Arhiva | 10:36 am

TRAIAN BASESCU ISI „FREACA MAINILE DE BUCURIE”,CAND O VAZUT MINUTA INSTANTEI IN DOSARUL ICA(TELEPATIA) SI SPERA SA-L VADA PE DAN VOICULESCU”SOLUTIA IMORALA” IN PUSCARIE!

27 sept.

MINUTA INSTANTEI DIN DOSARUL ICA.

Hotărâre(minuta)
26.09 2013

traian-basescu-cu-dan-voiculescu

Admite cererile de schimbare a încadrării juridice formulate de instanţă din oficiu şi de apărătorul ales al inculpatului V.D..
I.În temeiul disp.art 11 pct 2 lit b rap la art 10 lit g din CPP încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului V.D. pentru infracţiunea prevăzută de art.13 din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din Cp, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prevăzut de art. 124 din Cp rap. la art. 122 din Cp.
În temeiul disp. art. 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului V.D. din infracţiunea prevăzută de art. 17 lit. e din Legea 78/2000 cu trimitere la art. 23 lit. c din Legea 656/2002 cu referire la art. 10 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin. 2 din Cp în infracţiunea prevăzută 17 lit. e din Legea 78/2000 cu trimitere la art. 29 alin. 1 lit c din Legea 656/2002modificată , cu referire la art. 10 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 din Cp.
În temeiul disp. 17 lit. e din Legea 78/2000 cu trimitere la art. 29 alin. 1 lit. c din Legea 656/2002, modificată, cu referire la art. 10 alin. 1 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 41 alin 2 din Cp condamnă pe inculpatul V.D. la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul disp. art. 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit a teza a II -a, lit b din Cp.
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II -a, lit. b din Cp, pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
II.În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului P.C.prin rechizitoriu,din infracţiunea prev. de art. 10 lit. a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin. 2 din Cp şi art 75 lit. a din Cp în infracţiunea prev. de art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din Cp şi art 75 lit a din Cp.
În temeiul disp. art. 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din Cp şi art. 75 lit a din Cp condamnă pe inculpatul P.C.la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În temeiul disp. art. 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a , lit b şi lit c din CP (funcţiile de preşedinte al Consiliului de Administraţie al ADS şi Director General al ADS)
În temeiul disp. art. 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a teza a II – a, lit b şi lit c din CP (funcţiile de preşedinte al Consiliului de Administraţie al ADS şi Director General al ADS) pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
III. În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului S.J.C.prin rechizitoriu din infracţiunea prev. de 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din Cp şi art 75 lit a din Cp în infracţiunea prev. de art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 şi art 75 lit a din Cp .
În temeiul disp. art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 şi art 75 lit a din Cp condamnă pe inculpatul S.J.C.la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a , lit b şi lit c din CP(funcţia de membru al AGA a SC ICA SA şi director al Direcţiei juridice a ADS)
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a, lit b şi lit c din CP(funcţia de membru al AGA a Sc Ica Sa şi director al Direcţiei juridice a ADS) pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
IV. În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului M.G.din infracţiunea prev. art 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din Cp şi art 75 lit a din Cp în infracţiunea prev. de art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din Cp şi art 75 lit a din Cp.
În temeiul disp. art 26 din Cp rap la 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 41 alin 2 din Cp şi art 75 lit a din Cp condamnă pe inculpatul M.G.la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a, lit b şi lit c din CP(funcţiile de director general şi preşedinte al CA al SC ICA SA )
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a II – a, lit b şi lit c din CP(funcţiile de director general şi preşedinte al CA al SC ICA SA ) pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art 11 pct 2 lit b din Cpp rap la art 10 lit g din Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului M.G.pentru infracţiunea prev. de art 248 Cp cu aplicarea art 75 lit a din Cp, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prev. de art 124 din CP rap. la art. 122 Cp.
În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului M.G.din infracţiunea prev. de art 290 CP în infracţiunea prev. de art 290 alin 1 din CP.
În temeiul disp. art. 11 pct. 2 lit. b din Cpp rap. la art 10 lit. g din Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea prev. de art 290 alin. 1 din Cp, astfel cum s-a dispus schimbarea încadrării juridice, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prev. de art. 124 Cp rap. la art. 122 din Cp.
V. În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului P.S.din infracţiunea prev. de art. 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp în infracţiunea prev art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp.
În temeiul disp. art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp condamnă pe inculpatul P.S.la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a, lit b şi lit c din CP (director general executiv al SC G. )
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a II – a , lit b şi lit c din Cp (Director general executiv al SC G. SA) pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art. 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului P.S.din infracţiunea prev. de art 290 din Cp în infracţiunea prev. de art 290 alin 1 din Cp.
În temeiul disp. art 11 pct 2 lit b din Cpp rap la art 10 lit g din Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea prev. de art 290 alin 1 din Cp, astfel cum s-a dispus schimbarea încadrării juridice constatând împlinit termenul de prescripţie specială prevăzut de art 124 din Cp rap la art 122 din Cp.
VI. În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului S.V.N.din infracţiunea prev. de art 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp în infracţiunea prev. de art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp.
În temeiul disp art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp condamnă pe inculpatul S.V.N.la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a II – a , lit b şi lit c din CP( funcţia de director al Direcţiei de Privatizare -Concesionare a ADS).
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a , lit b şi lit c din CP( funcţia de director al Direcţiei de Privatizare Concesionare a ADS) pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului S.V.N.din infracţiunea prev. de art 25 din Cp rap la art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 289 din Cp în infracţiunea prev. de art 25 din Cp rap la art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 289 alin 1 din Cp.
În temeiul disp. art 25 din Cp rap la art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 289 alin 1 din Cp condamnă pe inculpatul S.V.N.la pedeapsa de 4 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a , lit b şi lit c din CP( funcţia de director al Direcţiei de Privatizare Concesionare a ADS).
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev.. de art 64 lit a teza a- II – a , lit b şi lit c din CP( funcţia de director al Direcţiei de Privatizare Concesionare a ADS) pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului S.V.N.din infracţiunea prev. de art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 291 Cp în infracţiunea prev. de art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 291 teza 1 Cp.
În temeiul disp. art 11 pct 2 lit b rap la art 10 lit g din Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea prev. de art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 291 teza 1 Cp, pentru care s-a dispus schimbarea încadrării juridice, constatând împlinit termenul de prescripţie specială prev. de art 124 CP rap la art 122 din CP.
În temeiul disp . art 33 lit a , 34 lit b din Cp contopeşte pedepsele aplicate inculpatului pentru infracţiunile prevăzute de art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp şi art 25 din Cp rap la art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 289 alin 1 din Cp,respectiv de 6 ani şi 4 ani închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 6 ani închisoare.
În temeiul disp. art. 35 alin. 3 din Cp inculpatul va executa pedeapsa complimentară cea mai grea în sensul că în temeiul disp. art. 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a II – a, lit. b şi lit c din CP (funcţia de director al Direcţiei de Privatizare Concesionare a ADS) pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
VII. În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului D.G.M.din infracţiunea prev. de art 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp în infracţiunea prev de art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art. 75 lit a din Cp.
În temeiul disp. art 11 pct 2 lit b din Cpp rap la art 10 lit g din Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului D.G.M.pentru infracţiunea prev. de art 26 din Cp Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp, astfel cum s-a dispus schimbarea încadrării juridice, constatând că a intervenit decesul inculpatului în cursul procesului penal.
În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului din infracţiunea prev. de art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 289 din Cp în infracţiunea prevăzută de art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 289 alin 1 din Cp.
În temeiul disp. art 11 pct. 2 lit b din Cpp rap la art 10 lit g din Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea prev. de art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 289 alin 1 din Cp, astfel cum s-a dispus schimbarea încadrării juridice, constatând că a intervenit decesul inculpatului în cursul procesului penal.
În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului D.G.M.din infracţiunea prev. de art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 291 din Cp în infracţiunea prevăzută de art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art. 291 teza I din Cp.
În temeiul disp. art 11 pct 2 lit b din Cpp rap la art 10 lit g din Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului pentru infracţiunea prev. de art 17 lit c din Legea 78/2000 cu referire la art 291 teza I din Cp, astfel cum s-a dispus schimbarea încadrării juridice, constatând că a intervenit decesul inculpatului în cursul procesului penal.
VIII. În baza art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului S.G.din infracţiunea prevăzută de art 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp în infracţiunea prev de art 26 din Cp rap la 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp .
În temeiul disp. art 26 din Cp rap la 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp condamnă pe inculpatul S.G.la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a , lit b şi lit c din CP( membru al AGA a SC ICA SA)
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a, lit b şi lit c din CP( funcţia de membru al AGA a SC ICA SA) pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art 11 pct 2 lit b din Cpp rap la art 10 lit g din Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului S.G.pentru infracţiunea prev. de art 248 Cp cu aplicarea art 75 lit a din Cp, constatând că s-a împlinit termenul de prescripţie specială prev. de art 124 din Cp rap la art 122 din Cp .
IX. În baza art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului B.C.din infracţiunea prevăzută de art 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp în infracţiunea prev de art 26 din Cp rap la 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp.
În temeiul disp. art 26 din Cp rap la 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp condamnă pe inculpatul B.C.la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a, lit b şi lit c din CP(funcţia de membru al AGA a SC ICA SA).
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev.. de art 64 lit a teza a- II – a , lit b şi lit c din CP(funcţia de membru AGA a SC ICA SA) pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art 11 pct 2 lit b din Cpp rap la art 10 lit g din Cpp încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului B.C.pentru infracţiunea prev. de art 248 Cp cu aplicarea art 75 lit a din Cp, constatând că s-a împlinit termenul de prescripţie specială prev. de art 124 din Cp rap la art 122 din Cp .
X. În baza art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului P.A.din infracţiunea prevăzută de art 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp în infracţiunea prev de art 26 din Cp rap la 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp.
În baza prev de art 26 din Cp rap la 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din Cp condamnă pe inculpatul P.A.la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a II – a, lit b şi lit c din CP(funcţia de cenzor al SC ICA SA ).
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev.. de art 64 lit a teza a II – a, lit b şi lit c din CP( funcţia de cenzor al SC ICA SA) pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
XI. În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului M.G.din infracţiunea prev. de art 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din CP în infracţiunea prev art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din CP.
În temeiul disp art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din CP condamnă pe inculpatul M.G.la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a II – a, lit b şi lit c din CP(funcţia de cenzor al SC ICA SA ).
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev.. de art 64 lit a teza a II – a, lit b şi lit c din CP( funcţia de cenzor al SC ICA SA) pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
XII. În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatului P.F.A.prin rechizitoriu din infracţiunea prev. de art 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din CP în infracţiunea prev art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din CP.
În temeiul disp art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din CP condamnă pe inculpatul P.F.A. la pedeapsa de 6 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a- II – a , lit b şi lit c din CP (funcţia de şef Serviciu legislaţie din cadrul ADS, funcţia de membru al Consiliului de Administraţie al SC ICA SA).
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prev.. de art 64 lit a teza a- II – a , lit b şi lit c din CP (funcţia de membru al ConsilIului de Administraţie al SC ICA SA şi funcţia de şef Serviciu legislaţie din cadrul ADS) pe o perioadă de 4 ani după executarea pedepsei principale.
XIII. În temeiul disp. art 334 din Cpp schimbă încadrarea juridică a faptei reţinute în sarcina inculpatei E.V.prin rechizitoriu din infracţiunea prev. de art 26 din Cp rap la art 10 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din CP în infracţiunea prev art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din CP.
În temeiul disp. art 26 din Cp rap la art 10 alin 1 lit a din Legea 78/2000 cu aplicarea art 75 lit a din CP condamnă pe inculpata E.V.la pedeapsa de 5 ani închisoare.
În temeiul disp. art 71 din Cp interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev. de art 64 lit a teza a II – a, lit b şi lit c din CP (funcţia de cenzor al SC ICA SA ).
În temeiul disp. art 65 din Cp interzice inculpatei exerciţiul drepturilor prev.. de art 64 lit a teza a II – a , lit b şi lit c din CP (funcţia de cenzor al SC ICA SA) pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În temeiul disp. art 33 alin 1 şi 3 din Legea 656/2002 modificată rap la art 118 lit e din CP dispune confiscarea de la inculpatul V.D. a sumei de 2.984.358,3 lei reprezentând contravaloarea a …. acţiuni deţinute la SC C.C. A.I. SA (fostă SC ICA SA), donate …. şi a sumei de 2.984.358,6 lei, reprezentând contravaloarea a …. de acţiuni deţinute la SC C.C. A.I. SA (fostă SC ICA SA), acţiuni ce au fost donate ….
În baza disp. art. 14, 346 din Cpp, şi art 1357 Cod Civil admite, în parte, acţiunea civilă formulată de M. A.D.R. şi îi obligă în solidar, pe inculpaţii V.D., P.C., S.J.C., M.G., P.S., S.V.N., S.G., B.C., P.A., M.G., P.F.A, E.V.şi pe moştenitorii inculpatului decedat, D.G.M., numiţii D.M.şi D.C.la plata echivalentului în lei a sumei de 60.482.615 Euro la cursul BNR din ziua efectuării plăţii către partea civilă M. A.D.R..
Menţine măsurile asigurătorii dispuse în cursul urmăririi penale de Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie -DNA, prin ordonanţa din data de 03.10.2008 prin care s-a dispus instituirea unor măsuri asigurătorii asupra bunurilor şi a sumelor de bani aparţinând inculpaţilor după cum urmează:
a- sumele de bani disponibile în conturile bancare deţinute de inculpatul V.D. la …. până la concurenţa sumei de 15.000.000 RON- sold la data aplicarii măsurii de 309.604 EUR, 1.130.085 USD , 93.061 RON, 236,09 CHF şi , respectiv 433,00 GBH- n.n. şi …. până la concurenţa sumei de 5.000.000 RON – sold la data aplicarii măsurii de 12.886,39 USD, indisponibilizate prin procesul-verbal de aplicarea a sechestrului din data de ……..;
b- imobilul situat în …….. – aflat în proprietatea inculpatului V.D. cu o valoare estimată de 250.000 EUR pentru care s-a dispus instituirea sechestrului judiciar prin procesul-verbal din ….. de instituirea sechestrului judiciar;
c- imobilul situat în …….. – aflat în proprietatea inculpatului S.G.cu o valoare estimată de 110.000 EUR – pentru care s-a dispus instituirea sechestrului judiciar prin procesul-verbal de instituirea sechestrului din ……;
d – cota de ˝ a imobilului situat în ….. – aflat în proprietatea inculpatei E.V. cu o valoare estimată de 88.000 EUR pentru care s-a dispus instituirea sechestrului judiciar prin procesul-verbal din data de …….;
e – cota de ˝ a imobilului situat în ……… aflat în proprietatea inculpatului M. G. cu o valoare estimată de 456.000 EUR pentru care s-a dispus instituirea sechestrului judiciar prin procesul- verbal din data de …….;
f – terenul în suprafaţă de …… mp amplasat în ……….şi asupra a două apartamente amplasate la parterul ,şi respectiv etajul aceluiaşi imobil – bunuri aflate în proprietatea inculpatului P. S. şi care au o valoare estimată de 2.020.000 EUR pentru care s-a dispus instituirea sechestrului judiciar prin procesul – verbal din data de …….;
g – cota de ˝ a imobilului situat în ………, aflat în proprietatea inculpatului S. J. -C. cu o valoare estimată de 210.000 EUR pentru care s-a dispus instituirea sechestrului judiciar prin procesul-verbal din data de ……..;
h- cota de 1/2 din imobilul situat în …………, aflat în proprietatea inculpatului P.A. cu o valoare estimată de 110.000 EUR, pentru care s-a dispus instituirea sechestrului judiciar conform procesului-verbal de instituire a sechestrului judiciar din data ………;
i- imobilul (teren + clădire) amplasat în ……….. cu valoare estimată de 1.000.000 EUR şi (2) cota de ˝ dintr-un imobil amplasat în ………..- cu o valoare estimată de 95.000 EUR – bunuri aflate în proprietatea inculpatului S. V.-N. pentru care s-a dispus instituirea sechestrului judiciar prin procesul-verbal din data de ……
În temeiul disp. art 348 teza a-II-a din Cpp dispune anularea parţială a Notei privind propunerea de vânzare a acţiunilor gestionate de ADS la SC ICA SA Bucureşti nr …../…… cu referire punctuală la menţiunea nereală cuprinsă în capitolul 2 referitoare la publicarea anunţului de intenţie la privatizare a acestei societăţi în Monitorul Oficial nr …din data … şi a celor două exemplare ale procesului verbal de predare- primire întocmit în fals la data de ……..de inculpatul M.G.-în calitate de director general al Sc Ica Sa şi P.S.-în calitate de director general executiv al Sc G.I. V. şi C. Sa Bucureşti.
În temeiul disp art 191 din Cpp obligă pe fiecare inculpat şi pe moştenitorii inculpatului decedat, numiţii D.G.M., D.M.şi D.C. la plata a câte 7000 RON reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru inculpatul decedat D.G.M., în cuantum de 400 de lei şi onorariul apărătorului din oficiu desemnat pentru moştenitorii inculpatului decedat, numiţii D.M.şi D. C., în cuantum de 400 de lei, se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.
Cu apel
Pronunţată în şedinţă publică, azi 26.09 2013

DCNEWS.ro,PREZINTA ONG-urile ANTI ROSIA MONTANA CARE AU CONFIRMAT CA AU FOST FINANTATE DE MILIARDARUL EVREU DE ORIGINE MAGHIARA GEORGE SOROS,AMICUL LUI TRAIAN BASESCU!

27 sept.

Un articol recent apărut în presă spune că miliardarul american de origine maghiară George Soros a stimulat protestele anti-Roșia Montană. El ar fi susținut cu sume imense mai multe ONG-uri româneşti, prin fundaţiile pe care le controlează. Șeful SIE vorbește despre cetățeni străini care fac lobby împotriva proiectului, în timp ce conducătorul Comisiei SIE din Parlament transmite clar că ONG-urile din România finanţate de Soros au rol de “catalizator” al protestelor din Piaţa Universităţii. DC News a luat legătura cu cele mai înverșunate organizații care contestă proiectul minier, iar marea majoritate a confirmat că, de-a lungul timpului, a primit finanțare din partea fundațiilor controlate de George Soros.

basescu_soros_aur_rosia-montana

09152153-169862169

Lista ONG-urilor finanțate de Soros.

În Evenimentul Zilei a apărut, duminică, un articol care spune că “marele jucător de bursă, George Soros, a premeditat acţiunile de astăzi, finanţând un lung şir de ONG-uri româneşti prin fundaţiile pe care le controlează: Open Society Institute, CEE Trust, Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile şi Fundaţia pentru Parteneriat”. Același material transmite că cele mai vocale ONG-uri de la protestele contra proiectului minier se află şi pe primele locuri în clasamentul generozităţii miliardarului american cu origini maghiare.

DC News a luat legătura cu toate organizațiile invocate de Evenimentul Zilei, iar răspunsurile primite din partea reprezentanților acestora sunt extrem de interesante.

Centrul de Resurse Juridice

În materialul invocat se arăta că Centrul de Resurse Juridice ar fi fost finanţat de CEE Trust şi de Fundaţia pentru Parteneriat cu 249.000 de dolari, începând din anul 2008. Iată ce ne-a transmis Georgiana Iorgulescu, director executiv CRJ:

“1. Centrul de Resurse Juridice a fost finanțat de către CEE Trust în perioada iunie 2008 – iulie 2010 cu suma de 148.000 USD, iar co-finanţarea a fost de 12.000 USD. Proiectul a vizat dezvoltarea abilităţilor organizaţiilor neguvernamentale şi ale jurnaliştilor de investigaţie de la nivel local şi regional de a monitoriza persoanele şi procedurile administraţiei publice locale pe 7 domenii de interes.

2. CRJ nu a încheiat niciun alt contract cu CEE Trust. A fost, în schimb, partener, într-un proiect al Fundaţiei «Pentru Voi» intitulat «Stop discriminării persoanelor cu dizabilităţi mintale». A încasat ca şi partener de proiect suma de 8.300 USD și a co-finanţat cu suma de 2.000 USD. Perioada proiectului a fost între aprilie 2010 şi ianuarie 2011.

3. CRJ nu a avut niciun contract direct cu Fundaţia pentru Parteneriat, ci doar un contract de parteneriat, cu aplicantul principal Fundaţia «Terra Mileniul III», în anul 2007. Valoarea contractului de parteneriat a fost de 6.000 RON şi a vizat acţiuni privind accesul la informaţii publice”.

ActiveWatch

Despre Asociaţia de Monitorizare a Presei s-a scris că ar fi primit de la CEE Trust peste 170.000 de dolari, în perioada martie 2007- februarie 2012, pentru Programul «FreeEx»”. Teodor Zăbavă, coordonator de comunicare al ActiveWatch, ne-a răspuns:

“Suma acordată de CEE Trust pentru proiectele câștigate prin concurs de ActiveWatch ca aplicant principal este de 194.250 de dolari. De asemenea, ca parteneri, ne-au revenit 12.050 de dolari, în cadrul a două proiecte”.

Iată lista proiectelor pentru care ActiveWatch a primit finanțare din partea CEE Trust:

1. Proiectul “Alegerile pentru Parlamentul European – Eurobarometrul discursului electoral” – 16.790 de dolari primiți din partea CEE – Trust, în perioada octombrie 2007 – februarie 2008.

2. Proiectul “Transparența fondurilor europene în România” – 65.500 de dolari primiți din partea CEE Trust, în perioada 2007 – 2008.

3. “Studii de caz în etica jurnalistică” – 2.000 de dolari primiți din partea CEE Trust, în perioada iunie 2008 – octombrie 2009.

4. Cel mai bine finanțat proiect al ActiveWatch a fost “Întărirea capacității instituționale”, pentru care CEE Trust a alocat 99.910 dolari, în perioada 2010 – 2012. În răspunsul ActiveWatch se arată că scopul proiectului a fost întărirea capacității instituționale, de comunicare și de fundraising. Cei aproape 100.000 de dolari au fost cheltuiți pe “o serie de training-uri și teambuilding-uri pentru personalul și voluntarii organizației, pe refacerea strategiei organizaționale și de comunicare, a website-ului, realizarea blog-ului, elaborarea cursului MediaSIS – Competențe media și digitale pentru cadrele didactice. Membrii echipei au fost sprijiniți financiar să participe la cursuri de specializare, inițiere și calificare, care le erau necesare”.

5. “For Strenger Voices: Reinforcement for Platform for Bucharest ActiveWatch” – 10.050 de dolari primiți din partea CEE Trust, în perioada 2008 – 2012.

Mișcarea Civică Miliția Spirituală

Despre Mișcarea Civică Miliția Spirituală s-a scris că ar fi primit de la CEE Trust suma de 105.000 de dolari, începând cu octombrie 2011. Iată cum stau lucrurile:

1. În perioada noiembrie 2011 – ianuarie 2012, Mișcarea Civică Miliția Spirituală a desfășurat un proiect intitulat ”Geografia activismului tinerilor din România”, finanțat de CEE Trust (Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe) cu suma de 30.000 de dolari.

2. Mișcarea Civică Miliția Spirituală a desfășurat în perioada 01.06.2012 – 30.09.2013 un proiect intitulat ”CRIM-Imagination is Power”. Finanțarea proiectului, realizată din fonduri CEE Trust în valoare de 75.000 de dolari. Scopul principal al proiectului a fost acela de a-i face pe tinerii cetățeni să-și utilizeze creativitatea și imaginația spre a juca un rol mai activ în societate, de a învăța cum să fie parte în procesul de luare a deciziilor și de a ști cum își pot revendica spațiile publice destinate dialogului.

Fundația Principesa Margareta a României

În perioada iunie 2007- iunie 2009, Fundaţia Principesa Margareta a primit de la CEE Trust, fundaţie controlată de Soros, nu mai puţin de 300.000 de dolari, se arăta în materialul invocat anterior. Iată răspunsul primit din partea FPMR:

“Fundaţia Principesa Margareta a României a dezvoltat, in perioada 2007-2009, proiectul «ONG-urile în viaţa comunităţii locale». Acest proiect a beneficiat, pentru implementarea sa şi oferirea de granturi către 15 ONG-uri româneşti, de o finanţare de 300.000 de dolari din partea organizaţiei «Trust for Civil Society for CEE»”.

Terra Mileniul III

Terra Mileniul III este un ONG despre care s-a scris că în ultimii cinci ani a încasat peste 200.000 de dolari de la CEE Trust şi Fundaţia pentru Parteneriat. Lavinia Andrei, președinte Terra Mileniul III ne-a spus:

“Da, am obținut finanțări pentru proiectele noastre de la toți finanțatorii care au operat și operează legal pe teritoriul Romaniei, inclusiv de la CEE Trust și Fundația pentru Parteneriat, pentru următoarele proiecte: «Un pas nou pentru TERRA Mileniul III»; «Monitorizarea utilizării durabile a Fondurilor Structurale și a Fondului de Coeziune în România» și «Gândește politici verzi!»”.

Pe lista ONG-urilor finanțate de George Soros mai apăreau:

– Societatea Academică Română, condusă de Alina Mungiu Pippidi, care ar fi primit începând cu 2007 aproximativ 350.000 de dolari din partea CEE Trust;
– Alburnus Maior: “Alburnus Maior, în 2002, prin due diligence-ul vorbitorilor de limbă engleză, membri ai reţelei Soros, a obţinut de la filantropul american suma de 216.000 de dolari. În 2005, sponsorizările au fost mai costelive la conţinut: doar 1.000 de dolari. În 2006, Alburnus Maior a primit bani în două ture: 16.000 de dolari și 18.000 de dolari. În 2007, suma de 41.000 de dolari, la care se mai adaugă 11.000 de dolari donați către Alburnus Maior, prin fundaţia lui Soros din România”, se arată în articolul din Evenimentul Zilei.
Aceste două ONG-uri nu au răspuns însă solicitării DC News de a-și prezenta propriile puncte de vedere.

SIE, despre ONG-urile finanțate de Soros

Şeful SIE, Teodor Meleşcanu, a declarat, marţi, la finalul audierii în Comisia parlamentară de control, că în subiectul privind Roşia Montană au fost implicate atât guverne străine, cât şi “entităţi”, “mijloace de presă” sau cetăţeni străini care au făcut lobby pentru sau împotriva proiectului. El a arătat că “există acţiuni foarte directe de blocare a proiectului, care sunt legate sigur şi de preocupări ecologice – sunt convins –, dar care sunt legate şi de anumite interese”, adăugând că, în general, ţările implicate împotriva proiectului sunt cele vecine. Meleșcanu a prezentat Comisiei “informaţii despre alţi cetăţeni (străini, n.r.) care au avut un interes în activitatea de lobby”.

Tot marți, șeful Comisiei SIE din Parlament, Mihăiţă Calimente, a spus că ONG-urile din România finanţate de omul de afaceri George Soros au un rol determinant, de “catalizator”, al protestelor din Piaţa Universităţii împotriva proiectului minier de la Roşia Montană.

„Având în vedere că domnul George Soros se situează pe o parte clară a baricadei, împotriva acestui proiect, am observat că această părere a finanţatorului şi-au însuşit-o şi ONG-urile care au primit finanţare de la George Soros”, a transmis Mihăiță Calimente, citat de gandul.info.

Cernea vede o teorie a conspirației

Deputatul Remus Cernea a catalogat declarația lui Mihăiță Calimente ca fiind o falsă teorie a conspirației prin care șeful comisiei parlamentare de control a SIE încearcă să dezinformeze opinia publică.

“Dl Mihăiță Calimente doar încearcă să dezinformeze opinia publică. Aceasta teorie a conspirației am mai întâlnit-o și la alte persoane, dar ea nu se bazează pe niciun fel de fapte. Oamenii care protestează împotriva proiectului de la Roșia Montană o fac din rațiuni de conștiință, iar aceste proteste și aceste atitudini împotriva proiectului sunt foarte vechi și vin din foarte multe zone, și din zona Academiei Române, și din zona foarte multor organizații de experți în protejarea patrimoniului, și din partea Bisericii Ortodoxe, și din partea Bisericii Catolice, și din partea Bisericii Greco-Catolice, a Bisericii Unitariene ș.a.m.d. Vin și dinspre alte ONG-uri, care apară drepturile omului sau mediul. Așadar, obiecțiile vin din foarte multe direcții. Dacă dl Calimente își închipuie că toți acești oameni fac parte dintr-o conspirație uriașă plătită de cineva, e cât se poate de naiv. Nu, dl Calimente nu are argument pentru a susține proiectul minier de la Roșia Montana și atunci încearcă o strategie arhi-cunoscută, de decredibilizare a protestatarilor”, a transmis Remus Cernea, citat de pesurse.ro.

BASESCU TRAGE DE TIMP IN CAZUL AMICULUI SAU TOKES.GABRIELA FIREA(PSD) A ANUNTAT :CONSILIUL DE ONOARE AL ORDINULUI „STEAUA ROMANIEI”A AMANAT LUAREA UNEI DECIZII PE 11 OCTOMBRIE!

27 sept.

Consiliul de Onoare al Ordinului ‘Steaua României’ a amânat joi pentru 11 octombrie luarea unei decizii în cazul sesizărilor privind retragerea decoraţiei europarlamentarului Laszlo Tokes, a anunţat Gabriela Firea, membru al acestui for.

09261657762783034

„Având în vedere lipsa de la şedinţa Consiliului de Onoare al Ordinului Naţional „Steaua României” a domnului europarlamentar Laszlo Tokes, am amânat dezbaterea acestor sesizări care s-au primit la Cancelaria Ordinelor pentru data de 11 octombrie, ora 12,00, sediul Academiei Române”, a spus Gabriela Firea.

Ea a arătat că avocatul lui Laszlo Tokes, Kincses Elod, a prezentat o întâmpinare cu mai multe puncte, din care unul se referea la contestarea Adunării Generale a Ordinului „Steaua României”, care a desemnat Consiliul de Onoare al acestei distincţii.

„Domnul secretar de stat ministru Angelescu ne-a precizat că Adunarea constitutivă a fost legală şi statutară pentru că au fost informaţi mai mult de 96% din cavalerii Ordinului şi domnia sa are dovezi în acest sens, vi le poate pune la dispoziţie dacă solicitaţi. Prin urmare absolut toate reglementările au fost respectate şi cele invocate de domnul avocat nu sunt fondate”, a afirmat Firea.

Senatorul PSD Mircea Geoană, membru al Consiliului de Onoare al Ordinului Naţional „Steaua României”, a precizat că decizia de amânare a deciziei în cazul lui Laszlo Tokes a fost luată în unanimitate.

„Regulamentul Ordinului Steaua României obligă membrii ordinului care sunt puşi în situaţia de a fi în atenţia colegilor lor de a fi prezenţi în persoană. Regulamentul nostru indică faptul că se poate acorda un termen suplimentar de până la 15 zile. Este ultimul termen pe care Regulamentul îl prevede şi pe care Consiliul îl acceptă din partea domnului Tokes. De aceea, decizia noastră a fost una care respectă Regulamentul şi oferă domnului Tokes o a doua şansă de a se prezenta aşa cum este onorabil, corect, ca membru al Ordinului nostru în faţa colegilor săi de Ordin”, a spus Geoană.

El a arătat că nu există nicio formă de derogare regulamentară care să permită înlocuirea lui Laszlo Tokes de către o altă persoană.

„Nu există un avocat care vine să te înlocuiască, nu suntem un complet de judecată, ci un Consiliu de Onoare al unui ordin organizat ca atare”, a punctat Geoană.

Geoană a explicat că în situaţia în care Laszlo Tokes nu se va prezenta nici pe 11 octombrie, Consiliul va demara procedura de dezbatere pe fond în absenţa acestuia.

Consiliul de Onoare al Ordinului Naţional „Steaua României” a fost ales pe cinci ani şi nu a fost convocat pentru speţa Laszlo Tokes, a indicat Mircea Geoană.

„Coincidenţa face ca prima speţă şi sperăm şi printre puţinele pe care le avem de discutat să fie legată de dl. Tokes”, a precizat el, punctând că nu există sesizări care să vizeze alte persoane.

Pe de altă parte, avocatul Kincses Elod, desemnat să îl reprezinte pe Laszlo Tokes în faţa Consiliului de Onoare al Ordinului „Steaua României”, a criticat faptul că nu a fost lăsat să pledeze în calitate de apărător.

„Este foarte trist că acest Consiliu de Onoare nu a permis ca în virtutea prerogativelor legale să-mi exercit meseria”, a spus Kincses Elod, care a arătat că nu ştie dacă pe 11 octombrie Laszlo Tokes se va prezenta în faţa Consiliului.

El a menţionat că a depus încă un exemplar privind întâmpinările către Consiliu.

Mandatul Consiliului de Onoare al Ordinului Naţional „Steaua României” este de cinci ani, iar din acesta fac parte deţinători ai Ordinului Naţional ‘Steaua României’, cu grade diferite: acad. Ionel Haiduc – în grad de Mare Cruce (preşedinte), g-ral Constantin Degeratu – în grad de Mare Cruce, Şerban Brădişteanu – în grad de Mare Ofiţer, Costin Georgescu – în grad de Mare Ofiţer, Mircea Geoană – în grad de Comandor, Gabriela Firea – în grad de ofiţer şi Ecaterina Andronescu – în grad de cavaler.

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN SI MOLOGUL SAU DIN SINGAPORE,SHANMUGAM,DETINATOR AL POROFOLIULUI DE JUSTITIE,AU CAZUT DE ACORD CA JUSTITIA TREBUIE SA-SI URMEZE CURSUL IN CAZUL FOSTULUI CONSUL ROMAN LA SINGAPORE!

27 sept.

Ministrul afacerilor externe, Titus Corlăţean, şi omologul său din Republica Singapore, Kasiviswanathan Shanmugam, deţinător şi al portofoliului justiţiei, au subliniat în cadrul unei întâlniri la New York că justiţia trebuie să îşi urmeze cursul în cazul fostului consul român la Singapore.

09270912821279737

„Printre subiectele abordate a fost amintit şi cazul fostului consul român la Singapore, părţile informându-se asupra stadiului desfăşurării procedurilor judiciare cu accentuarea ideii, de ambele părţi, că justiţia trebuie să îşi urmeze cursul, fără niciun fel de ingerinţe şi cu respectarea deplină a independenţei exercitării actului de justiţie”, se arată într-un comunicat transmis vineri de Ministerul Afacerilor Externe.

Întâlnirea a avut loc joi, în marja Adunării Generale a Organizaţiei Naţiunilor Unite. Cei doi au discutat despre realizarea unei noi runde de consultări între Ministerele Afacerilor Externe, pentru a identifica posibilităţi de participare a unor tineri diplomaţi la cursurile de pregătire oferite de instituţiile specializate din România şi din Singapore.

Ministrul român a exprimat disponibilitatea ţării noastre de punere în valoare a potenţialului real de schimburi economice dintre România şi Singapore în contextul economic post-criză, aceasta cu atât mai mult cu cât Singapore este un vector activ al globalizării în regiunea ASEAN.

Au fost subliniate domeniile de performanţă în colaborarea dintre cele două ţări, şi anume cooperarea în domeniul asistenţei pentru dezvoltare, colaborarea în cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite şi al organizaţiilor specializate din sistemul ONU, precum şi între organizaţiile regionale din Europa şi Asia de Sud-Est.

Fostul însărcinat cu afaceri ad interim al României în Singapore Silviu Ionescu a fost condamnat pe 27 martie de magistraţii Judecătoriei Sectorului 3 la trei ani de închisoare cu executare, într-un dosar în care este acuzat că a produs două accidente auto în oraşul Singapore, pe 15 decembrie 2009, în urma cărora o persoană a decedat iar alte două au fost rănite.

VINERI 27 SEPTEMBRIE,BOARDUL EXECUTIV AL FMI VA DISCUTA,SOLICITAREA ROMANIEI DE INCHEIERE A UNUI NOU ACORD DE TIP STAND -BY!

27 sept.

Boardul executiv al Fondului Monetar Internaţional (FMI) va discuta în şedinţa din 27 septembrie solicitarea României de încheiere a unui nou acord de tip stand-by, potrivit calendarului publicat pe site-ul FMI.

1333114847Jeffrey Franks, fmi_SA (5)

Guvernul a cerut aprobarea unui acord preventiv în valoare de aproximativ două miliarde de euro, pentru o perioadă de doi ani, la care se adaugă alte două miliarde de euro de la Comisia Europeană.

Acesta este al treilea acord solicitat de România Fondului Monetar Internaţional, de la declanşarea crizei economice. Primul a fost încheiat în 2009, iar al doilea, de tip preventiv, în 2011.

Potrivit premierului Victor Ponta, proiectul final de scrisoare de intenţie a fost trimis FMI pe 12 septembrie.

Guvernul propune, prin asumarea angajamentelor faţă de Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional, un mod transparent prin care România să-şi asigure o stabilitate şi o predictibilitate absolut necesare pentru continuarea creşterii economice şi o dezvoltare de care ţara noastră are foarte multă nevoie, a declarat, marţi primul ministru în plenul Parlamentului.

„Pentru mine este însă extrem de important să ştiu că acest nou acord nu este un acord doar al unui Guvern, ci este un acord însuşit de clasa politică. Sunt convins că, astăzi, grupurile politice parlamentare îşi vor exprima susţinerea sau, sigur, dezacordul. (…) Din momentul în care, însă, avem un asemenea acord, practic, pentru toate forţele politice responsabile există o predictibilitate de care în mod sigur avem foarte multă nevoie. Vreau să reiterez faptul că toate deciziile importante ale Guvernului, din punctul meu de vedere (…), trebuie să fie prezentate, ratificate de Parlamentul României, fie că e vorba de decizii de politică externă, de decizii importante din punct de vedere economic. Guvernul administrează ţara, decizia, însă, aparţine românilor”, a subliniat premierul Ponta.

Potrivit acestuia, în baza acestui nou acord, care va fi susţinut de Parlament şi ratificat de partenerii internaţionali ai României, cofinanţarea pentru fondurile europene va beneficia de o scădere de la 15% la 5%, reprezentând la rata actuală de absorbţie o economie anuală de peste un miliard de lei.

Şeful Executivului a spus că, potrivit scrisorii, nu există nicio intenţie de creştere a fiscalităţii, cota unică de 16% fiind păstrată.

„Şi există situaţii, aşa cum este TVA la pâine, în care putem aplica scăderi de fiscalitate în măsura în care scăderea de la 24 la 9% a TVA la pâine se va dovedi un proiect de succes. Vom continua în perioada care urmează şi cu alte produse alimentare (…) să combatem evaziunea fiscală, să avem preţuri acceptabile la produsele de bază şi să arătăm că acea teorie care spune că o fiscalitate mai redusă duce de fapt la încasări mai mari se poate verifica şi în România”, a adăugat el.

Referindu-se la obligarea persoanelor care obţin venituri din chirii de a plăti cotele de asigurări de sănătate, premierul a precizat că această obligaţie va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2014, este limitată la cinci salarii medii şi este o măsură extrem de corectă, de justiţie socială.

El a mai arătat că acordul prevede continuarea creşterii venitului minim garantat în 2014 şi introducerea unei alocaţii pentru încălzirea de locuinţe pentru categoriile defavorizate.

În ceea ce priveşte programul de privatizări, şeful Executivului a subliniat că nu există privatizări majoritare.

„Este vorba despre listarea a 10% din Nuclearelectrica, 15% din Romgaz, 15% din Compania Energetică Oltenia şi 10% din Hidroelectrica. E vorba de implicarea capitalului privat în companiile energetice la care statul rămâne acţionar, dar prin acest capital privat putem să avem şi un management mai performant şi resurse pentru investiţii în retehnologizare”, a detaliat Ponta.

Premierul a mai precizat că acordul nu prevede niciun fel de obligaţie pentru Guvernul României şi pentru România de a impozita persoanele fizice autorizate sau drepturile de autor.

„Este o cerinţă veche a partenerilor noştri internaţionali (…), nu avem o asemenea obligaţie şi împreună cu dumneavoastră putem gândi în viitor un sistem fiscal care poate lărgi baza de impozitare, pentru că, în continuare, în România sunt puţini cei care plătesc taxe şi foarte mulţi cei care beneficiază”, a completat el.

GIGANTUL AMERICAN DE INTERNET GOOGLE,SARBATORESTE IN ACEST AN CINSPREZECE ANI DE EXISTENTA INBUNATATIND MOTORUL DE CAUTARE!

27 sept.

Gigantul american de internet Google, care sărbătoreşte în acest an cincisprezece ani de existenţă, a celebrat joi evenimentul anunţând îmbunătăţiri ale motorului de căutare la originea succesului său, pentru a da răspunsuri mai bune întrebărilor complexe ale navigatorilor web, relatează Associated Press şi AFP.

09270817817980222

Amit Singhal, un responsabil de la Google Search, a anunţat noi funcţionalităţi într-un mesaj postat pe blogul grupului, dintre care capacitatea de a răspunde la întrebări mai complexe şi un instrument de comparaţie.

„Cât de mulţi s-au săturat să compare untul cu uleiul de măsline? Acum putem spune pur şi simplu Google: +compară untul cu uleiul de măsline+”, a afirmat el ca exemplu, şi „se poate încerca aceasta şi pentru alte întrebări care se pun”.

El promite de asemenea o „discuţie” mai naturală cu diverse aplicaţii ale grupului şi un nou „look”, „mai propriu şi mai simplu, optimizat pentru /ecranul/ tactil”, pentru motorul său de căutare şi reclamele pe smartphone-uri şi tablete.

Potrivit lui Danny Sullivan, de la blogul tehnologic Search Engine Land, aceste actualizări se bazează pe o nouă versiune a algoritmului la baza motorului de căutare, protejat cu gelozie de Google. Răspunzând la numele de cod „Hummingbird” /colibri/, el este „special conceput pentru a gestiona cererile complexe”.

Google a derulat modificările din actualizarea „Hummingbird” fără a o dezvălui înainte. Aceasta este o schimbare ce ar putea avea un impact major asupra traficului la alte site-uri, notează AP.

Google descrie Hummingbird ca modificarea cea mai dramatică a motorului de căutare după ce a revizuit modul în care indexează site-urile web acum trei ani, ca parte a unui redesign denumit „Caffeine”.

La evenimentul de joi, Google a adus de asemenea jurnalişti să viziteze garajul din Menlo Park, California /vestul SUA/, unde Larry Page, CEO al grupului, şi Sergey Brin au început să lucreze la Google în 1998.

O pagină specială a fost de asemenea creată pe reţeaua socială a grupului, Google+, cu un album de fotografii ce arată vederi ale paginii de căutare originale

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN S-A INTILNIT CU STEFAN FULE,COMISARUL EUROPEAN PENTRU EUROPA DE SUD-EST!

27 sept.

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a subliniat, joi, la New York, la întâlnirea cu Stefan Füle, comisar european pentru extindere şi politica de vecinătate, importanţa cooperării regionale pentru identificarea şi implementarea de proiecte care să contribuie la consolidarea relaţiilor dintre ţările regiunii, precum şi la dezvoltarea pe ansamblu a Europei de Sud-Est.

09262313785359347

Potrivit MAE, principalele subiecte abordate în cadrul întrevederii au fost: cooperarea regională în Europa de Sud-Est, cu accent asupra deţinerii de către România a Preşedinţiei-în-Exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP), stadiul şi perspectivele procesului de extindere a Uniunii Europene şi Parteneriatul Estic.

În cadrul discuţiei, şeful diplomaţiei române a subliniat importanţa cooperării regionale pentru identificarea şi implementarea de proiecte care să contribuie la consolidarea relaţiilor dintre ţările regiunii, precum şi la dezvoltarea pe ansamblu a Europei de Sud-Est.

Ministrul Titus Corlăţean a subliniat, în context, importanţa şi rolul pe care SEECP, principalul for politic regional, l-a avut de-a lungul existenţei sale şi îl are în continuare la avansarea integrării europene şi euro-atlantice a regiunii.

MAE precizează că au fost trecute în revista ultimele evoluţii legate de procesul de extindere, şeful diplomaţiei române arătând că Bucureştiul rămâne un promotor activ al perspectivei europene a statelor care au voinţa şi capacitatea de a îndeplini criteriile de aderare la UE.

Comisarul european pentru extindere a exprimat deplina susţinere pentru abordarea României privind asigurarea inclusivităţii SEECP, cu respectarea poziţiei tuturor statelor participante şi a subliniat atenţia pe care Comisia Europeană o acordă cooperării regionale în Europa de Sud-Est, pe care o doreşte a fi inclusivă şi focalizată pe domenii şi proiecte concrete.

%d blogeri au apreciat asta: