Arhiva | 5:31 pm

PRESEDINTELE SENATULUI REPUBLICE CEHE,MILAN TECH A FOST PRIMIT LA COTROCENI DE TRAIAN BASESCU,IN CURSUL INTILNIRII TECH SI-A EXPEIMAT SPRIJINUL TARII SALE PENTRU INTEGRAREA ROMANIEI IN SCHENGEN!

24 sept.

Traian Băsescu l-a primit marţi, la Palatul Cotroceni, pe preşedintele Senatului Republicii Cehe, Milan Těch, care a exprimat sprijinul ţării sale pentru integrarea României în spaţiul Schengen.

09241532584895878

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, Traian Băsescu şi-a exprimat aprecierea pentru nivelul foarte bun al relaţiilor bilaterale româno-cehe, marcate de un dialog politic consistent şi o cooperare tot mai intensă în ultimii ani.

„Preşedintele Senatului Republicii Cehe, domnul Milan Štěch, a ţinut să-i mulţumească preşedintelui României, domnul Traian Băsescu, pentru participarea armatei române la eliberarea Cehoslovaciei în anul 1945 şi pentru poziţia favorabilă Cehoslovaciei pe care România a avut-o în timpul Primăverii de la Praga din anul 1968. Domnia sa a subliniat că aceste două momente au fost determinante pentru viitoarea consolidare a prieteniei dintre ţările noastre”, se arată în comunicatul citat.

De asemenea, Milan Štěch a exprimat sprijinul Republicii Cehe pentru integrarea României în spaţiul Schengen.

El a vorbit despre cooperarea economică bilaterală, care, în pofida crizei financiare, şi-a menţinut o dinamică bună, dar şi despre prezenţa investitorilor cehi pe piaţa românească, în special în domeniul energetic, mai menţionează Administraţia Prezidenţială.

Preşedintele Senatului Republicii Cehe a arătat interesul pentru sprijinirea zonei Banatului, unde există o comunitate de cehi.

DIRECTORUL SIE ,TEODOR MELESCANU A DECLARAT MARTI,CA I-A INFORMAT PE MEMBRII COMISIEI,CA IN CAZUL ROSIA MONTANA A EXISTAT O ACTIVITATE INTENSA DE LOBBY PRO SI CONTRA PROIECTULUI MINIER ROSIA MONTANA!

24 sept.

Directorul SIE, Teodor Meleşcanu, a declarat, marţi, că i-a informat pe membrii comisiei pentru controlul activităţii Serviciului de Informaţii Externe cu privire la faptul că în cazul Roşia Montană a existat o activitate intensă de lobby, pro sau contra proiectului, desfăşurată de „guverne, entităţi, mijloace de presă din străinătate”.

teodor_melescanu-dc1

„Am prezentat o informare în legătură cu activităţile pe care le-am desfăşurat în condiţiile legii pe tema Roşia Montană, subliniind că potrivit Legii 51/1991 competenţele Serviciului de Informaţii Externe în materie de securitate sunt legate strict de culegerea de informaţii externe referitoare la problemele cu care România ar putea să fie confruntată. Au fost puse o serie de întrebări punctuale. Noi am prezentat ceea ce am făcut, precizând foarte clar că acţionăm, fie la cerere directă, fie în cazul în care este prevăzut în programul naţional de informaţii, culegerea de date despre o temă sau alta. Am informat că am prezentat câteva zeci de informări în perioada 2002-2013 pe tema Gold Corporation, a exploatării de la Roşia Montană, fie ca informaţii distincte, fie ca părţi ale unor informări referitoare la resursele minerale ale României”, a declarat şeful SIE.

Meleşcanu a subliniat că în cadrul informării făcute a precizat membrilor comisiei că „în mod evident există o activitate de lobby care s-a desfăşurat foarte eficient în favoarea proiectului, tot aşa cum există acţiuni foarte directe de blocare a proiectului. Sunt legate, sigur, şi de preocupări ecologice, sunt convins, dar care sunt legate şi de anumite interese”.

„Din păcate, pe temele de fond care vă interesează pe dumneavoastră, fiind vorba de informaţii clasificate, prea multe lucruri nu putem să spunem. Noi am încercat să le structurăm, însă, pe cererile comisiei, ce guverne, ce entităţi, ce mijloace de presă au fost implicate, din străinătate, în acest proiect, fie în favoarea proiectului, fie împotriva proiectului şi am încercat să prezentăm o imagine cât mai completă”, a declarat directorul SIE.

Întrebat despre ce ţări implicate ar fi vorba, Meleşcanu a spus: „În general ţările vecine şi prietene pentru că ele sunt cele mai afectate de problemele ecologice, de argumentele ecologice”. El a nu dorit să comenteze dacă printre respectivele state se numără Ungaria.

Şeful SIE a adăugat că nu există informaţii despre oameni politici sau persoane publice din România care ar fi primit bani pentru a face lobby proiectului Roşia Montană, dar că a prezentat comisiei informaţii despre „alţi cetăţeni, străini, care au avut un interes în activitatea de lobby”.

Teodor Meleşcanu a adăugat că „pentru o serie de întrebări care au fost adresate de membrii comisiei, unele dintre ele foarte specifice, a rămas să revenim cu precizări căutând în arhivele noastre dacă putem da răspunsuri sau nu la întrebări”.

Întrebat dacă în cadrul discuţiei purtate cu parlamentarii din Comisia de control al SIE s-a discutat şi despre bonitatea societăţii Gold Corporation, Meleşcanu a precizat: „Da, am discutat cu colegii noştri de la comisia de control a SIE. Şi am precizat foarte clar că problemele de bonitate ale societăţilor care investesc în România sunt de competenţa ministerului Economiei care prin intermediul ataşaţilor economici fac asemenea evaluări”.

„Din punctul nostru de vedere singurele lucruri pe care le putem cerceta este în ce măsură o asemenea investiţie poate să aibă implicaţii asupra securităţii naţionale, în sensul că se investesc bani din trafic de droguri, spălare de bani, sau că anumite servicii interesate finanţează societăţi de acest tip”, a declarat Teodor Meleşcanu.

Şeful SIE a adăugat că în cadrul discuţiei a menţionat câteva astfel de cazuri, întrebat în acest sens, dar a precizat că nu le poate menţiona.

Teodor Meleşcanu a mai precizat că nu a fost întrebat despre speculaţiile bursiere realizate în jurul proiectului Roşia Montană, dar că SIE poate prezenta, la cererea comisiei, şi o astfel de informare.

PRESEDINTELE SENATULUI CRIN ANTONESCU A PRCIZAT MARTI CA ISI MENTINE DORINTA CA REFERENDUMUL PENTRU REVIZUIREA CONSTITUTIEI SA AIBA LOC ODATA CU ALEGERILE PREZIDENTIALE!

24 sept.

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a precizat marţi că îşi menţine dorinţa ca referendumul privind revizuirea Constituţiei să fie organizat la aceeaşi dată cu alegerile prezidenţiale, însă, o decizie finală în acest sens poate fi luată abia după promulgarea legii privind referendumul.

crin_antonescu-310x275

„Noi nu putem să luăm o decizie politică privitoare la termenul pe care CCR şi l-a fixat. Intenţia noastră ar fi să facem referendum odată cu alegerile prezidenţiale. Vom vedea dacă este posibil, dar nu stă în decizia noastră. (…) Problema este că noi putem face acest referendum doar atunci când vine decizia Curţii. Când vom avea în fine încheiat acest proces – pronunţare Curte, promulgare lege, pentru că şi acolo se mai poate trage de timp dacă cineva îşi doreşte să o facă şi vedem că îşi doreşte să o facă – atunci vom putea să calculăm un an şi să spunem, printr-o decizie politică, dacă şi la ce dată vom face referendumul”, a afirmat liderul liberal.

Curtea Constituţională a României (CCR) discută în 23 octombrie sesizarea preşedintelui Traian Băsescu privind neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului.

Preşedintele Băsescu a argumentat în sesizare că legea ar permite posibilitatea adoptării prin referendum a unor măsuri lipsite de legitimitate populară şi ar duce la nerespectarea dreptului poporului român de a exercita suveranitatea de stat pe calea directă a referendumului.

Şeful statului mai susţine că pragul de participare la referendum de 30% din alegătorii înscrişi în liste contravine principiilor constituţionale, deoarece manifestarea democratică a suveranităţii poporului se asigură doar prin participarea majorităţii cetăţenilor la o consultare populară, adică 50% plus unu.

REFORMA DIN SISTEMUL JUDICIAR,INPLEMENTAREA NOILOR CODURI,REVIZUIREA CONSTITUTIEI DISCUTATE DE CONDUCEREA CSM SI EXPERTII C.E.!

24 sept.

Progresele înregistrate în reforma sistemului judiciar, implementarea noilor coduri, revizuirea Constituţiei, au fost teme discutate marţi de conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi experţii Comisiei Europene (CE).

csm-sediu-thomas-dan

Potrivit unui comunicat al CSM transmis marţi AGERPRES, experţii CE, aflaţi în misiune de evaluare a progreselor înregistrate în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) au avut o întâlnire de lucru cu o delegaţie a Consiliului, formată din preşedintele Oana Schmidt-Hăineală, vicepreşedintele Adrian Bordea, membrii Mona-Lisa Neagoe şi Luminiţa Palade, şi reprezentanţi ai aparatului tehnic.

„În cadrul întâlnirii au fost discutate progresele înregistrate în reforma structurală a sistemului judiciar şi implementarea noilor coduri, aspecte privind practica judiciară şi eficienţa procedurilor judiciare, elemente de actualitate privind independenţa sistemului judiciar, răspunderea disciplinară şi reforma inspecţiei judiciare Totodată au fost abordate subiecte referitoare la transparenţa şi responsabilizarea sistemului judiciar, precum şi problematica, revizuirii Constituţiei”, se arată în comunicat.

TEODOR MELESCANU,DIRECTORUL SIE AUDIAT MARTI DE COMISIA SPECIALA PENTRU ROSIA MONTANA!

24 sept.

Comisia parlamentară pentru controlul SIE îl audiază marţi, în cadrul unei şedinţe de urgenţă, pe directorul instituţiei, Teodor Meleşcanu, cu privire la proiectul de la Roşia Montană.

teodor-melescanu-ghimpele1-630x435

Înainte de intrarea la audieri, Teodor Meleşcanu a declarat că SIE a transmis în perioada 2002-2013 zeci de informări beneficiarilor de drept – „preşedintele, primul-ministru şi miniştrii Economiei” – privitoare la subiectul Roşia Montană.

„Nu avem o informare, avem câteva zeci de informări care au fost transmise beneficiarilor pe specificul nostru de activitate, pe probleme legate de bonitate, seriozitate, forţe ostile, favorabile proiectului respectiv. Toate sunt clasificate, deci nu vă pot spune nimic”, a declarat Teodor Meleşcanu.

Întrebat dacă se va prezenta şi la audieri în comisia parlamentară specială pentru Roşia Montană, şeful SIE a spus: „Noi mergem acolo unde ne cheamă, este sarcina noastră, însă o să le spunem tot ce o să spunem şi aici. (…) Dialogul nostru cu Parlamentul este cel cu comisia de control al SIE. Dacă dânşii doresc să preia mesajul nostru şi să-l transmită acolo, ar fi un lucru foarte bun”, a mai declarat Teodor Meleşcanu.

Audierea şefului SIE continuă la această oră.

Şefii SRI şi SIE sunt invitaţi miercurea viitoare la dezbaterile din Comisia specială pentru Roşia Montană, a anunţat preşedintele Comisiei speciale pentru Roşia Montană, Darius Vâlcov

PREMIERUL VICTOR PONTA:LITUANIA SI ROMANIA PREGATITE SA-SI CONSOLIDEZE COOPERAREA IN UE!

24 sept.

Întărirea cooperării în Uniunea Europeană, securitatea energetică şi Parteneriatul Estic au fost principalele subiecte de pe agenda întâlnirii dintre preşedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, şi premierul român Victor Ponta, aflat în vizită la Vilnius, se arată într-un comunicat al preşedinţiei lituaniene a UE.

09241139570946941

Este prima vizită a unui premier român în Lituania în istoria relaţiilor diplomatice dintre cele două ţări, se menţionează în comunicatul publicat pe site-ul preşedinţiei lituaniene a UE.

Printre principalele subiecte de discuţii s-a aflat Summitul de la Vilnius din noiembrie, în timpul căruia este de aşteptat să fie semnat acordul de asociere al UE cu Ucraina şi iniţiate acordurile similare cu Republica Moldova şi Georgia.

Potrivit preşedintei lituaniene, construcţia gazoductului România-Republica Moldova va contribui la integrarea economică a României cu UE. Gazoductul va conecta Republica Moldova cu România şi cu reţelele energetice europene, creând o alternativă la gazul rusesc scump, mai notează comunicatul. Sursele sigure şi credibile de gaze vor ajuta acest partener estic să-şi asigure independenţa energetică şi să se apere mai uşor de presiunea externă.

Întâlnirea a abordat de asemenea priorităţile preşedinţiei lituaniene a UE în domeniul energetic. România susţine aspiraţiile Lituaniei de a finaliza piaţa energetică internă a UE, de a implementa al treilea pachet energetic şi de a elimina izolarea energetică a unor regiuni, se adaugă în document.

România sprijină de asemenea propunerile de consolidare a politicii energetice externe a UE. Potrivit preşedintei lituaniene, atunci când se discută cu furnizorii străini de energie, numai prin solidaritate reciprocă şi unitate vor putea statele membre să asigure securitatea alimentării cu energie şi să scadă preţurile la energie pentru consumatori.

Dalia Grybauskaite şi-a exprimat de asemenea sprijinul pentru aderarea României la spaţiul Schengen, încheie comunicatul

PLENUL CAMEREI DEPUTATILOR A ADOPTAT PROIECTUL DE LEGE PRIVIND INFIINTAREA TRIBUNALELOR SPECIALIZATE!

24 sept.

Proiectul de lege pentru modificarea Legii 304/2004 privind organizarea judiciară, în sensul introducerii tribunalelor specializate, a fost aprobat marţi de plenul Camerei Deputaţilor.

1320232148camera_deputatilor_36418100

Proiectul de lege are ca obiect de reglementare modificarea Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară în sensul introducerii în cuprinsul legii a tribunalelor specializate, înfiinţarea acestora fiind o prioritate în vederea asigurării premiselor desfăşurării unui act de justiţie rapid şi eficient, potrivit expunerii de motive.

Astfel, alineatul (3) al articolului 37 al Legii 304, potrivit modificării propuse, va avea următorul cuprins: „(3) Tribunalele specializate preiau cauzele de competenţa tribunalului în domeniile în care funcţionează”.

Totodată, alineatul (1) al articolului 142 din aceeaşi lege va avea următorul cuprins: „(1) Datele la care vor începe să funcţioneze tribunalele specializate, judeţele şi localităţile în care vor începe să funcţioneze, denumirea acestora, precum şi domeniile în care vor funcţiona se stabilesc, în mod eşalonat, prin ordin al ministrului justiţiei, cu avizul conform al Consiliului Superior al Magistraturii”.

Proiectul de act normativ a fost aprobat cu 271 voturi pentru, două împotrivă şi 61 de abţineri. Camera Deputaţilor este prima Cameră sesizată în cazul acestui proiect.

Executivul a adoptat, în şedinţa din 11 septembrie, un proiect de lege care oferă temeiul legal pentru înfiinţarea unor tribunale specializate, în special a unui tribunal specializat în domeniile societăţi, registrul comerţului, concurenţă neloială şi insolvenţă la nivelul municipiului Bucureşti.

TRAIAN BASESCU A PROMULGAT LEGEA PRIVIND APROBAREA OUG PRIVIND RATIFICAREA SCRISORII DE INTENTIE SEMNATE CU FMI LA 12 SEPTEMBRIE 2012!

24 sept.

Traian Băsescu a semnat luni decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate cu FMI la 12 septembrie 2012.

137337734784234227842_basescu12

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, şeful statului a semnat decretul ”privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 45/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române la Bucureşti, la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 28 septembrie 2012, precum şi a Scrisorii semnate de autorităţile române la Bucureşti la 8 martie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului directorilor executivi ai Fondului Monetar Internaţional din 15 martie 2013, prin care se solicită prelungirea Aranjamentului stand-by dintre România şi Fondul Monetar Internaţional, de tip preventiv, intrat în vigoare prin Scrisoarea de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 10 martie 2011, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 25 martie 2011″.

Tot luni, Traian Băsescu a semnat şi decretul privind supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului între România şi Republica India pentru evitarea dublei impuneri şi prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit, semnat la New Delhi, la 8 martie 2013.

De asemenea, şeful statului a mai semnat decretul pentru supunerea spre ratificare Parlamentului a Acordului Comercial între Uniunea Europeană şi statele membre ale acesteia, pe de o parte, şi Columbia şi Peru, pe de altă parte, semnat la Bruxelles la 26 iunie 2012.

La începutul lunii septembrie, plenul Senatului a aprobat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 45/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnate de autorităţile române, la 12 septembrie 2012, aprobată prin Decizia Consiliului Directorilor Executivi ai Fondului Monetar Internaţional (FMI) din 28 septembrie 2012 şi a Scrisorii prin care se solicită prelungirea Angajamentului Stand-By dintre România şi FMI, de tip preventiv.

Potrivit expunerii de motive a proiectului legislativ, cea de-a şasea evaluare în cadrul Angajamentului Stand-By de tip preventiv între România şi FMI, ce a avut loc în perioada 31 iulie – 13 august 2012, s-a încheiat cu „o serie de aprecieri privind progresul reformelor, precum şi cu un calendar de măsuri pentru următoarele luni”, acestea fiind reflectate în cadrul Scrisorii de intenţie semnate la 12 septembrie 2012.

„Astfel, s-a propus menţinerea caracterului preventiv al Acordului şi continuarea monitorizării programului agreat prin evaluări trimestriale, acţiuni prioritare, criterii de performanţă cantitative şi ţinte indicative, precum şi criterii structurale de referinţă. (…) În vederea finalizării angajamentului curent, de tip preventiv, care avea limită data de 30 martie, s-a solicitat FMI prelungirea cu trei luni a acestuia. De asemenea, având în vedere efectele benefice ale ultimului Angajament stand-by încheiat cu FMI, s-a propus şi demararea discuţiilor în vederea încheierii unui nou acord, odată cu finalizarea analizei angajamentului curent. Cele două solicitări au fost transmis FMI, dar, deşi partea română a demarat procedurile de ratificare a Scrisorii de intenţie semnate la 12 septembrie 2012, ratificarea a fost amânată, date fiind schimbările ce au avut loc între timp la nivelul conducerii ministerelor”, precizează sursa citată

PRESEDINTA LITUANIEI DALIA GRYBAUSKAITE L-A PRIMIT PE PREMIERUL VICTOR PONTA!

24 sept.

Premierul Victor Ponta şi-a început marţi vizita oficială în Republica Lituania, printr-o întâlnire cu preşedintele acestei ţări, Dalia Grybauskaite.

09241139570946941

Victor Ponta s-a întâlnit, de asemenea, cu primul ministru al Lituaniei, Algirdas Butkevicius, iar la prânz cei doi premieri vor avea o conferinţă de presă comună la sediul Guvernului Republicii Lituania.

După-amiază, Ponta va avea o întrevedere cu preşedintele Parlamentului Republicii Lituania, Vydas Gedvilas, şi o întâlnire cu reprezentanţi ai Confederaţiei Lituaniene a Industriaşilor.

FOSTUL MINISTRU DE FINANTE AL CABINETULUI NASTASE,MIHAI TANASESCU :BASESCU MI-A PROPUS SA FIU PREMIER!

24 sept.

Fostul ministru de Finanțe al Cabinetului Năstase, Mihai Tănăsescu, mărturisește că i s-a oferit funcția de prim-ministru al României, dar s-a văzut nevoit s-o refuze pentru că, după părerea lui, un tehnocrat în fruntea Executivului nu este o soluție viabilă.

basescu-tanasescu-ar-corespunde-ca-premier-dar-nu-pleaca-de-la-bei-si-nu-a-participat-la-campanie-181879

”Da, mi s-a propus la un moment dat funcţia de prim-ministru. Dar, vedeţi, eu sunt privit ca un politician de tip tehnocrat, iar un premier tehnocrat nu e o soluţie pe termen lung, e acceptată mai greu de către partide. Forţele politice îşi impun oamenii politici, pentru că premierul are nevoie de susţinere în Parlament şi până la urmă aşa este bine ca partidele să-şi promoveze oamenii în Guvern”, a declarat Tănăsescu, luni, la Adevărul Live.

Mihai Tănăsescu este fost reprezentant al României la Fondul Monetar Internațional și actual vicepreședinte al Băncii Europene de Investiții. În mandatul său ca ministru de Finanțe a reușit performanța de a reduce deficitul bugetar aproape de 1% din PIB.

Numele său sa vehiculat și pentru funcția de guvernator al BNR, dar Tănăsescu spune că instituția are nevoie de continuitate, ”nu trebuie să plece cineva ca să vină altcineva”.

Mihai Tănăsescu a vorbit și despre PSD, partidul care l-a promovat în funcția ministerială. ”Prin meseria pe care o am, ne mai întâlnim, avem tot felul de discuţii. Dar acum sunt autosuspendat din partid. Să mă întorc? E o întrebare foarte grea, voi avea peste 60 de ani când voi pleca de la BEI şi, după părerea mea, generaţia de 40-50 de ani poate să dea, în politică, tot ce are mai bun. Pe de altă parte, să ştiţi că viaţa politică este foarte stresantă, nu are acele bucurii ale vieţii obişnuite, ai mare nevoie de susţinere din partea familiei, iar eu am beneficiat din plin de această susţinere”, a afirmat economistul.

MAESTRUL GEO SAIZESCU A PARASIT ACEASTA LUME!,DUMNEZEU SA-L ODIHNEASCA!

24 sept.

Geo Saizescu a murit, luni, la vârsta de 80 de ani, la Institutul de Pneumoftiziologie “Marius Nasta” din Bucureşti. Geo Saizescu a lăsat în urmă o serie de lungmetraje considerate antologice pentru istoria filmului românesc, în cadrul cărora a fost regizor, scenarist sau actor.

Geo-Saizescu-250x207

Geo Saizescu este un cineast singular în cinematografia română, grație consecvenţei cu care s-a consacrat comediei, scrie Mediafax. Dintre comediile regizate de Geo Saizescu amintim: “Păcală” (1974), “Un surâs în plină vară” (1963), “Astă seară dansăm în familie” (1972) şi “Secretul lui Bachus” (1984). În mai multe dintre filmele sale, Geo Saizescu a îndeplinit atât rolul de scenarist, cât şi pe cel de actor.

De-a lungul carierei, Geo Saizescu a colaborat cu mai mulți monștri sacri ai filmului românesc, printre care: Gheorghe Dinică, Iurie Darie, Dem Radulescu, Jean Constantin, Florin Piersic, Ileana Stana Ionescu, Sebastian Papaiani, Emil Hossu, Stela Popescu, Maia Morgenstern, Valentin Teodosiu, Şerban Ionescu, Draga Olteanu-Matei, Dorina Lazăr.

Ultimele producții

Cele mai recente pelicule ale sale sunt “Iubire elenă” (2010) şi “A doua şansă” (2011). Filmul “Iubire Elenă”, o coproducţie Grecia/ România/ Italia având la bază piesa omonimă scrisă de Kostas Assimakopoulos, a avut premiera în cinematografele româneşti pe 18 mai 2012. Din distribuţia filmului au făcut parte Maia Morgenstern, în rolul Beatricei, Mircea Rusu, în rolul lui Filipos, Georgiana Saizescu (Eleni Altamoura), Adrian Păduraru, Ileana Stana Ionescu, Eusebiu Ştefănescu, Cătălin Saizescu.

Geo Saizescu a mai regizat filme precum: “Dragoste la zero grade” (1964), “La porţile pământului” (1965), “Eu, tu, şi… Ovidiu” (1978), “Şantaj” (1980), “Grăbeşte-te încet” (1981), “Sosesc păsările călătoare” (1984), “Secretul lui Nemesis” (1987), “Harababura” (1990) şi “Păcală se întoarce” (2006).

În anul 2006, cu ocazia lnsării filmului “Păcală se întoarce”, Geo Saizescu spunea că Păcală este “o chintesenţă a inteligenţei şi umorului naţional” ce înfruntă prostia omenească. În raport cu acelaşi personaj întruchipat în urmă cu 30 de ani de Sebastian Papaiani, Păcală în interpretarea lui Denis Ştefan din “Păcală se întoarce” readucea acelaşi spirit, susţinea atunci regizorul. Atunci, Saizescu visa chiar şi la un al treilea film cu acelaşi protagonist.

De asemenea, Geo Saizescu a jucat în numeroase filme, între care ”S-a furat o bombă”, “Astă seară dansăm în familie”, “Păcală”, “Eu, tu şi Ovidiu”, “Saltimbancii”, “Grăbeşte-te încet”, “Şantaj”, “Buletin de Bucureşti”, “Pe malul stâng al Dunării albastre”, “Fram”, “Sosesc păsările călătoare”, “Secretul lui Bachus”, “Secretul lui Nemesis”, “Căsătorie cu repetiţie”, “Harababura”, “A doua cădere a Constantinopolului”, “Milionari de weekend” şi “O secundă de viaţă”.

Singurul regret

După cum singur declara, şi-a iubit toate filmele, niciunul nefiind mai presus decât altu. Singurul său regret a fost acela că nu a făcut mai multe pelicule. De asemenea, Geo Saizescu a fost un pedagog renumit şi şi-a dorit mereu să împărtăşească arta cinematografică mai tinerilor săi colegi.

A scris cărţile ”Jurnalul unui bătrân lup de cinema” şi “Păcală se întoarce şi.. rămâne!”. A primit numeroase premii şi distincţii, între care şi premiul de excelenţă al Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj.

Geo Saizescu s-a născut pe 14 noiembrie 1932, în comuna Prisăceaua, județul Mehedinți.

MINISTRUL MEDIULUI ROVANA PLUMB A DECLARAT COMISIEI SPECIALE,CA NU A DAT NICIO AUTORIZATIE DE MEDIU PROIECTULUI MINIER ROSIA MONTANA!

24 sept.

Ministrul Mediului şi Schimbărilor Climatice, Rovana Plumb, a afirmat, marţi, în cadrul Comisiei Speciale dedicate exploatării miniere de la Roşia Montană, că ministerul de resort nu a dat acordul de mediu şi nicio derogare de la legislaţia în vigoare pentru acest proiect.

rovana-plumb-luam-in-calcul-o-formula-diferita-pentru-timbrul-de-mediu-la-benzina-si-diesel-74938

‘Ministerul Mediului a acţionat ca reprezentant al statului român şi s-a asigurat ca, indiferent de operatorul care va acţiona în România, mediul să fie respectat în România. Ministerul a respins proiectul vechi şi a impus standarde cerute de legislaţia europeană. Ministerul Mediului nu a dat acord de mediu şi nicio derogare de la legislaţia în vigoare, a cerut şi a impus condiţii şi standarde de mediu, astfel încât să nu existe niciun fel de prejudiciu la nivelul cetăţenilor. Ne-am consultat cu Finlanda şi Suedia pe teme similare, cu Comisia Europeană, să preluăm cele mai bune practici. Din punct de vedere tehnic, ministerul a reuşit să impună garanţii de mediu şi standarde de mediu la nivel internaţional, iar poziţia noastră este de apărător al statului, al legilor în vigoare şi al cetăţenilor’, a declarat ministrul Mediului.

Potrivit oficialului MMSC, concentraţia de cianură a fost redusă pentru proiectul de la Roşia Montană.

‘În actuala variantă a proiectului, statul a impus o garanţie de mediu dublă faţă de ceea ce prevedea vechiul proiect, de la 76 milioane dolari la 146 milioane dolari. De asemenea, am redus concentraţia de cianură la o treime din media europeană, care este de 10 ppm. Ne-am asigurat că investitorul va utiliza cea mai nouă tehnologie, astfel încât concentraţia să fie de 3 ppm, una dintre cel mai scăzute din Uniunea Europeană. Transportul cianurii se va face strict controlat în condiţii de maximă siguranţă. Am impus următoarele condiţii: indiferent de operatorul care va opera în zona de exploatare de mediu, toate aceste condiţii sunt valabile. Poluarea istorică va cădea în sarcina poluatorului. În prezent, statul român are capabilitatea de a putea monitoriza, controla, condiţiile de mediu, dar, din punct de vedere financiar, nu are capacitatea de plăti 300 de milioane de euro pentru depoluarea istorică’, a explicat Rovana Plumb.

Parlamentarii comisiei speciale pentru Roşia Montană s-au reunit, marţi, pentru a discuta despre investiţia pe care canadienii de la Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/ vor să o deruleze într-un proiect de extracţie a aurului.

Începând de miercuri, timp de două zile, membrii comisiei se vor deplasa la Roşia Montană, unde vor sta de vorbă cu reprezentanţi ai minerilor, ai companiei Roşia Montană Gold Corporation, ai ONG-urilor şi autorităţilor.

Parlamentarii au termen să încheie raportul cu privire la exploatarea minieră până pe 20 octombrie, prima cameră sesizată fiind Senatul.

La jumătatea lunii septembrie, ministrul Mediului, Rovana Plumb, declara că valoarea garanţiei de mediu pe care investitorul canadian o va depune, anual, în contul statului român pentru proiectul de la Roşia Montană este de 146 milioane de dolari, la care se adăugă o garanţie suplimentară, în caz de accident ecologic, în valoare de 25 milioane dolari, în fiecare an.

Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană.

Actul normativ prevede aprobarea unui acord în baza căruia acţionarul majoritar al proiectul minier aurifer, Roşia Montană Gold Corporation /RMGC/, va transfera în etape cu titlu gratuit către acţionarul minoritar controlat de statul român o cotă de 5,69% din capitalul social al companiei. Participaţia indirectă a statului român urmează să ajungă, astfel, la 25%. Redevenţa minieră aplicabilă proiectului minier va fi de 6% (faţă de 4% în cazul celorlalte proiecte miniere) cu opţiunea statului român de a solicita plata acesteia în natură. De asemenea, investitorul se angajează să întreprindă conservarea, amenajarea şi revitalizarea patrimoniului cultural, să asigure protecţia mediului şi eliminarea poluării istorice, să contribuie la dezvoltarea economică şi culturală durabilă a comunităţii din Roşia Montană.

Textul adoptat de Guvern mai prevede declararea proiectului ca fiind de utilitate publică şi de interes naţional deosebit, dar şi mandatarea unor entităţi publice să aducă la îndeplinire unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

Conform planului de afaceri al acţionarului majoritar, implementarea şi desfăşurarea exploatării minereurilor auro-argentifere vor duce la crearea a 2.300 locuri de muncă în faza de construcţie şi 900 locuri de muncă în faza de operare

PREMIERUL VICTOR PONTA:DECIZIA DE ADRERARE A ROMANIEI LA SCHENGEN VA FI UNA POLITICA!

24 sept.

Premierul Victor Ponta a declarat luni că decizia privind aderarea României la spaţiul Schengen este una politică şi că este mulţumit de răspunsul pe care l-a primit de la premierul Finlandei pe această temă.

09231803507558659

„Toată lumea este de acord, aşa cum a spus şi premierul Finlandei astăzi, cu faptul că tehnic merităm în Schengen, decizia care trebuie luată este o decizie politică, decizia politică care va fi luată până la sfârşitul acestui an de noul Guvern al Germaniei, sigur, condus tot de doamna Merkel, de Guvernul olandez, care de asemenea este după alegeri şi de Guvernul finlandez”, a spus premierul într-o declaraţie de presă.

El a adăugat că pentru aderarea României la spaţiul Schengen se va ţine cont, printre altele, şi de progresele pe care le-a avut România în ceea ce priveşte Mecanismul de Cooperare şi Verificare, dar tot ceea ce poate face România este să convingă partenerii să ia decizia politică de primire în Schengen.

Întrebat dacă este mulţumit de răspunsul premierului finlandez pe acest subiect, şeful Executivului a spus: „Da, pentru că am discutat şi la Berlin şi la Paris şi la Helsinki. Şi da, sunt mulţumit în sensul în care, repet, decizia va fi una politică, iar în politică trebuie să faci tot ce ţine de tine pentru a avea un rezultat bun, sunt lucruri pe care nu le putem influenţa”, a adăugat premierul.

GWEN STEFANI – COOL!

24 sept.

ALANIS MORISSETTE – THANK YOU!

24 sept.

%d blogeri au apreciat: