vă pot spune că opţiunile noastre sunt similiare cu ale Republicii Moldova în ceea ce priveşte regiunea centrală şi est-europeană în momentul de faţă şi în perspectiva lor. Mă bucur că, în sfârşit, se deznoadă proiectul gazoductului Iaşi – Ungheni. Aş vrea aici să fac o precizare, pentru că mi s-a părut de multe ori şi la oameni politici că au un interes de ce durează atât de mult ce se întâmplă. Un gazoduct este o problemă complicată. Nu vreau să vă spun că a trebuit făcută o adaptare a standardelor Republicii Moldova cu cele ale Uniunii Europene pe care noi le utilizăm în momentul de faţă, a standardelor tehnice, o legislaţie specifică şi o proiectare care vizează subtraversarea Prutului. Nu discutăm de întins o ţeavă prin grădină. E vorba de o conducă de gaze. De asemenea, mă bucură faptul că proiectul de interconectare Fălciu – Goteşti se va finaliza în luna octombrie a acestui an şi vom continua cu celelalte proiecte în aşa fel încât Republica Moldova să aibă alternativă, să nu fie dependentă de o singură sursă de import energie electrică şi gaze. În ceea ce ne priveşte, perspectiva gazelor este că în momentul de faţă România îşi asigură 80% din gazele de care are nevoie. Este interconectată prin Ungaria cu sistemul european de transport gaze pe conductă, deci oricând, odată cu conectarea sistemului din Republica Moldova, Republica Moldova va putea apela şi la surse alternative de gaze. Vreau să ştiţi că vom continua procesul de acordare a burselor, iar pentru anul şcolar 2014 – 2015 estimăm o creştere la 6.000 de burse pentru tinerii din Republica Moldova. De asemenea, vom continua practica instituită în ultimii şase ani, cu organizarea taberei pentru şcolari din Delta Dunării, de la Sulina, unde, ori de câte ori am avut ocazia, m-am dus cu multă plăcere.

În ceea ce priveşte parteneriatul nostru, eu nu îndrăznesc niciodată să spun „parteneriat strategic”, „parteneriat economic”, „parteneriat politic”; noi avem un parteneriat de sânge, pentru că aşa ne-a lăsat Dumnezeu. Deci, nu putem să fim decât alături de Republica Moldova, de cetăţenii ei, ori de câte ori Republica Moldova va avea nevoie. Ce vreau să ştiţi, însă. Sunt eu aici şi vorbesc de susţinerea pe care a acordat-o şi o va acorda România Republicii Moldova în drumul său către intrare în Uniunea Europeană. Dar vreau să ştiţi că Republica Moldova are foarte mulţi prieteni. În acest proces este susţinută şi de Polonia, şi de cele trei ţări baltice, şi de Germania şi de multe alte ţări ale Uniunii Europene. Deci, Republica Moldova nu este o ţară care doar ea vrea în Uniunea Europeană. Şi statele cele mai importante ale Uniunii Europene vor Republica Moldova în Uniunea Europeană, pentru că i-au înţeles istoria, aspiraţiile şi dorinţa cetăţenilor Republicii Moldova. Acestea sunt cele ce am vrut să le transmit astăzi. Vreau să spun public că România are o situaţie economică stabilă, se prefigurează o creştere economică, ne creşte şi turismul. Vă aşteptăm în vacanţă în România şi să sperăm că şi românii vor veni să-şi facă vacanţe la Chişinău sau pe teritoriul Republicii Moldova. Vă mulţumesc!

Întrebare: Înaintea Summitului de la Vilnius vă aşteptaţi la provocări din partea Rusiei, în Transnistria şi în Găgăuzia? O întrebare pentru ambii preşedinţi, vă mulţumesc.

Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: O întrebare pentru mine, da?

Întrebare: Pentru ambii.

Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Pentru ambii?

Întrebare: Şi dumneavoastră, şi domnul preşedinte Traian Băsescu.

Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Eu aduc la cunoştinţă pentru cei care nu cunosc, în Republica Moldova, într-adevăr, sunt forţe care promovează alte idei decât cele pe care le promovează guvernarea. E vorba de aşa-numite societăţi civile care fac diferite acţiuni legate de conferinţe, seminarii, unde promovează ideea de schimbare a cursului Republicii Moldova către aşa-numita uniune Euroasiatică. Eu, după câte cunosc, nu există încă această uniune. Despre ea se vorbeşte, dar vreau să vă răspund în felul următor. Provocări pot fi. Singurul fapt că se organizează astfel de acţiuni, eu le consider tot ca acţiuni de provocare. Dar noi o să rezistăm prin consecvenţa noastră, prin promovarea politicii care este determinată de programul guvernare, care este îndreptat spre integrarea europeană. Şi o să reuşim.

Întrebare: Domnule preşedinte Traian Băsescu, avem aşa o întrebare. Care sunt şansele Republicii Moldova să mai obţină banii din sprijinul României de 100 de milioane de euro, ratificat de Senat în aprilie 2010? Vă mulţumesc.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi, şansele sunt foarte mari. Toate proiectele de interconectare se lucrează pe aceşti bani. V-aş aduce aminte că la inundaţii a fost eliberată o primă tranşă de 8,5 milioane de euro, din care s-au refăcut casele afectate de inundaţii în 2011, dacă nu mă înşel, 2010 sau 2011, undeva în acea perioadă. Însă, ce trebuie să înţelegeţi, pentru că se pare că aici există o uşoară confuzie. Dacă cineva îşi imaginează că acel ajutor nerambursabil poate fi pus într-o dubă şi trimis la Chişinău, se înşală, iar această abordare am văzut-o şi la unii politicieni. Deci, România acordă acea sumă de bani în condiţiile în care se acordă bani în interiorul Uniunii Europene. Adică, se aprobă proiectul şi am stabilit toţi că avem patru proiecte de interconectare. În baza unui studiu de fezabilitate se aprobă proiectul, se organizează licitaţie, se desemnează executantul şi se fac decontări pe măsura implementării proiectului. Vreau să ştiţi că România nu poate utiliza altă procedură decât cea prevăzută de Uniunea Europeană. Aşa cum s-a investit în prima interconectare pe electricitate, Fălciu – Goteşti, aşa se va continua cu gazoductul, aşa se va continua cu celelalte proiecte de interconectare. Aş vrea să mai fac o precizare: proiectele la care se utilizează banii din ajutorul oferit de România sunt proiecte stabilite de Guvernul Republicii Moldova. Noi nu stabilim niciun proiect. Dacă ştiţi, acordul cuprinde o gamă largă de proiecte, de reabilitări de şcoli, drumuri, dar opţiunile Guvernului de la Chişinău au fost pe aceste proiecte, pe acestea vom concentra banii. Deci, cam atât. Sigur, nu suntem naivi, să nu încercăm să adăugăm la aceşti bani şi nişte bani europeni. Spre exemplu, gazoductul are foarte mari şanse ca, pe teritoriul Republicii Moldova, să primească resursă financiară de la Uniunea Europeană dacă se respectă criteriile de achiziţii publice din Uniunea Europeană şi sunt convins că, împreună cu Guvernul de la Chişinău, vom rezolva această problemă. Cam lung răspunsul, dar… Mai aveam eu de făcut o completare la prima întrebare şi o să vă dau un exemplu aici legat de eventuale provocări, dacă ne aşteptam, dacă nu se aşteptam. În Republica Moldova situaţia este diferită, spre exemplu, de cum a fost în România, înaintea integrării. În România, indiferent de ce tip de partid, că a fost etichetat ca fiind extremist, că a fost de stânga, că a fost de centru sau de dreapta a fost unanimitate politică în drumul către Europa. Deci, nu am avut niciun fel de opoziţie internă la drumul către Uniunea Europeană. Aici se pare că, în ultimele luni apare o opoziţie internă, deşi vă rog să mă credeţi, vă rog să daţi înapoi filmările de la conferinţele de presă pe care le-am avut cu fostul preşedinte Voronin, când împreună vorbeam de drumul european. Deci, aici, tot la Chişinău, vorbeam despre opţiunea guvernului din timpul preşedinţiei domnului Voronin, vorbeam de drumul european. Acum înţeleg că domnul Voronin a uitat că s-a născut sau că are părinţii la Dubăsari şi că nu prea a putut trece frontiera să-şi vadă mormântul părinţilor când era şeful acestui stat. Şi apar opţiuni pe care eu nu mi le pot explica. Poporul acestei ţări este un popor latin. Nu am văzut cetăţeni ai Republicii Moldova cu ochii oblici. Deci, cred că opţiunea este spre integrare europeană. Iar dacă vor apărea opţiuni ale societăţii civile, aşa cum se pare că evoluează foarte prolific numărul de ONG-uri proasiatice în Rerpublica Moldova, sunt convins că opţiunea majorităţii populaţiei va fi o opţiune proeuropeană, iar provocări din partea Moscovei, nu cred. Moscova este capitala unui stat care se respectă prea mult ca să vină în zona provocărilor organizate, susţinute de stat.

Întrebare: O întrebare care vine în contextul răspunsului dumneavoastră. Opţiunile şi ale populaţiei se pare că sunt împărţite în Moldova cam pe jumătate în favoarea integrării în UE, jumătate în integrarea de partea cealaltă şi nu ştiu dacă s-a întâmplat în vreun stat care oficial se îndrepta spre UE. De asta vreau să vă întreb în ce măsură credeţi că această împărţire ar putea împiedica un drum mai avansat al Moldovei în UE?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Păi va fi opţiunea cetăţenilor Republicii Moldova. Politicienii primesc un mandat când sunt aleşi şi ei trebuie să şi-l ducă la capăt în timpul exercitării mandatului. Mandatul Alianţei pentru Integrare Europeană a fost să dea drumul către integrare în UE şi văd că este un mandat pe care Alianţa şi-l respectă.

Întrebare: Domnule preşedinte Băsescu, când România va elibera permisele de mic trafic pentru miile de moldoveni care sunt în aşteptarea lor, care nu se mai dau din octombrie anul trecut?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Ştiu problema. De anul trecut sau chiar din ianuarie?

Întrebare: De anul trecut din octombrie.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Deci am avut obligaţia să trecem la permisele cu datele biometrice. S-a rezolvat în sfârşit problema. Se dau la tipărit. Eu cred că în maxim o lună se reia eliberarea permiselor pentru micul trafic de frontieră. Dar asta e, mai ales că vreau să înţelegeţi un lucru, nu-i vorba de o simplă eliberare de permisie de mic trafic, când este vorba de datele biometrice, sunt datele personale ale cetăţenilor şi au cu totul alt regim, un regim ceva mai complicat. Nu sunt un specialist să vă spun care sunt riscurile când se introduc asemenea documente cu datele biometrice, dar vă pot spune că în maxim o lună se va relua distribuirea cerificatelor pentru micul trafic de frontieră. În sfârşit am rezolvat problema. Adică să nu credeţi că noi suntem mai puţin birocratici. Nu, tot un sânge avem.

Întrebare: Din câte ştim, este ultima dumneavoastră vizită…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Cine v-a spus?

Întrebare: Am aflat…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Au mai spus şi ziariştii din România. Nu, fraţilor, nu e ultima vizită. O să mai vin până îmi termin mandatul de…

Întrebare: Dar după atâţia ani de mandat ce vă reproşaţi că nu aţi reuşit să faceţi pentru Republica Moldova?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Hai lăsaţi-mă să spun după ce îmi termin mandatul… Ca să mă autoflagelez aşa… Deja au început să mă întrebe ziariştii şi în România. Faceţi-vă un bilanţ. Staţi, măi, oameni buni, mai am un an jumătate până îmi termin mandatul. Să mă tocaţi pe urmă cu vorbele mele? Deci, promit că după ce îmi termin mandatul, prima vizită o fac la Chişinău şi mă spovedesc cu privire la relaţia României cu Republica Moldova.

Întrebare: Aş dori să vă întreb în legătură cu ultimele afirmaţii din presa apropiată Kremlinului care spune că în politica externă a României s-ar fi produs o mutaţie, că România ar fi orientată spre Est şi se pregăteşte să abandoneze Uniunea Europeană pentru a se apropia de Moscova şi de Beijing, în virtutea ultimelor vizite ale premierului în cele două zone.

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Bun. Trebuie să înţelegeţi că România nu este o ţară izolată care trăieşte numai în Uniunea Europeană sau numai în NATO. Ne dezvoltăm relaţiile şi ne consolidăm relaţiile în toate direcţiile, către toate punctele cardinale. Cu certitudine, dacă priviţi relaţia româno-chineză, este o excelentă relaţie politică la nivelul cooperării instituţiile internaţionale, dar şi la nivel bilateral, dar economic este o relaţie în care România are un deficit foarte mare. În relaţia comercială este un deficit de 2,1 miliarde de euro. Sigur, s-a redus în ultimii ani, de la 2,9 la 2,1 miliarde, dar asta nu înseamnă că Guvernul, instituţiile politice ale României nu fac vizite în China pentru a încerca să găsească soluţii de echilibrare a balanţei de plăţi. Cu Rusia avem, de asemenea, un deficit consistent al balanţei de plăţi datorită importurilor energetice pe care le facem. Rusia are investiţii în România în industria aluminiului, în industria siderurgică, în industria petrolieră; deci avem o relaţie şi cu Rusia. Faptul că se duce ministrul de Externe sau că vine Nikolai Patruşev la Bucureşti nu înseamnă o schimbare a politicii externe. Şi vă dau un azimut ferm al faptului că România nu-şi schimbă politica externă: existenţa bazelor militare americane pe teritoriul României şi a scutului antirachetă. Credeţi că o astfel de ţară îşi schimbă de la o zi la alta politica externă?

Întrebare: Domnule preşedinte Băsescu, aş vrea să ne comentaţi care este…

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Aşa păţesc şi eu, acasă nu mă întreabă nimeni nimic. Ziariştii sar pe musafir.

Întrebare: Care este opinia dumneavoastră cu referire la faptul că, în ultimul timp, în Republica Moldova apar tot mai multe ameninţări la adresa jurnaliştilor, dar şi la adresa instituţiilor media care pledează pentru decriminalizarea instituţiilor de drept din Republica Moldova?

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Ameninţări pot să existe în multe ţări. Important este ca instituţiile statului să protejeze libertatea presei atunci când există oameni, politicieni sau oameni de afaceri, care nu înţeleg libertatea presei. Deci, faptul că nivelul unui cetăţean, într-o împrejurare, fie el politician sau altceva, este să ameninţe un ziarist, în mod cert, instituţiile statului trebuie să reacţioneze pentru protejarea libertăţii de expresie a ziaristului.

Preşedintele Republicii Moldova, domnul Nicolae Timofti: Vă mulţumim!

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu: Vă mulţumim mult, o zi bună!

LIDERUL LIBERAL CRIN ANTONESCU INTR-O VIZITA PRIVATA IN USA!

17 iul.

Crin Antonescu, a declarat într-un interviu că nu este în concediu, ci se află în Statele Unite ale Americii într-o vizită privată.

LIGA ALESILOR LOCALI AI PNL - BRASOV

El a precizat pentru gandul.info că va participa la o conferinţă transatlantică (TPN) în care se negociază viitorul acord SUA – UE. Antonescu a subliniat că va participa la această reuniune în calitate de preşedinte al Senatului, dar cheltuielile legate de această deplasare nu sunt suportate de instituţia pe care o conduce.

“Nu, nu sunt încă în vacanţă. Mă aflu într-adevăr în SUA, într-o vizită privată, dar care cuprinde şi o întâlnire oficială. Voi fi prezent, la invitaţia TPN, Transatlantic Policy Network, la o conferinţă transatlantică, care este centrată pe aşa numitul TTIP – Transatlantic Trade and Investment Partnership, un mare acord de principiu comercial şi economic între SUA şi UE, a cărui negociere abia a început. Voi participa la această conferinţă la care participă şi oameni politici şi oameni de afaceri din UE şi din Congresul American. De exemplu, la panelul la care voi fi şi eu prezent va fi prezent Michel Barnier – comisarul european pentru piaţă internă, Elmar Brok – preşedintele Comisiei pentru afaceri externe a Parlamentului European, Hannes Swoboda – preşedintele grupului socialist din Parlamentul European. Din partea americană vor participa preşedintele Comisiei pentru Politică externă a Camerei Reprezentanţilor, Ed Royce, din partea Departamentului de Stat, Wendy Sherman, iar subiectul este acesta: discuţii între oameni politici, între oameni din mediul de bussines în legătură cu perspectiva acestui tratat UE – SUA”, a spus Antonescu.

El a spus că restul întâlnirilor sale din SUA au caracter privat.

Preşedintele Senatului a mai declarat că probabil va efectua şi o vizită oficială în SUA în această toamnă sau la începutul anului viitor: “Nu am în acest moment un calendar stabilit, sunt lucruri care se pregătesc în timp. Este posibil ori în această toamnă, ori la începutul anului viitor, dar în legătură cu aceasta nu există date concrete”.

În privinţa nominalizării lui Ovidiu Silaghi pentru Ministerul Transporturilor, liderul PNL a precizat că nu există niciun motiv pentru ca acesta să fie respins de preşedintele Traian Băsescu

Aceasta este prima vizită a lui Antonescu pe tărâm american, el renunţând în ultima clipă în 2011 să participe alături de Victor Ponta la vizita pe care acesta a efectuat-o în SUA.

TRAIAN BASESCU,HUIDUIT LA CAPUL STRAZII ,LA CHISINAU!

17 iul.

Traian Băsescu a fost primit, miercuri, de omologul său din Republica Moldova, Nicolae Timofti, la reşedinţa de stat de la Chişinău.

basescu-vizita-la-chisinau-cu-proteste

La sosirea la reşedinţa de stat preşedintele Traian Băsescu a fost întâmpinat atât de susţinători cât şi de scandări din partea unor protestatari, transmite corespondentul Agerpres. La un capăt al străzii unde se află reşedinţa de stat au venit susţinători ai preşedintelui care îi scandau numele, strigau ”Unirea” şi fluturau steagul României. La celălalt capăt al străzii câţiva protestatari scandau ”Jos unirea”.

După întrevedere, cei doi şefi de stat urmează să aibă convorbiri tete-a-tete şi convorbiri oficiale, cu participarea membrilor celor două delegaţii. La finalul convorbirilor, Traian Băsescu şi Nicolae Timofti vor susţine, în jurul orei 11,20, o declaraţie de presă comună.

Vizita la Chişinău a preşedintelui Băsescu mai cuprinde şi întrevederi cu primul-ministru moldovean Iurie Leancă şi cu preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Corman. Şeful statului român va participa şi la ceremonia depunerii de coroane de flori la Monumentul ”Ştefan cel Mare şi Sfânt”, precum şi la un dejun oficial oferit de Timofti la Combinatul de vinuri “Cricova”.

De asemenea, Traian Băsescu va avea convorbiri cu primarul municipiului Chişinău, Dorin Chirtoacă, iar ulterior se va întâlni cu preşedintele Partidului Liberal Democrat din Republica Moldova, Vladimir Filat, preşedintele Partidului Democrat, Marian Lupu, preşedintele Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, precum şi cu lideri de opinie şi ai societăţii civile.

IN DOSARUL PROCURORULUI RITA BRANGA,CONDAMNATA PENTRU CORUPTIE APAR NUMELE PRIETENEI ACESTEIA OANA SCHIMDT-HAJNAL SI AL LUI DORINEL UMBRARESCU!

17 iul.

Numele Oanei Schmidt Hăineală și al lui Dorinel Umbrărescu apar în dosarul unui procuror condamnat pentru corupție.

oana-haineala-2

Numele președintelui Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Oana Schmidt Hăineală, apare în dosarul de corupție al fostului prim-procuror al Parchetului de pe lângă Judecătoria Podul Turcului (județul Bacău), Rita Branga.

Relaţiile extraprofesionale ale şefei CSM cu procuroarea condamnată pentru corupţie au fost monitorizate timp de mai multe luni de DNA care încerca să afle cine o protejează pe prim-procuroarea de la Podul Turcului.

Potrivit documentelor din dosarul judecat de Curtea de Apel Bucureşti, Oana Hăineală i-a scris un raport favorabil Ritei Branga, în timp ce mama preşedintelui CSM îi ghicea viitorul în cărţi, după cum rezultă chiar din declarația magistratului condamnat.

Mai mult, speriată de ancheta DNA, Rita Branga l-a sunat în toiul nopţii și pe cel mai potent om de afaceri din Moldova ca să o ajute cu dosarul. „Regele asfaltului” Dorinel Umbrărescu i-a promis că se va interesa de investigaţia care o vizează.

În timp ce era anchetată de DNA, aceasta l-a sunat în toiul nopţii și pe „regele asfaltului” Dorinel Umbrărescu, ca să o ajute cu dosarul deschis de procurorii anticorupție de la București.

Președintele CSM, Oana Schmidt Hăineală, pe atunci şeful direct al Ritei Branga, îi făcuse deja un raport favorabil, deşi subalternii se plângeau că prim-procuroarea le lua abuziv dosarele.

Investigaţia anticorupţie arată şi de ce era interesată Rita Branga să lucreze dosarele subalternilor: procuroarea negocia soluţiile în bani, cosmetice și haine, iar soţul acesteia, polițistul Ioan Bogonos, îi hărţuia pe localnici deschizându-le dosare. Prim-procurorul Rita Branga şi soţul ei au fost condamnaţi definitiv la 3 ani de închisoare, dar nu au petrecut nici o zi în penitenciar, pedeapsa fiindu-le scăzută din arestul preventiv.

În ancheta din 2006, procurorii anticorupţie i-au interceptat pe soţii Rita Branga şi Ioan Bogonos, dar şi câteva zeci de persoane din anturajul celor doi. Pe lângă localnicii terorizaţi din jurisdicția Parchetului din Podul Turcului, condus la acea dată de Rita Branga, două nume strecurate în ancheta DNA dau o nouă dimensiune dosarului finalizat cu condamnarea la 3 ani de închisoare a cuplului de haiduci ai justiţiei băcăuane.

Oana Schmidt Hăineală, pe atunci şefa Parchetului de pe lângă Tribunalul Bacău, şi „regele asfaltului” Dorinel Umbrărescu figurează pe lista de personalităţi cu care Rita Branga avea o relaţie extraprofesională.

Procurorul Eugen Stoina, cel care instrumentat dosarul soţilor Branga-Bogonos, nu a depus însă la dosar decât o mică parte din interceptările făcute în timpul anchetei, nu şi pe cele care i-au inspirat pe anchetatori să o întrebe pe Rita Braga de relaţia pe care o avea cu şefa sa directă, Oana Schmidt Hăineală.

Rita Branga, surprinsă în cadrul acțiunii DNA (fotografie de la dosar)

„Mia Hăineală mi-a dat în cărţi!”

O cunosc pe Oana Schmidt Hăineală din perioada când a fost numită prim-procuror şi sunt cu aceasta în relaţii de amiciţie. Eu şi Oana Schmidt Hăineală nu ne-am vizitat niciodată la domiciliu, însă eu am vizitat-o pe mama acesteia, Mia Hăineală, care mi-a dat în cărţi. Oana Schimdt Hăineală locuieşte în acelaşi imobil cu mama ei şi cred că am întâlnit-o o dată pe aceasta când am fost să-mi ghicească aceasta în cărţi. Cred că ultima oară am fost în urmă cu câteva luni. Nu am fost niciodată cu Oana Schmidt Hăineală la vreo ghicitoare!

Rita Branga
declarație de inculpat
26 iunie 2006, volumul IV al dosarului de urmărire penală

Menționăm că, din nefericire, mama președintelui CSM a decedat în urmă cu doi ani din cauza unei boli necruțătoare.

„Aspect pozitiv” constatat de Oana Schimdt Hăineală în activitatea Ritei Branga

Dacă procurorii DNA nu au depus la dosar interceptările conversaţiilor purtate de Rita Branga cu Oana Schmidt Hăineală, anchetatorii au legat la dosar raportul favorabil semnat de şefa Parchetului Tribunalului Bacău, după o săptămână de control. Raportul o apreciază pe mai multe pagini pe Rita Braga, deşi subalternii acesteia s-au văitat la DNA că le lua dosarele, împiedicându-i să-şi îndeplinească indicii de calitate ceruţi de regulamente.

Menţionăm ca un aspect pozitiv în activitatea parchetului, faptul că în toate dosarele audierea învinuiţilor şi prezentarea materialului de urmărire penală este efectuată de doamna procuror ceea ce denotă preocuparea şi solicitudinea conducerii în adoptarea unor soluţii legale. Mai trebuie menţionat faptul că primul procuror al unităţii a întocmit informări periodice cu privire la soluţiile inverse raportate la sarcinile de serviciu ale personalului şi a efectuat verificări la posturile de poliţie din raza sa de competenţă teritorială

Oana Schimdt Hăineală
raport de control al Parchetului de pe lângă Judecătoria Podul Turcului

Acest raport a fost întocmit de Oana Schmidt Hăineală la doar o săptămână după ce Rita Branga a scos de sub urmărire penală un bărbat, în schimbul unei casete despre care credea că ar fi conţinut imagini compromiţătoare cu şeful Poliţiei din Podul Turcului, Veronel Tufă. Despre acesta, Rita Branga a declarat, sub jurământ, că nu-l duşmăneşte, dar că relaţiile s-au stricat din motiv că l-a refuzat atunci când şeful de post i-a propus să-i fie naş la cununia cu poliţistul Bogonos.

Bărbatul scos de sub urmărire penală și amendat administrativ de Rita Branga este Petre Tănase, un fost angajat al firmei lui Dorinel Umbrărescu, UMB Spedition.

Petre Tănase a reclamat la DNA că patronul UMB Spedition, Dorinel Umbrărescu, a făcut presiuni asupra Ritei Branga și asupra judecătorului Constantin Roșet (fost președinte al Judecătoriei Podu Turcului) ca să fie arestat în două dosare de delapidare. Bărbatul a fost acuzat de patroni că ar fi furat motorină de la societatea care avea punct de lucru și în localitatea sa de baștină. După două rețineri, confirmate cu mandate de arestare de Judecătoria Podu Turcului, dar respinse la recurs, bărbatul a fost scos de sub urmărirea penală de Rita Branga și amendat administrativ. El i-a dat în schimb șefei de parchet o casetă pe care s-ar fi aflat imagini compromițătoare cu șeful Postului de Poliție Podu Turcului și a înregistrat pe un reportofon conversațiile purtate chiar în biroul prim-procuroarei Branga.

Dosarul Ritei Branga, strămutat la Bucureşti după un telefon dat lui Dorinel Umbrărescu

După ce l-au interceptat şi pe Dorinel Umbrărescu în timp ce o asigura pe Rita Branga că se va „interesa” de ancheta de la DNA, procurorii au cerut ca dosarul să nu fie judecat niciunde în Moldova.

Rita Branga: Alo?

Dorinel Umbrărescu: Sărutmâna!

Rita Branga: Bună seara!

Dorinel Umbrărescu: M-ați sunat!

Rita Branga: Da! Am sunat! Ce faceți?

Dorinel Umbrărescu: De mâncare!

Rita Branga: Acasă… Ă! Am o problemă, acele probleme vechi nu s-au rezolvat!

Dorinel Umbrărescu…(neinteligibil)…!

Rita Branga: Poftim?

Dorinel Umbrărescu: Care probleme?

Rita Braga: Ale mele!

Rita Branga: Şi… Da! E mai complicat acum!

Dorinel Umbrărescu: V-a acuzat iar?

Rita Branga: Da! A venit, de data asta, a venit alţii, au venit alţii!

Dorinel Umbrărescu: Îhî!

Rita Branga: Mulţi! Şi na… Greu, da!… Nu ştiu!

Dorinel Umbrărescu: Da de unde, de la Bacău sau de la Bucureşti?

Rita Branga: De la Bucureşti! DNA!

Dorinel Umrărescu: Îhî!

Rita Branga: Da, şi na… îţi dai seama!

Dorinel Umbrărescu: Păi, să văd, mai… şi eu mâine, să văd ce să faci!

Rita Branga: Îhî! Îhî, îhî!

Dorinel Umbrărescu: Bine.

Rita Branga: Bun! Bun! Mulţumesc mult!

Dorinel Umbrărescu: Bun! Sărut mâna!

Rita Branga: Pa! La revedere! Pa!

Dorinel Umbrărescu
Interceptare 13.06.2006, ora 21:35

Dorinel Umbrărescu: Nu pot nici să afirm, nici să infirm!

O cunosc pe Rita Branga din cursul anului 2003 sau 2004, nu-mi amintesc exact, când am depus o plângere împotriva unui angajat al SC Spedition UMB SRL, Tănase Petre. De atunci și până în prezent, am vorbit cu aceasta de câteva ori la telefon, respectiv de 4-5 ori, însă numai în legătură cu dosarul penal întocmit ca urmare a plângerii formulate de mine. Azi, cu ocazia audierii, procurorul DNA mi-a redat convorbirile purtate de mine cu Rita Branga în data de 13.06.2006 și cu Ursoi Ciprian în data de 23.06.2006. Fac precizarea că postul este folosit de mine și înregistrat pe SC Spedition UMB SRL. Nu pot să afirm dar nici să infirm că am purtat cele două convorbiri telefonice. Declar că și dacă ar fi avut loc discuția cu Rita Branga eu nu am acționat niciodată în vreun fel pentru o ajuta, sub orice formă în cursul anchetelor desfășurate de către DNA. Dealtfel, Rita Branga nu mi-a făcut niciun bine și nu aveam motiv să o ajut. Pot spune că mi-a făcut chiar rău în dosare formate ca urmare a sesizărilor făcute de mine, în sensul că nu s-au luat măsurile legale , iar cercetările au fost tergiversate

Dorinel Umbrărescu
declarație dată la DNA

Cine este Titi Pătraşcu?

O enigmă în dosar a rămas identitatea lui Titi, de la Bucureşti, la care apela Rita Branga de fiecare dată când avea probleme. Iată un schimb de mesaje dintre Rita Branga și Titi Pătrașcu.

Titi, te rog răspunde-mi! Au venit de la DNA Bucureşti. Să-mi ridice nişte dosare. Yta

Rita Branga către Titi

E totul foarte bine în legătură cu DNA nu mă întreba de unde ştiu, dar sunt sigur. Titi

23,06.2006, sms transmis la ora 10.10 pe telefonul unui jandarm care păzea Parchetul Podul Turcului

Vă implor, sunaţi la mama şi ziceţi că sunt la audieri la Bucureşti, să-l sune pe Titi de la Bucureşti

mesaj transmis de Rita Branga pe un bilet, în ziua reţinerii, poliţistului care a participat la acţiune

Bursa soluţiilor la Parchetul Podu Turcului

Tâlhărie, sancţionată administrativ: cuplul Branga-Bogonos a cerut 600 de euro, dar a primit cosmetice şi haine valorând de zece ori mai puţin, de la un bărbat urmărit penal pentru tâlhărie. Referatul cu propunerea de scoatere de sub urmărirea penală şi fusese întomcit de Ioan Bogonos, soțul prim-procuroarei. Bărbatul a fost arestat de două ori şi eliberat la recurs de instanţa superioară în grad.
Dosar pentru comercializarea petardelor la un magazin din localitate – 15 milioane lei vechi pentru neînceperea urmăririi penale
Dosar pentru împuşcarea unor iepuri – 1000 de euro
Accident auto, cu şofer beat, beri în maşină, derapaj în gardul şcolii – SUP
Vasile Muchi 1,65 alcool în sânge, 1,75 grame la mie – amendă
Cazier curat pentru Mircea Pătraşcu, deşi avea o condamnare la 3 ani pentru înşelăciune
Pentru un furt cu prejudiciu de 400.000 de lei vechi, din curtea unei bătrâne, noaptea, hoțul a fost amendat administrativ cu 200 RON
În toate dosarele cu furturi silvice, lemnele erau lăsate în custodia Ocolului Silvic, fără ca prim-procurorul să dispună asupra situației materialului lemnos, deși de fiecare dată hoții plăteau contravaloarea copacilor tăiați ilegal.

Podului Turcului, zona crepusculară pentru dosarele penale

La 2-3 zile am observat lipsa dosarului de urmărire penală. Nu am raportat dispariţia imediat, întrucât am presupus că l-am rătăcit printre documente. Văzând că nu-l găsesc, la câteva zile, am fost întrebat de către scms Tufă Veronel despre dosar (…) După o săptămână am raportat dispariţia. În acel moment scms Tufă Veronel nu mi-a spus nimic şi a ridicat din umeri. Am raportat NUP-ul colegului, nu şi şefului de birou, care nu m-a întrebat absolut nimic de dosar”.

Ioan Bogonos
26.06.2006, declaraţie de inculpat

Oana Hăineală: Nu doresc să comentez conținutul unui dosar soluționat definitiv

Întrebată dacă o cunoaște pe Rita Branga, Oana Schmidt Hăineală, a spus: „Da, Rita Branga a lucrat în subordinea mea la Bacău”. Cerându-i lămuriri despre relația pe care o avea cu Rita Branga, care face referiri la președintele CSM în declarația dată la dosarul de urmărire penală, Oana Hăineală a precizat: „Dumneavoastră vreți să discutăm piesele unu dosar de urmărire penală. Eu refuz să comentez orice fel de element care rezultă din actele de urmărire penală administrate într-o cauză soluționată definitiv”. Pentru că în dosarul Ritei Branga apare raportul întocmit de Oana Hăineală pe când era prim-procuror la Parchetul Bacău, președintele CSM ne-a declarat că nu vrea să comenteze, de asemenea, nici acest aspect. Am întrebat-o și dacă îl cunoaște pe Dorinel Umbrărescu, Oana Hăineală a ținut să sublinieze că nu dorește să comenteze orice element care rezultă din dosarul menționat. În încheiere, președintele CSM a dorit să menționeze că „este regretabil că astfel de situații apar în sistemul judiciar, dar, din păcate, ori de câte ori apar, ele trebuie sancționate. Atunci, în situația dată, a intervenit soluția instanței de judecată, a intervenit ancheta DNA și este foarte bine că instituțiile statului își fac datoria”.

Sursa : sursazilei.ro/

EVRIKA,TRAIAN BASESCU „OBLIO”,NU A VAZUT MODOVENI CU OCHII OBLICI,CARE NU AU CE CAUTA IN EURASIA!,DAR EL CE OCHI ARE?,NU OBLICI!

17 iul.

Traian Băsescu reia tema integrării Republicii Moldova în Uniunea Europeană, afirmând că poporul moldovean este parte a poporului român. „N-am văzut moldoveni cu ochii oblici, ce să caute în Uniunea Eurasiatică. Cetățenii Republicii Moldova sînt la fel ca cei din România”, afirmă şeful statului român într-un interviu pentru europalibera.org.

1012310_526810107368656_1783495197_n

Întrebat ce părere are despre faptul că majoritatea posturilor de televiziune din Republica Moldova fac în această perioadă o campanie insistentă în care prezintă avantajele aderării Republicii Moldova la Uniunea Eurasia ca soluție în locul UE, Traian Băsescu a răspuns ironic:

„N-am văzut moldoveni cu ochii oblici, ce să caute în Uniunea Eurasiatică. Cetățenii Republicii Moldova sînt la fel ca cei din România. Sînt două țări independente, dar cred că opțiunea de suflet e cea de a reveni acasă, adică în Europa”, a declarat preşedintele României.

Potrivit lui Băsescu, Federaţia Rusă ar trebui să nu intervină în decizia Chişinăului de a-şi alege singur viitorul.

„Cred că Moscova ar putea să fie rezonabilă în raport cu Republica Moldova și să lase decizia ca în ceea ce privește viitorul acestei țări să fie hotărît la Chișinău, nu la Moscova, nu la Bruxelles, nu la București sau la Washington”, a precizat şeful statului român, adăugând totodată că nu are semnale cum că Moscova ar putea fi „rezonabilă”.

Practic, spune preşedintele, cu atât mai mult este îndreptăţită Republica Moldova să înceapă procesul de aderare la UE cu cât cultura şi istoria basarabenilor recomandă un astfel de demers.

„Nimeni nu vrea să integreze cu forța Republica Moldova, ambele părți își doresc să o convingă. Eu cred că viitorul Republicii Moldova este în UE. Poporul din Republica Moldova este parte a poporului român, cultura, istoria, toate recomandă integrarea acestei țări în UE și nu în Uniunea Euroasiatică sau în CSI”, a subliniat Traian Băsescu.

EX-PRESEDINTELE BASESCU SE VEDE PRESEDINTE IN REPUBLICA MODOVA PE CARE VREA SA O BAGE IN UE!

17 iul.

Prioritatea României trebuie să fie ca Republica Moldova să adere la Uniunea Europeană, a declarat Traian Băsescu pentru postul de radio Europa Liberă, precizând că Rusia vede Moldova federalizată, în timp ce țara noastră o vede unitară.

Nicolae-Timofti-si-Traian-Basescu-la-Cotroceni-300x186

Ex-Președintele spune că numai Chișinăul poate stabili nivelul de autonomie pentru Transnistria, pozițiile României și Rusiei pe această temă fiind diferite, conflict ce nu poate fi rezolvat decât în negocierile ”5+2”.

”Moscova vede Republica Moldova federalizată, noi o vedem unitară”, afirmă președintele Băsescu, cu o zi înaintea vizitei sale de la Chișinău.

”Prioritatea mea… şi a României trebuie să fie ca Republica Moldova să devină membră a Uniunii Europene… în 10-12 ani… undeva pe aici”, apreciază Traian Băsescu.

Traian Băsescu spune că, deși își dorește ca aderarea la UE să se întâmple cât mai devreme, aceasta nu va avea loc atâta timp cât nu se rezolvă conflictul transnistrean și cât timp trupele rusești nu părăsesc teritoriul Moldovei.

”(…) Categoric UE nu va mai repeta eroarea Cipru”, explică președintele.

%d blogeri au apreciat asta: