Arhiva | 11:08 am

CIRCULA PE NET.COMUNICATUL AMR CARE SE DEZICE DE NOUA „CRUCIADA”A OANEI SCHIMDT HAJNAL IMPOTRIVA PRESEI!

1 aug.

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) se dezice de noua „cruciadă” a Oanei Schmidtt Hăineală împotriva presei.

4564-amr-mic

Nr. de înregistrare:146/31.07.2013

Comunicat

Motto „Decât un guvern fără presă, prefer o presă fără guvern”

Thomas Jefferson,

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), asociație profesională, națională, apolitică, de utilitate publică, în numele

magistraților pe care îi reprezintă, solicită să se ia act de delimitarea fermă de orice act, acțiune, demers, în orice modalitate,

din partea oricărei persoane sau instituții din lăuntrul sistemului judiciar ori din afara lui, prin care se aduce atingere unui

drept sacru reglementat constituțional (art. 30) privind libertatea de exprimare și interzicerea oricărui fel de cenzură.

AMR consideră că edificarea statului de drept presupune consolidarea tuturor coordonatelor care îl definesc,

ca atare și garantarea principiilor democratice consfințiite prin legea fundamentală și normele internaționale recunoscute de România.

Justiţia este chemată să rezolve conflictele existente în societate şi în niciun caz să le genereze, iar comportamentul

generat de interese personale și afişat public de unii reprezentanți de la vârful sistemului judiciar poate conduce la concluzia

eronată că acesta aparţine justiției în ansamblul ei.

Asociaţia Magistraţilor din România este categoric împotriva oricărei tendințe, din partea oricui, de îngrădire a libertăţii

de exprimare, principiu de bază al democraţiei, având încredere că aceasta va fi exercitată cu bună credinţă și responsabilitate asumată.

Independenţa justiţiei este un principiu constituțional care garantează actul de dreptate în beneficiul cetățeanului și nu o marotă

care să fie invocată oricând, de oricine și în orice circumstanțe, cu atât mai mult de aleșii din justiție (!?) selectiv și discreționar

ori din interese particulare.

Rolul mass media de a strânge şi transmite informaţii către public, despre orice domeniu, nu poate fi supus cenzurii, iar acreditarea

ideii că justiţia poate rămâne în afara interesului manifestat cu profesionalism de presă, sub toate formele ei, ar putea conduce la

concluzia că se ascunde criticilor sociale sub pretextul afectării independenţei ei.

AMR înțelege și respectă menirea presei într-o societate democratică, apreciază rolul său în serviciul publicului, și consideră

că remedierea posibilelor erori, a unor eventuale încălcări de norme deontologice, nu poate fi sursă de cenzură și invocată

ca temei pentru hărțuirea omului de presă oricare ar fi acesta.

Preşedintele Asociaţiei Magistraţilor din România

Judecător, conf. univ. dr. Dan Spânu

Precizările AMR vin în contextul în care secţia de procurori a CSM a sesizat recent Inspecţia Judiciară a Consiliului pe motiv că postul Antena 3 ar fi adus atingere independenţei justiţiei prin unele afirmaţii făcute de moderatori sau de invitaţi din studio. Totodată Oana Schmidtt Hăineală, şefa CSM, cere Judecătoriei Cornetu ca postului citat dar şi altor instituţii de media să le fie interzis să mai dea informaţii despre ea.

MINISTRUL DAN SOVA:CONTRACTUL SEMNAT IN 2003 CU FIRMA AMERICANA BECHTEL DE NEGASIT!

1 aug.

Contractul încheiat cu compania americană Bechtel pentru autostrada Transilvania nu a fost încă publicat deoarece nu a fost găsită varianta originală, ci doar copii, a declarat miercuri seară, ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova.

dan-sova1-310x190

„Nu s-a reuşit la Ministerul Transporturilor să se găsească varianta originală, originalul semnat. Sunt copii, dar desecretizarea trebuie făcută pe contractul original. Colegii de la Ministerul Transporturilor mi-au spus: îl căutăm şi când îl avem îl punem pe site. Contractul desecretizat publicat, din 2006, este cel din 2003, updatat cu actele adiţionale din 2005 şi publicat în 2006. Noi am spus că trebuie să se vadă exact contractul din 2003, actele adiţionale separate şi contractul refăcut. Nu s-a găsit încă varianta originală din 2003. Avem zeci de copii. Dar desecretizarea ca să o faci, ca procedură, trebuie contractul original. Probabil o să îl găsească în câteva zile şi o să-l pună pe site”, a declarat ministrul Şova la Digi 24, potrivit Agerpres.

Ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură a spus însă că nu există nicio informaţie suplimentară în contractul din 2003, care era încheiat pe un preţ fix, de 2,2 miliarde euro pentru 415 kilometri.

„Nu e nicio informaţie suplimentară. Singurul lucru care se va putea vedea foarte clar sunt susţinerile celor implicaţi la vremea respectivă, prin care se vede că în 2003 a fost un contract încheiat pe un preţ fix, 2,2 miliarde euro pentru 415 kilometri, şi actul adiţional publicat în care se vede că preţul sare de la 2,2 miliarde la aproape 10 miliarde euro. De altfel, în 2011, doamna Boagiu (Anca Boagiu, fost ministru al Transporturilor – n.r) într-o conferinţă de presă a scăpat porumbelul şi a zis: a trebuit să reziliez parţial acele tronsoane pentru că ajungeam cu preţul autostrăzii la 9,6 miliarde euro. Raţionamentul este simplu: dacă în 2003 s-a semnat pe preţ fix, 2,2 miliarde euro, este clar că modificările din 2005 au dus contractul la aproape 10 miliarde”, a explicat Şova.

El a adăugat că informaţiile legate de cheltuieli, de exproprieri vor apărea în procesul verbal al Corpului de control al prim-ministrului, care ar putea fi gata în octombrie.

„Oamenii aşteaptă să vadă unde s-au dus banii, pe ce cheltuieli nejustificate s-au plătit banii, ce avocaţi s-au plătit şi cu câte zeci de milioane, cine sunt beneficiarii exproprierii şi ce sume au primit. Toate acestea vor apărea odată cu procesul verbal al Corpului de control al premierului, care, probabil, din ce am discutat eu cu dânşii, deoarece volumul de muncă este imens, va apărea în octombrie şi ne va da toate datele financiare exacte şi beneficiarii sumelor”, a mai afirmat ministrul delegat pentru proiecte de infrastructură.

Dan Şova a menţionat că, în cazul în care nu ar fi fost reziliat contractul cu Bechtel, anul acesta compania americană ar fi trebuit să primească, numai pentru întreţinerea şantierului, 65 milioane euro, în timp ce, pentru reziliere, suma plătită a fost de 30 milioane euro, fără TVA.

„În momentul în care am pornit în această acţiune de reziliere am observat că, în fapt, nu era vorba despre plata unei sume foarte mari de reziliere, 30 milioane euro plus TVA. Anul acesta, dacă nu reziliam, datoram Bechtel numai pentru întreţinere şantier 65 milioane euro. Aşa era contractul modificat în 2005 de domnul Dobre (Gheorghe Dobre, fost ministru al Transporturilor n.r). Noi am plătit numai 30 milioane euro ca să scăpăm cu totul de el”, a spus Şova, subliniind că acest contract a fost secretizat în 2006, după ce au apărut, în 2005, anexele.

Contractul încheiat de statul român cu compania Bechtel International Inc. a fost postat, marţi, pe site-ul Departamentului pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine.

Ordinul privind declasificarea acestor documente a fost publicat în Monitorul Oficial pe 5 iulie 2013 şi a fost semnat de ministrul delegat pentru Proiecte de Infrastructură şi Investiţii Străine, Dan Şova, fostul ministru al Transporturilor, Relu Fenechiu, şi secretarul General al Guvernului 2011, Ion Moraru.

Construcţia tronsonului Braşov – Borş al Autostrăzii Transilvania a început în 2004, în baza unui contract cu o valoare de 2,2 milioane de euro, încheiat cu compania Bechtel.

Lucrările au fost întrerupte la jumătatea lui 2005, atunci când s-a declanşat o acţiune de reanalizare a contractelor încheiate de guvernarea anterioară. Ulterior, lucrările au fost reluate. Compania a finalizat până în prezent 52 de kilometri de autostradă între Turda şi Câmpia Turzii din totalul de 415 cât prevedea contractul.

Termenul iniţial de finalizare a fost stabilit pentru anul 2011 şi prelungit cu un an din cauza întreruperilor lucrărilor în 2005. Între timp, Bechtel a renunţat la partea de autostradă între Târgu Mureş şi Braşov.

Pe 30 mai, DPIIS a anunţat că a fost semnat acordul de tranzacţionare şi încetare cu privire la contractul de construire a Autostrăzii Braşov – Cluj – Borş (Autostrada Transilvania – n.r.) între Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi compania americană Bechtel International. Prin semnarea Acordului au fost stinse complet pretenţiile Bechtel International Inc pentru suma de 37,2 milioane euro, TVA inclus.

SORIN ALEXANDRESCU,DIRECTORUL NTENA GROUP CHEMAT,JOI LA DNA!

1 aug.

Directorul Antena Group, Sorin Alexandrescu, s-a prezentat din nou la DNA, joi. Procurorii vor să-i prelungească măsura de interdicție de a părăsi țara pentru 30 de zile.

RGrHzOxJZSA_2L

Sorin Alexandrescu este cercetat în libertate în dosarul în care este acuzat că l-ar fi şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei să semneze un contract de retransmitere prin satelit a programelor Antena TV.

Alexandrescu a fost arestat preventiv din 31 mai până în 6 iunie, când Tribunalul Bucureşti i-a înlocuit măsura dispusă de Judecătoria Sectorului 1 cu interdicţie de a părăsi ţara.

În acest dosar sunt urmăriți penal și Dan Voiculescu, fiica sa, Camelia, dar și alți directori din trustul Intact, precum și Antena 3, Antena TV Group și Intact Publishing.

COTIDIANUL FRANCEZ LE MONDE A SCRIS MIERCURI IN EDITIA ONLINE,DESPRE PRIMARII DIN ROMANIA ALESI IN IUNIE 2012 CARE NU ISI REFUZA NIMIC!

1 aug.

Le Monde: În România, aleşi locali care nu îşi refuză nimic.

1375338410Untitled

Cotidianul francez Le Monde a scris miercuri, în ediţia online, despre primarii din România aleşi în iunie 2012 care ar trebui să-şi abandoneze posturile din cauza conflictelor de interese.

“Aproape jumătate din cei 2.665 de primari din România aleşi în iunie 2012 ar trebui să-şi abandoneze posturile din cauza conflictelor de interese. Aceasta este constatarea zdrobitoare făcută publică de Agenţia Naţională de Integritate, instituţia însărcinată să vegheze asupra funcţionarilor publici. Primarii şi consilierii locali arătaţi cu degetul figurează în consiliile de administraţie ale mai multor societăţi comerciale, scrie Le Monde, potrivit Agerpres.

Pentru directorul ANI, Horia Georgescu, un jurist de 36 de ani, „mii de consilieri locali au semnat contracte cu propriile lor societăţi. O bună parte din persoanele angajate în aceste societăţi se regăsesc apoi în echipele ce gestionează proiectele finanţate din fonduri europene”.

Primul ministru socialist, Victor Ponta, care conduce un guvern de coaliţie compus din socialişti şi liberali, promite să găsească o soluţie, dar nu-şi ascunde jena. „Este important să nu începem o nouă dispută cu Comisia Europeană, dar jumătate dintre primarii şi consilierii locali sunt în această situaţie. Să luăm în considerare demisia lor şi organizarea de alegeri în întreaga ţara? Nu cred că ar fi o idee bună”, afirmă el.

Desigur că această perspectivă este respinsă în bloc de primarii vizaţi care au făcut presiuni asupra guvernului pentru a împiedica ANI să le facă rău.

Un aviz pe care guvernul român este prea puţin dornic să îl ia în considerare, notează Le Monde. „Nu este normal să i se refuze unei comunităţi să aibă reprezentanţi într-o societate comercială”, a declarat viceprim-ministrul Liviu Dragnea. „Am început o procedură de modificare a legii pentru a fi prezentată spre aprobare Ministerului Justiţiei”, a adăugat el. Adică, dacă un primar are o problemă cu legea, mai degrabă decât să i se ceară să plece, schimbăm legea, notează cotidianul francez.

Cu toate acestea, luni 29 iulie, această soluţie a primit un aviz negativ de la Ministerul Justiţiei, al cărui titular este de asemenea membru al Partidului socialist: propunerea lui Dragnea era atât de grosolană încât propriul său partid a refuzat să o ia în serios.

Dincolo de polemică, miza afacerii este extrem de importantă: integrarea României în spaţiul Schengen depinde de ea. Guvernul se străduieşte să demonstreze Comisiei Europene că face tot ce trebuie pentru a reduce corupţia endemică, iar punerea în aplicare a acordurilor de la Schengen în România este condiţionată de ameliorarea condiţiilor în care se face justiţia.

În afară de Parchetul naţional anticorupţie, Agenţia Naţională de Integritate este piesa principală a dispozitivului. În fiecare an în luna mai, funcţionarii administraţiei centrale şi locale trebuie să depună o declaraţie de avere pe care ANI o face publică. „Am muncit mult pentru a pune la punct acest mecanism, mai ales că nu există niciun model similar în altă parte”, afirmă Horia Georgescu. „Unii politicieni ne critică fără încetare, bugetul nostru a fost redus şi inspectorii noştri sunt uneori ameninţaţi. Dar nu vom renunţa”, adaugă el.

%d blogeri au apreciat: