TRAIAN BASESCU DE CAND ESTE BUNIC A UITAT CA „TUNA SI FULGERA”IMPOTRIVA ROMANIEI,”O TARA PLINA DE MAMICUTE SI BEBELUSI „,ISI ALINTA NEPOTICA SOFIA ANAIS IONESCU „PUIUL NOSTRU!”

Nepoţica ex-preşedintelui Traian Băsescu, micuţa Sofia Anais, a primit deja prima ei poreclă. Cuscra şefului statului, Sidonia Ionescu, a spus că micuţa este răsfăţata familiei. În exclusivitate, pentru România TV, aceasta a mai declarat că Elena Băsescu şi soţul ei se gândesc şi la al doilea copil.

„Fiind răsfăţata familiei, tot timpul îi duc cadouri Sofiei. Deocamdată o alint „puiul nostru”. Elena şi Bogdan se gândesc deja şi la al doilea copil”, a declarat Sidonia Ionescu, potrivit România TV.

Preşedintele Traian Băsescu este topit după prima lui nepoţică. Acesta a şi ieşit la plimbare în parc cu micuţa Sofia.

Şeful statului a mărturisit că Sofia este bine, creşte şi că devine din ce în ce mai zgomotoasă. „Creşte. De când a luat în greutate devine tot mai zgomotoasă. Doarme (noaptea n.r.), dar se trezeşte”, a declarat preşedintele.

Elena Băsescu a devenit mămică pe 1 septembrie, când a născut o fetiţă. Părinţii micuţei Sofia au început deja pregătirile pentru botez. Evenimentul va avea loc pe 18 ianuarie şi se va desfăşura la Bucureşti. Sofia va fi creştinată la aceeaşi biserică unde părinţii ei s-au căsătorit, Sântul Spiridon cel Nou, iar naşii micuţei vor fi primarul Chişinăului, Dorin Chirtoacă, şi cei care i-au cununat pe Elena şi Bogdan, Aura şi Răzvan Mustea.

Publicitate

ACTIONARUL REALITATEA MEDIA COZMIN GUSA S-A INTILNIT MIERCURI,CU FOSTUL SEF AL ANAF SORIN BLEJNAR,LA SCURT TIMP DUPA CE A FOST AUDIAT LA DNA IN DOSARUL DISPARITIEI LUI CODRUT MARTA!

Actionarul Realitatea Media Cozmin Gusa s-a intalnit, miercuri, cu fostul sef al ANAF Sorin Blejnar, la scurt timp dupa ce fusese audiat la DNA in dosarul lui Codrut Marta, informeaza Romania TV. Intalnirea a avut loc in fata casei lui Blejnar, iar Gusa purta pe cap o sapca, probabil pentru a nu fi recunoscut prea usor.

Dupa ce a fost audiat la DNA in dosarul privind disparitia lui Codrut Marta, Cozmin Gusa, actionar Realitatea Media, a mers acasa la fostul sef al Fiscului, Sorin Blejnar.

Gusa le declarase procurorilor ca nu are nicio legatura cu Sorin Blejnar si nu il cunostea pe Marta, dar ca va fi prezent la audierile din dosarul disparitiei lui Codrut Marta, pentru a furniza toate detaliile de care anchetatorii au nevoie. De asemenea, Gusa a marturisit in fata procurorilor ca fostul sef de cabinet al lui Blejnar a fost administrator al unei societati de stiri afiliate Realitatea Media pe vremea cand era condusa de omul de afaceri Elan Schwartzenberg.

Gusa a fost fotografiat stand de vorba cu Sorin Blejnar in fata casei acestuia din urma. Discutia a durat cateva minute si, foarte probabil, Cozmin Gusa l-a informat pe fostul sef al Fiscului despre detaliile din dosar pe care le luase la cunostinta in timpul audierilor.

Cozmin Gusa a fost audiat martea trecuta de procurorii anticoruptie in calitate de martor in dosarul in care se fac cercetari privind modul in care au fost vandute actiunile Realitatea TV, potrivit Mediafax.

ASTAZI 31 OCTOMBRIE 2013,PRESEDINTELE CSM,OANA SCHIMIDT HAJNAL A SESIZAT CCR-UL LUI TRAIAN BASESCU IMPOTRIVA SENATORULUI MORA AKOS DANIEL SI A SENATULUI!

Astăzi, 31 octombrie 2013, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. e) din Constituţia României, republicată, ale art. 34 şi următoarele din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi ale art. 24 alin. (3) din Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, a sesizat Curtea Constituţională cu o cerere de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională în ceea ce priveşte refuzul Senatului României de a pune în executare Decizia nr. 6289/24.09.2013, definitivă şi irevocabilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, prin care s-a stabilit starea de incompatibilitate a domnului senator Mora Akos Daniel.

Agenția Națională de Integritate s-a adresat Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) în vederea analizării posibilității sesizării Curții Constituționale în scopul soluţionării conflictului juridic de natură constituţională dintre autorităţile publice, în conformitate cu dispozițiile art. 24 din Legea nr. 317/2004.

A.N.I. a solicitat în mod repetat Senatului României să dispună cu celeritate aplicarea prevederilor legale, ca urmare a Deciziei definitive și irevocabile nr.6289/24.09.2013 a Înaltei Curți de Casație și Justiție în cazul senatorului Mora Akos Daniel. Comisia Juridică, de numiri, disciplină, imunități și validări din cadrul Senatului României nu a aplicat sancțiunea disciplinară de revocare din funcție a senatorului Mora Akos Daniel, în ciuda unei deciziii definitive și irevocabile a instanței, considerând că această speță nu este de competența Senatului.
Referitor la un caz similar, cel al fostului senator, Mircea Diaconu, Curtea Constituțională a opinat, prin decizia nr. 972/2012, faptul că „votul negativ cu privire la starea de incompatibilitate constatată irevocabil printr-o hotărâre judecătorească, Senatul a actionat ultra vires, arogându-și competențe care aparțin puterii judecătorești” și a constatat „existența unui conflict juridic de natura constituțională între autoritatea judecătorească și autoritatea legiuitoare, reprezentată de Senatul României, de natură a împiedica puterea judecătorească să își îndeplinească atribuțiile constituționale și legale cu care a fost investita”.

PRESEDINTELE PNL CRIN ANTONESCU A DECLARAT ,JOI,CA MANDATUL PNL IN NEGOCIERILE CU FMI ESTE „NU CRESTERII FISCALE”!

Presedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, joi, ca mandatul PNL pentru discutiile cu FMI este împotriva cresterii fiscalitatii pentru anul viitor, în contextul discutiilor pe marginea bugetului de stat, admitând ca se cauta solutii pentru asigurarea resurselor financiare pentru 2014.

„Se discuta în continuare tot felul de lucruri care tin de conturarea noului buget, treaba deloc usoara, dar nu se pune problema unor majorari de taxe, majorari de cota unica si asa mai departe”, a afirmat Antonescu, potrivit mediafax.ro.

El a precizat ca nu sustine introducerea unor noi impozite.

Întrebat care este mandatul PNL în ceea ce priveste eventuala crestere a fiscalitatii, daca aceasta va rezulta din discutiile cu FMI, Antonescu a raspuns: „Mandatul este nu. Mandatul, a spus domnul Chitoiu foarte clar aseara, si mandatul acesta este valabil si pentru discutiile cu FMI”.

De asemenea, el a sustinut ca nu este o disputa între PNL si PSD.

„Nu este cazul, nu exista motive pentru a percepe toata discutia despre constructia bugetara, cu tot ceea ce implica ea, cautarea de resurse, acoperirea de gauri, contactele si întelegerile cu FMI într-o cheie politica interna. Deci, nu este o disputa între PNL si PSD, este un efort comun, normal, de echipa guvernamentala, la care participa si ministrul Finantelor, si primul ministru, si ministrul Bugetului, si toata lumea, cautând sa poata construi un buget care sa vina în ajutor economiei, care sa serveasca interesele si obligatiile statului catre cetateni, în conformitate cât mai aproape cu programul de guvernare”, a precizat Antonescu.

Întrebat daca este sigur faptul ca nu va creste cota unica, Crin Antonescu a raspuns: „Nu va creste, nici nu sustinem, nici nu va creste”.

El a mai fost întrebat daca masura reducerii CAS va fi aplicata.

„Este în discutie, noi o sustinem foarte tare, în principiu si premierul a fost deschis acestei variante, se cauta la Ministerul Finantelor formule prin care sa o facem realizabila, dar ea ramâne”, a spus liderul PNL.

PRIM-VICEPRESEDINTELE PNL,KLAUS JOHANNIS IL PUNE LA PUNCT PE „LIBERALUL”DANIEL CHITOIU,POTRIVIT CU DECLARATIA ACESTUIA:”NU SUNTEM CHIAR ATAT DE REVOLUTIONARI!”

Prim-vicepresedintele PNL, Klaus Iohannis, declara, referitor la afirmatia ministrului Finantelor, potrivit caruia PNL nu va ramâne la guvernare daca nivelul cotei unice de impozitare va fi majorat pentru anul viitor, ca liberalii nu sunt asa de revolutionari „cum reiese din gazete”.

„Cred ca discutia este putin artificiala. Nici PSD nu si-a exprimat o dorinta de a face acest lucru (sa majoreze cota unica de impozitare – n.r.), cum nici noi, liberalii, nu suntem asa de revolutionari cum reiese din gazete”, a afirmat Iohannis, potrivit mediafax.ro.

Potrivit acestuia, guvernantii discuta despre faptul ca este nevoie de mai multi bani si se întreaba de unde pot fi luati, iar unii spun ca trebuie majorate impozitele, altii ca trebuie combatuta evaziunea, însa „nu s-a luat nicio hotarâre în USL”.

Întrebat cum pot fi strânsi bani la buget, Iohannis a raspuns: „Prin combaterea evaziunii. Solutia este destul de simpla si apartine tot entitatii conduse de ministrul Chitoiu”.

Prim-vicepresedintele PNL a adaugat ca nu poate fi de acord cu majorarea impozitelor, însa trebuie impusa colectarea lor.

„Important este sa finalizam executia bugetara pe acest an într-o zona de rezonabilitate si Guvernul a luat masura care s-a putut lua. A facut o rectificare bugetara, a taiat cheltuieli multe care nu au fost angajate si nu vad nicio problema enorma în aceasta chestiune. Daca am ajuns pâna în noiembrie si abia acum discutam ce facem cu banii care lipsesc, înseamna ca nu-i foarte arzatoare problema. Daca s-ar fi ajuns la aceasta discutie în august, ar fi fost putin mai complicat”, a declarat Iohannis.

Ministrul Finantelor, vicepremierul liberal Daniel Chitoiu, declara ca PNL nu va ramâne la guvernare daca nivelul cotei unice de impozitare va fi majorat pentru anul viitor.

CIRCULA PE NET.MOTIVAREA CURTII DE APEL ALBA IULIA LA DECIZIA DE AREST CERUTA DE DIICOT PENTRU FOSTUL SEF AL BCCO ALBA IULIA,TRAIAN BERBECEANU!,ROMANII NU TRAIESC IN ROMANIA,CI IN „REPUBLICA PROCURORILOR!”

Motivarea Curti de Apel Alba Iulia la decizia aprobarii starii de arest ceruta de DIICOT pentru fostul sef al BCCO Alba-Iulia, Traian Berbeceanu:

ÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 30/MP/2013

Şedinţa CAMEREI DE CONSILIU de la 24 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier Voichiţa

DIICOT – ST Alba Iulia a fost reprezentat de

Procuror –

Pe rol se află soluţionarea propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia de luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de câte 29 zile, faţă de inculpaţii Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anişoara Ramona şi Berbeceanu Traian, cercetaţi în dosarul nr. 13/D/P/2011.

(…………………………………………………………………………………)

Curtea de Apel

Asupra cauzei penale de faţă:

Constată că la data de 24.10.2013 s-a înregistrat pe rolul acestei Curţi sub dosar nr. 932/57/2013 propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, prin care s-a solicitat în baza art. 149/1 C.p.p., luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de câte 29 zile, faţă de inculpaţii:

BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– constituire a unui grup infracţional nestructurat, prev. de art. 8 din Legea 39/2003;

– evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prev. de art. 272, al. 1, lit. b din L. nr. 31/1990 (…);

– participaţie improprie la fals în declraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– complicitate la delapidare, prev. de art. 26 rap. la art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la fals în declraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– înşelăciune, prev. de art. 215 al. 1,3,5 C.p. (…);

– refuzul de a pune la dispoziţia cabinetului de insolvenţă (…)- administrator judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), prev. de art. 147 rap. la art. 143 al. 2 din L. nr. 85/2006;

– evaziune fiscală (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…).;

– participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 2 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…);

– totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p..

BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– constituire a unui grup infracţional nestructurat, prev. de art. 8 din Legea 39/2003;

– evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prev. de art. 272, al. 1, lit. b din L. nr. 31/1990 (…);

– participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– înşelăciune, prev. de art. 215 al. 1,3,5 C.p. (…);

– complicitate la refuzul de a pune la dispoziţia cabinetului de insolvenţă (…) – administrator judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), prev. de art. 26 rap. la art. 147 rap. la art. 143 al. 2 din L. nr. 85/2006;

– evaziune fiscală prin refuzul de a pune la dispoziţia DGFP HD. ca organe de control, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), în scopul împiedicării verificărilor, prev. de art. 4 din L. nr. 241/2005;

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…), în scopul împiedicării verificărilor, prev. de art. 4 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 1 şi art. 41 al. 2 C.p.;

– participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 2 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…).;

– totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p..

BERBECEANU TRAIAN – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– sprijinirea unui grup infracţional nestructurat prev. de art. 8 din L. nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă începută în 2003 până în prezent – gruparea Biriescu);

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă începută în 2011 până în prezent – privind pe (…));

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P. (privind pe (…), 2 acte materiale – (…));

– sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din L. nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă înepută în 2004 până în 2013 (…));

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă privind cauza (…), începută în 2004 şi epuizată în 2013);

– omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 263 al. 1 şi 2 C.p. (faptă continuă începută în 2004 până în 2013, (…);

– mărturie mincinoasă prev. de art. 260 al. 1 C.p. (…);

– fals în declaraţii prev. de art. 292 C.p.

– totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a C.p.

(………………………………………………………………………………………..)

Examinând propunerea de arestare preventivă Curtea apreciază că aceasta este întemeiată, din următoarele considerente:

Prealabil examinării pe fond a propunerii de arestare preventive Curtea va analiza legalitatea sesizării instanţei, inculpaţii, prin apărătorii aleşi invocând faptul că în cauză sunt incidente disp. art. 197 al. 2 C.p.p. referitoare la nulitatea absolută a actului de sesizare.

Se invocă, în esenţă faptul că propunerea de arestare a inculpaţilor este nulă deoarece prealabil întocmirii acesteia inculpaţii nu ar fi fost ascultaţi în prezenţa apărătorilor aleşi, încălcându-se astfel disp. art. 150 C.p.p.

Curtea, analizând actele existente la dosarul cauzei, în raport de dispoziţiile legale invocate, constată că motivele de nelegalitate invocate sunt nefondate din următoarele considerente:

Astfel, prin ordonanţa din 23.10.2013 – ora 16.50 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de învinuitul Biriescu Titus Gabriel ( f. 91 – 153 vol. 1 ), prin ordonanaţa din 23.10.2013 – ora 22.30 ( f. 154 – 215 vol. 1 ) faţă de înv. Biriescu Anişoara Ramona şi prin ordonanaţa din 23.10.2013 – ora 23.58 ( vol. 1 f. 216 – 277 ) a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de înv. Berbeceanu Traian.

După punerea în mişcare a acţiunii penale, fiecare dintre inculpaţi a fost înştiinţat despre acest fapt şi în prezenţa apărătorilor aleşi au declarat că au luat la cunoştinţă despre punerea în mişcare a acţiunii penale şi au făcut declaraţii sau şi-au menţinut poziţia procesuală de a uza de dreptul de a nu face declaraţii, având cunoştinţă de temeiurile de fapt şi de drept ale acuzaţiilor reţinute în sarcina lor.

Inculpatul Biriescu Titus Gabriel a fost ascultat în prezenţa apărătorului ales la ora 17.00 din 23.10.2013 ( vol. 1 f. 324 ), inculpata Biriescu Anişoara Ramona a fost ascultată la ora 22.35 din 23.10.2013 în prezenţa apărătorului ales ( vol. 1 f. 367 ) şi inculpatul Berbeceanu Traian a fost asculat în prezenţa apărătorilor aleşi la ora 00.02 din 24.10.2013 ( vol. 1 f. 299 ).

Este cert că inculpaţii au fost ascultaţi de către procuror în calitate de inculpaţi, după punerea în mişcare a acţiunii penale.

Practic apărarea susţine că deşi inculpaţii au fost ascultaţi în această calitate, procurorul, înainte de a formula propunerea de arestare preventivă trebuia să îi asculte din nou pe inculpaţi pentru ca aceştia să-şi expună puncul de vedere asupra propunerii formulate.

Curtea apreciază că o asemenea interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale este excesivă şi adaugă la lege atâta timp cât inculpaţilor le-a fost adus la cunoştinţă că faţă de ei s-a pus în mişcare acţiunea penală, li s-au prezentat acuzaţiile şi încadrarea juridică a faptelor de care sunt acuzaţi şi au fost ascultaţi în prezenţa apărătorilor aleşi, în calitate de inculpaţi.

Din economia textelor legale invocate nu rezultă că procurorul, înainte de a formula propunerea, are obligaţia să asculte din nou inculpaţii şi chiar şi aşa, înainte de întocmirea acestei propuneri, inculpaţii au fost ascultaţi în calitate de inculpaţi.

În concluzie, Curtea apreciază că instanţa a fost legal sesizată, inculpaţii au beneficiat de toate drepturile conferite de dispoziţiile legale referitoare la ascultarea lor în calitate de inculpaţi, aspectele de nulitate absolută invocate de apărare fiind nefondate.

Pe fondul cauzei:

În cauză sunt întrunite condiţiile prev. de art. 143 al. 1 C.p.p., existând probe şi indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele de care sunt acuzaţi – fapte prevăzute de legea penală şi există cazurile în care se dispune arestarea inculpatului, prevăzut de art. 148 al. 1 lit. b şi f C.p.p., respectiv există date că aceştia încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unor martori , ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Din coroborarea actelor existente la dosarul cauzei, a declaraţiilor martorilor, învinuiţilor, inculpaţilor, a documentelor economice, contabile şi a expertizelor efectuate, a proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi ambientale, rezultă existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoanele din cauză să fi săvârşit infracţiunile, bănuiala legitimă fiind evidenţiată de următoarele date factuale:

(………………………………………………………………………………………..)

Constatând existenţa indiciilor temeinice de săvârşire a faptelor de către inculpaţii Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anişoara Ramona şi Berbeceanu Traian, Curtea va analiza existenţa cazurilor prev. de art. 148 al. 1 lit. b şi f C.p.p., ca temeiuri ale dispunerii arestării preventive:

Se constată că în cauză subzistă temeiul prev. de art. 148 lit. b C.p. cu privire la toţi inculpaţii.

Astfel, există date că inculpaţii Biriescu Titus Gabriel şi Biriescu Anişoara Ramona vor încerca să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unor martori, ori prin distrugerea,alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă.

Se remarcă faptul că în mod constant inculpaţii au încercat să ascundă documente vizând activitatea firmelor controlate de ei, astfel că există riscul ca, lăsaţi în libertate aceştia să distrugă sau să altereze mijloacele de probă sau să influenţeze persoane care pot da relaţii asupra faptelor de care sunt acuzaţi.

Apărarea a susţinut că în cauză ar fi o dublă sancţiune dispunerea arestării pe acest temei deoarece infracţiunile de care sunt acuzaţi inculpaţii au ca element material aceeaşi modalitate de săvârşire.

Curtea arată că în cauză nu se poate considera că dispunerea arestării în baza art. 148 lit. b C.p.p. constituie o sancţiune dublă, având în vedere faptele pentru care inculpaţii sunt cercetaţi.

Chiar dacă unele fapte reţinute în sarcina inculpaţilor au ca modalitate de săvârşire ascunderea unei surse impozabile, nu toate infracţiunile economice ce li se reţin au o asemenea modalitate de săvârşire şi nu se poate asimila o modalitate de săvârşire a unei fapte penale cu o cerinţă legală în baza căreia se poate dispune arestarea preventivă.

În cauză cercetările se află la început şi există riscul ca lăsaţi în libertate inculpaţii să ascundă mijloacele materiale de probă – cu atât mai mult cu cât există posibilitatea extinderii cercetărilor şi asupra altor societăţi comerciale implicate, precum şi influenţarea martorilor care cunosc diverse aspecte ale activităţii infracţionale desfăsurate de inculpaţi.

Referitor la inculpatul Berbeceanu Traian:

În cauză există riscul evident de posibilitate a zădărnici urmărirea penală aflată la început, precum şi de influenţare a martorilor, de distrugere, alterare sau sustragere a mijloacelor materiale de probă.

Prin poziţia avută în raport cu subordonaţii săi şi cu autoritatea pe care a avut-o şi o are asupra acestora apare evidentă posibilitatea zădărnicirii anchetei. Notorietatea de care se bucură inculpatul şi poziţia sa virulentă faţă de unii colegi şi colaboratori procurori, reliefată prin divulgarea în mas media a unor aspecte legate de cauzele aflate în lucru la organele de urmărire penală, prin care s-au divulgat aspecte vizând modalităţi şi procedee de anchetă, cauze aflate în lucru, întăresc convingerea instanţei că există riscul major ca inculpatul să influenţeze ancheta şi să zădărnicească direct sau indirect aflarea adevărului în această cauză precum şi în alte cauze despre care a divulgat public date.

Se remarcă faptul că atât la domiciliul inculpatului cât şi în incinta biroului său s-au găsit cu ocazia percheziţiilor efectuate mai multe acte care vizau atât cauze aflate în lucru cât şi alte cauze neînregistrate. S-au mai găsit de asemenea acte având caracter secret care nu erau deţinute legal în locaţiile respective, existând riscul ca aceste date să fie folosite nu în scopul în care au fost întocmite, ci pentru a influenţa ancheta şi de a îngreuna aflarea adevărului.

La fel, raportat la persoana sa şi funcţia pe care a deţinut-o, persoanele pe care le cunoaşte există riscul real de a influenţa martorii care cunosc diferite împrejurări care au legătură cu cauza.

Jurisprudenţa CEDO a statuat că în cazul infracţiunilor de crimă organizată există un risc general ce derivă din natura organizată a activităţii infracţionale a inculpatului care poate fi acceptată ca o baza pentru detenţie în stadiul iniţial al procedurii ( KANKOWSKI/Polonia, 2005).

Cel puţin în stadiul iniţial al anchetei se justifică deţinerea inculpatului pentru a-l împiedica să interfereze cu cercetările ce se efectuează, existând în această cauză un risc major de împiedicare a bunei desfăşurări a procesului penal.

Pentru toţi inculpaţii din prezenta cauză Curtea apreciază că printre riscurile pertinente care sunt de natură să justifice luarea faţă de persoanele în cauză a unei detenţii provizorii sunt acelea că inculpaţii odată eliberaţi vor suprima probe sau vor exercita presiuni asupra martorilor, ori vor stabili înţelegeri dăunătoare anchetei, cu diferite persoane capabile să le ofere un sprijin ( Ringeisen/ Austria 1998).

Mai reamintim că în speţa de faţă este justificată plasarea inculpaţilor în detenţie, cel puţin la începutul anchetei pentru a-i împiedica să o perturbe, fiind vorba despre o cauză complexă care necesită cercetări multiple dificile şi laborioase.

Curtea constată că în cauză subzistă cazul prev. de art. 148 lit. f C.p.p., în ce priveşte pe inculpaţi.

Curtea consideră că în cauză sunt întrunite cumulativ exigenţele impuse de art. 148 lit.f C.p.p., dar şi cel prev. de art.5 paragraful 1 lit.c din CEDO, fiind respectată condiţia existenţei unei bănuieli legitime, plauzibile, verosimile care să justifice luarea măsurii preventive a privării de libertate. Dacă în ceea ce priveşte prima condiţie prev. de art. 148 lit.f C.p.p., existenţa acesteia este indiscutabilă, Curtea va analiza întrunirea în speţa de faţă a celei de a doua condiţii, vizând pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate.

În aprecierea acestui pericol, fără a fi indisolubil legată de o examinare a gravităţii faptelor, gravitate incontestabilă de altfel, nu poate fi totuşi disociată de aspectele ce ţin de natura acuzaţiilor aduse (infracţiuni economice cu consecinţe deoasebit de grave, infracţiuni de sprijinire şi favorizare a unor persoane care au comis asemenea fapte precum şi fapte ce ţin de criminalitatea organizată, obstrucţionarea justiţiei ), de repetabilitatea acestora, de rezonanţa socială pe care o poate determina luarea la cunoştinţă a acestor fapte, de impactul major pe care-l generează în conştiinţa socială suspiciunea că un poliţist cu notorietate de onestitate ( în ce-l priveşte pe inc. Berbeceanu ), ale cărui prerogative principale le reprezintă descoperirea faptelor de criminalitate organizată şi instrumentarea acestor cauze cu obiectivitate şi imparţialitate, uzează de poziţia pe care o are în vederea ascunderii unor asemenea fapte şi aservirii activităţii sale unor interese personale şi colaterale.

Trebuie remarcat continuitatea în timp a faptelor presupus a fi fost săvârşite de inc. Berbeceanu, ceea ce denotă pericolul social evident pe care acesta îl reprezintă. Astfel, s-a dovedit cu actele existente la dosarul cauzei că cel puţin de 7 ani a vut cunoştinţă de faptele grave comise de către C.L. şi cu toate acestea, a înţeles să nu se sesizeze oficial şi în calitatea sa de existenţa infracţiunilor comise şi nici să informeze asupra acestor fapte. Mai mult, l-a folosit pe acesta, cu justificarea că îl putea determina să „colaboreze” chiar în cauze în care avea un interes personal.

Curtea subliniază că existenţa unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a unor fapte grave şi repetate de genul celor expuse mai sus, fapte care au luat o amploare deosebită în societatea actuală, precum şi calitatea pe care inculpatul o are – cu referire la inc. Berbeceanu, aceea de poliţist care avea şi influenţă de formator asupra subordonaţilor săi şi exigenţele cărora acesta se impunea să se supună prin prisma poziţiei sale de apărător al legii, conving un observator obiectiv că ordinea publică este în acest moment realmente ameninţată, ameninţarea fiind una reală, actuală şi suficient de gravă pentru un interes fundamental al societăţii.

Curtea reţine că prin deosebita lor gravitate şi reacţia publicului faţă de săvârşirea lor, anumite infracţiuni, cum sunt infracţiunile reţinute în speţa de faţă, pot produce o anumită „tulburare socială”, de natură a justifica o detenţie provizorie pe o anumită perioadă de timp.

Curtea, având în vedere natura acuzaţiilor aduse inculpaţilor Biriesc Titus şi Biriesc Anişoara precum şi calitatea inculpatului Berbeceanu este îndreptăţită să creadă că privarea de libertate este necesară şi prin prisma dispoziţiilor art. 136 Cod procedură penală, vizând scopul şi categoriile măsurilor preventive, pentru a nu perturba desfăşurarea anchetei, cel puţin la începutul ei, arătând că în timp doar imperativele urmăririi penale nu mai justifică detenţia celui în cauză pentru că în mod normal riscurile iniţiale ale perturbării ei se atenuează pe măsura efectuării investigaţiilor necesare, a obţinerii unor probe suplimentare şi a efectuării verificărilor. În acest sens Curtea apreciază, raportat la nivelul actual al investigaţiilor, că plasarea în detenţie a inculpaţilor este justificată de motive pertinente şi suficiente.

Apărările formulate de inculpaţi în sensul netemeiniciei acuzaţiilor aduse nu sunt, în opinia Curţii, suficiente şi relevante pentru a respinge propunerea de faţă. În acest sens Curtea arată că faptele care au dat naştere la bănuielile în discuţie nu trebuie să fie de acelaşi nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau chiar a fundamenta o anumită acuzaţie, astfel încât autorităţile judiciare, prin prisma art. 5 pg. 1 lit. c din Convenţie nu sunt obligate să prezinte probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul formulării propunerii (cauza Murray vs U.K.).

De asemenea luarea măsurii preventive faţă de inculpaţi este justificată şi de considerente de economie şi utilitate procedurală, considerente ce ţin de existenţa unei bănuieli de natură a convinge un observator obiectiv că există riscul ca inculpaţii să împiedice administrarea justiţiei (Wemhoff/Germania).

Fără a minimaliza aspectele de ordin personal invocate în apărare de către inculpaţi, şi anume, starea de boală a inculpatei Biriesc sau conduita socială ireproşabilă, cariera de excepţie, statutul recunoscut în societate – în ce-l priveşte pe inculpatul Berbeceanu, Curtea precizează că necesitatea ocrotirii unui interes de ordine publică, general al societăţii, primează protejării celui privat al inculpaţilor, astfel încât luarea măsurii este indispensabilă pe baza circumstanţelor.

Curtea a analizat în cadrul verificărilor sale şi posibilitatea instituirii faţă de inculpat a unor măsuri neprivative de libertate conf. art. 136 al. 8 C.p.p., însă în condiţiile date acestea au fost considerate insuficiente pentru protejarea unui interes fundamental al societăţii, apreciindu-se că în cauză nu există garanţii reale în sensul desfăşurării optime a anchetei penale şi a creării convingerii că reacţia autorităţilor faţă de asemenea fapte săvârşite de persoane considerate respectabile sau care trebuiau să ancheteze asemenea fapte este una fermă şi eficientă.

Faţă de considerentele expuse, Curtea va admite propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 13/D/P/2011 şi, în consecinţă:

În baza art. 143 C.pr.penală, art.149 ind.1 al.10 C.proc.pen. raportat la art.148 alin.1 lit. b şi f C.proc.pen. va dispune arestarea preventivă a inculpaţilor:

1. BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…).

2. BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 24.10.2013 până la data de 21.11.2013.

3. BERBECEANU TRAIAN – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 25.10.2013 până la data de 20.11.2013.

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâneîn sarcina acestuia.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Admite propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 13/D/P/2011 şi, în consecinţă:

În baza art. 143 C.pr.penală, art.149 ind.1 al.10 C.proc.pen. raportat la art.148 alin.1 lit. b şi f C.proc.pen. dispune arestarea preventivă a inculpaţilor:

1. BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…).

2. BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 24.10.2013 până la data de 21.11.2013.

3. BERBECEANU TRAIAN – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 25.10.2013 până la data de 20.11.2013.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu recurs în 24 ore de la pronunţare cu inc. Biriescu Titus Gabriel şi de la comunicare cu ceilalţi inculpaţi.

Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică azi, 24.10.2013, ora 21,45

Preşedinte, Grefier,”

PREZENTUL EXTRAS A FOST ELIBERAT EXCLUSIV PENTRU INFORMAREA SOLICITANTULUI ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGII NR.544/2001 PRIVIND LIBERUL ACCES LA INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC ŞI NU ARE VALOAREA UNEI COPII CONFORME CE POATE FI ELIBERATE DOAR PERSOANELOR ÎNDREPTĂŢITE ŞI CU ACHITAREA TAXELOR JUDICIARE DE TIMBRU CORESPUNZĂTOARE

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

EXPERT MUNTEAN COSMINÎNCHEIEREA PENALĂ NR. 30/MP/2013

Şedinţa CAMEREI DE CONSILIU de la 24 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREŞEDINTE

Grefier Voichiţa

DIICOT – ST Alba Iulia a fost reprezentat de

Procuror –

Pe rol se află soluţionarea propunerii formulate de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia de luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de câte 29 zile, faţă de inculpaţii Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anişoara Ramona şi Berbeceanu Traian, cercetaţi în dosarul nr. 13/D/P/2011.

(…………………………………………………………………………………)

Curtea de Apel

Asupra cauzei penale de faţă:

Constată că la data de 24.10.2013 s-a înregistrat pe rolul acestei Curţi sub dosar nr. 932/57/2013 propunerea formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Alba Iulia, prin care s-a solicitat în baza art. 149/1 C.p.p., luarea măsurii arestării preventive pe o perioadă de câte 29 zile, faţă de inculpaţii:

BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– constituire a unui grup infracţional nestructurat, prev. de art. 8 din Legea 39/2003;

– evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prev. de art. 272, al. 1, lit. b din L. nr. 31/1990 (…);

– participaţie improprie la fals în declraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– complicitate la delapidare, prev. de art. 26 rap. la art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la fals în declraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– înşelăciune, prev. de art. 215 al. 1,3,5 C.p. (…);

– refuzul de a pune la dispoziţia cabinetului de insolvenţă (…)- administrator judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), prev. de art. 147 rap. la art. 143 al. 2 din L. nr. 85/2006;

– evaziune fiscală (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…).;

– participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 2 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…);

– totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p..

BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– constituire a unui grup infracţional nestructurat, prev. de art. 8 din Legea 39/2003;

– evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 3 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– folosirea cu rea credinţă a bunurilor sau creditului societăţii în scop contrar intereselor acesteia, în folosul propriu ori pentru a favoriza o altă societate, prev. de art. 272, al. 1, lit. b din L. nr. 31/1990 (…);

– participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la fals în declaraţii prev. de art. 31 al. 2 rap. la 292 C.p. (…);

– delapidare, prev. de art. 215/1 al. 1,2 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.p. (…);

– înşelăciune, prev. de art. 215 al. 1,3,5 C.p. (…);

– complicitate la refuzul de a pune la dispoziţia cabinetului de insolvenţă (…) – administrator judiciar ori lichidatorului, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), prev. de art. 26 rap. la art. 147 rap. la art. 143 al. 2 din L. nr. 85/2006;

– evaziune fiscală prin refuzul de a pune la dispoziţia DGFP HD. ca organe de control, a evidenţelor, documentele şi bunurilor de patrimoniu ale (…), în scopul împiedicării verificărilor, prev. de art. 4 din L. nr. 241/2005;

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…), în scopul împiedicării verificărilor, prev. de art. 4 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 1 şi art. 41 al. 2 C.p.;

– participaţie improprie la fals în înscrisuri sub semnătură privată prev. de art. 290 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală, prev. de art. 9 al. 1 lit. b şi al. 2 din L. nr. 241/2005 cu aplicarea art. 31 al. 2 C.p. (…);

– participaţie improprie la evaziune fiscală (…).;

– totul cu aplicarea art. 33 lit. a C.p..

BERBECEANU TRAIAN – (…), pentru săvârşirea infracţiunilor de:

– sprijinirea unui grup infracţional nestructurat prev. de art. 8 din L. nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă începută în 2003 până în prezent – gruparea Biriescu);

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă începută în 2011 până în prezent – privind pe (…));

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 41 al. 2 C.P. (privind pe (…), 2 acte materiale – (…));

– sprijinirea unui grup infracţional organizat prev. de art. 7 din L. nr. 39/2003 cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă înepută în 2004 până în 2013 (…));

– favorizarea infractorului prev. de art. 264 al. 1 C.p. cu aplicarea art. 33 lit. b C.p. (faptă continuă privind cauza (…), începută în 2004 şi epuizată în 2013);

– omisiunea sesizării organelor judiciare prev. de art. 263 al. 1 şi 2 C.p. (faptă continuă începută în 2004 până în 2013, (…);

– mărturie mincinoasă prev. de art. 260 al. 1 C.p. (…);

– fals în declaraţii prev. de art. 292 C.p.

– totul cu aplicarea dispoziţiilor art. 33 lit. a C.p.

(………………………………………………………………………………………..)

Examinând propunerea de arestare preventivă Curtea apreciază că aceasta este întemeiată, din următoarele considerente:

Prealabil examinării pe fond a propunerii de arestare preventive Curtea va analiza legalitatea sesizării instanţei, inculpaţii, prin apărătorii aleşi invocând faptul că în cauză sunt incidente disp. art. 197 al. 2 C.p.p. referitoare la nulitatea absolută a actului de sesizare.

Se invocă, în esenţă faptul că propunerea de arestare a inculpaţilor este nulă deoarece prealabil întocmirii acesteia inculpaţii nu ar fi fost ascultaţi în prezenţa apărătorilor aleşi, încălcându-se astfel disp. art. 150 C.p.p.

Curtea, analizând actele existente la dosarul cauzei, în raport de dispoziţiile legale invocate, constată că motivele de nelegalitate invocate sunt nefondate din următoarele considerente:

Astfel, prin ordonanţa din 23.10.2013 – ora 16.50 a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de învinuitul Biriescu Titus Gabriel ( f. 91 – 153 vol. 1 ), prin ordonanaţa din 23.10.2013 – ora 22.30 ( f. 154 – 215 vol. 1 ) faţă de înv. Biriescu Anişoara Ramona şi prin ordonanaţa din 23.10.2013 – ora 23.58 ( vol. 1 f. 216 – 277 ) a fost pusă în mişcare acţiunea penală faţă de înv. Berbeceanu Traian.

După punerea în mişcare a acţiunii penale, fiecare dintre inculpaţi a fost înştiinţat despre acest fapt şi în prezenţa apărătorilor aleşi au declarat că au luat la cunoştinţă despre punerea în mişcare a acţiunii penale şi au făcut declaraţii sau şi-au menţinut poziţia procesuală de a uza de dreptul de a nu face declaraţii, având cunoştinţă de temeiurile de fapt şi de drept ale acuzaţiilor reţinute în sarcina lor.

Inculpatul Biriescu Titus Gabriel a fost ascultat în prezenţa apărătorului ales la ora 17.00 din 23.10.2013 ( vol. 1 f. 324 ), inculpata Biriescu Anişoara Ramona a fost ascultată la ora 22.35 din 23.10.2013 în prezenţa apărătorului ales ( vol. 1 f. 367 ) şi inculpatul Berbeceanu Traian a fost asculat în prezenţa apărătorilor aleşi la ora 00.02 din 24.10.2013 ( vol. 1 f. 299 ).

Este cert că inculpaţii au fost ascultaţi de către procuror în calitate de inculpaţi, după punerea în mişcare a acţiunii penale.

Practic apărarea susţine că deşi inculpaţii au fost ascultaţi în această calitate, procurorul, înainte de a formula propunerea de arestare preventivă trebuia să îi asculte din nou pe inculpaţi pentru ca aceştia să-şi expună puncul de vedere asupra propunerii formulate.

Curtea apreciază că o asemenea interpretare a dispoziţiilor legale referitoare la arestarea inculpatului în cursul urmăririi penale este excesivă şi adaugă la lege atâta timp cât inculpaţilor le-a fost adus la cunoştinţă că faţă de ei s-a pus în mişcare acţiunea penală, li s-au prezentat acuzaţiile şi încadrarea juridică a faptelor de care sunt acuzaţi şi au fost ascultaţi în prezenţa apărătorilor aleşi, în calitate de inculpaţi.

Din economia textelor legale invocate nu rezultă că procurorul, înainte de a formula propunerea, are obligaţia să asculte din nou inculpaţii şi chiar şi aşa, înainte de întocmirea acestei propuneri, inculpaţii au fost ascultaţi în calitate de inculpaţi.

În concluzie, Curtea apreciază că instanţa a fost legal sesizată, inculpaţii au beneficiat de toate drepturile conferite de dispoziţiile legale referitoare la ascultarea lor în calitate de inculpaţi, aspectele de nulitate absolută invocate de apărare fiind nefondate.

Pe fondul cauzei:

În cauză sunt întrunite condiţiile prev. de art. 143 al. 1 C.p.p., existând probe şi indicii temeinice din care rezultă presupunerea rezonabilă că inculpaţii au săvârşit faptele de care sunt acuzaţi – fapte prevăzute de legea penală şi există cazurile în care se dispune arestarea inculpatului, prevăzut de art. 148 al. 1 lit. b şi f C.p.p., respectiv există date că aceştia încearcă să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unei părţi, a unor martori , ori prin distrugerea, alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă, pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani, iar lăsarea în libertate a inculpaţilor prezintă un pericol pentru ordinea publică.

Din coroborarea actelor existente la dosarul cauzei, a declaraţiilor martorilor, învinuiţilor, inculpaţilor, a documentelor economice, contabile şi a expertizelor efectuate, a proceselor verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi ambientale, rezultă existenţa unor fapte sau informaţii apte să convingă un observator obiectiv că este posibil ca persoanele din cauză să fi săvârşit infracţiunile, bănuiala legitimă fiind evidenţiată de următoarele date factuale:

(………………………………………………………………………………………..)

Constatând existenţa indiciilor temeinice de săvârşire a faptelor de către inculpaţii Biriescu Titus Gabriel, Biriescu Anişoara Ramona şi Berbeceanu Traian, Curtea va analiza existenţa cazurilor prev. de art. 148 al. 1 lit. b şi f C.p.p., ca temeiuri ale dispunerii arestării preventive:

Se constată că în cauză subzistă temeiul prev. de art. 148 lit. b C.p. cu privire la toţi inculpaţii.

Astfel, există date că inculpaţii Biriescu Titus Gabriel şi Biriescu Anişoara Ramona vor încerca să zădărnicească în mod direct sau indirect aflarea adevărului prin influenţarea unor martori, ori prin distrugerea,alterarea sau sustragerea mijloacelor materiale de probă.

Se remarcă faptul că în mod constant inculpaţii au încercat să ascundă documente vizând activitatea firmelor controlate de ei, astfel că există riscul ca, lăsaţi în libertate aceştia să distrugă sau să altereze mijloacele de probă sau să influenţeze persoane care pot da relaţii asupra faptelor de care sunt acuzaţi.

Apărarea a susţinut că în cauză ar fi o dublă sancţiune dispunerea arestării pe acest temei deoarece infracţiunile de care sunt acuzaţi inculpaţii au ca element material aceeaşi modalitate de săvârşire.

Curtea arată că în cauză nu se poate considera că dispunerea arestării în baza art. 148 lit. b C.p.p. constituie o sancţiune dublă, având în vedere faptele pentru care inculpaţii sunt cercetaţi.

Chiar dacă unele fapte reţinute în sarcina inculpaţilor au ca modalitate de săvârşire ascunderea unei surse impozabile, nu toate infracţiunile economice ce li se reţin au o asemenea modalitate de săvârşire şi nu se poate asimila o modalitate de săvârşire a unei fapte penale cu o cerinţă legală în baza căreia se poate dispune arestarea preventivă.

În cauză cercetările se află la început şi există riscul ca lăsaţi în libertate inculpaţii să ascundă mijloacele materiale de probă – cu atât mai mult cu cât există posibilitatea extinderii cercetărilor şi asupra altor societăţi comerciale implicate, precum şi influenţarea martorilor care cunosc diverse aspecte ale activităţii infracţionale desfăsurate de inculpaţi.

Referitor la inculpatul Berbeceanu Traian:

În cauză există riscul evident de posibilitate a zădărnici urmărirea penală aflată la început, precum şi de influenţare a martorilor, de distrugere, alterare sau sustragere a mijloacelor materiale de probă.

Prin poziţia avută în raport cu subordonaţii săi şi cu autoritatea pe care a avut-o şi o are asupra acestora apare evidentă posibilitatea zădărnicirii anchetei. Notorietatea de care se bucură inculpatul şi poziţia sa virulentă faţă de unii colegi şi colaboratori procurori, reliefată prin divulgarea în mas media a unor aspecte legate de cauzele aflate în lucru la organele de urmărire penală, prin care s-au divulgat aspecte vizând modalităţi şi procedee de anchetă, cauze aflate în lucru, întăresc convingerea instanţei că există riscul major ca inculpatul să influenţeze ancheta şi să zădărnicească direct sau indirect aflarea adevărului în această cauză precum şi în alte cauze despre care a divulgat public date.

Se remarcă faptul că atât la domiciliul inculpatului cât şi în incinta biroului său s-au găsit cu ocazia percheziţiilor efectuate mai multe acte care vizau atât cauze aflate în lucru cât şi alte cauze neînregistrate. S-au mai găsit de asemenea acte având caracter secret care nu erau deţinute legal în locaţiile respective, existând riscul ca aceste date să fie folosite nu în scopul în care au fost întocmite, ci pentru a influenţa ancheta şi de a îngreuna aflarea adevărului.

La fel, raportat la persoana sa şi funcţia pe care a deţinut-o, persoanele pe care le cunoaşte există riscul real de a influenţa martorii care cunosc diferite împrejurări care au legătură cu cauza.

Jurisprudenţa CEDO a statuat că în cazul infracţiunilor de crimă organizată există un risc general ce derivă din natura organizată a activităţii infracţionale a inculpatului care poate fi acceptată ca o baza pentru detenţie în stadiul iniţial al procedurii ( KANKOWSKI/Polonia, 2005).

Cel puţin în stadiul iniţial al anchetei se justifică deţinerea inculpatului pentru a-l împiedica să interfereze cu cercetările ce se efectuează, existând în această cauză un risc major de împiedicare a bunei desfăşurări a procesului penal.

Pentru toţi inculpaţii din prezenta cauză Curtea apreciază că printre riscurile pertinente care sunt de natură să justifice luarea faţă de persoanele în cauză a unei detenţii provizorii sunt acelea că inculpaţii odată eliberaţi vor suprima probe sau vor exercita presiuni asupra martorilor, ori vor stabili înţelegeri dăunătoare anchetei, cu diferite persoane capabile să le ofere un sprijin ( Ringeisen/ Austria 1998).

Mai reamintim că în speţa de faţă este justificată plasarea inculpaţilor în detenţie, cel puţin la începutul anchetei pentru a-i împiedica să o perturbe, fiind vorba despre o cauză complexă care necesită cercetări multiple dificile şi laborioase.

Curtea constată că în cauză subzistă cazul prev. de art. 148 lit. f C.p.p., în ce priveşte pe inculpaţi.

Curtea consideră că în cauză sunt întrunite cumulativ exigenţele impuse de art. 148 lit.f C.p.p., dar şi cel prev. de art.5 paragraful 1 lit.c din CEDO, fiind respectată condiţia existenţei unei bănuieli legitime, plauzibile, verosimile care să justifice luarea măsurii preventive a privării de libertate. Dacă în ceea ce priveşte prima condiţie prev. de art. 148 lit.f C.p.p., existenţa acesteia este indiscutabilă, Curtea va analiza întrunirea în speţa de faţă a celei de a doua condiţii, vizând pericolul concret pentru ordinea publică pe care l-ar genera lăsarea inculpaţilor în libertate.

În aprecierea acestui pericol, fără a fi indisolubil legată de o examinare a gravităţii faptelor, gravitate incontestabilă de altfel, nu poate fi totuşi disociată de aspectele ce ţin de natura acuzaţiilor aduse (infracţiuni economice cu consecinţe deoasebit de grave, infracţiuni de sprijinire şi favorizare a unor persoane care au comis asemenea fapte precum şi fapte ce ţin de criminalitatea organizată, obstrucţionarea justiţiei ), de repetabilitatea acestora, de rezonanţa socială pe care o poate determina luarea la cunoştinţă a acestor fapte, de impactul major pe care-l generează în conştiinţa socială suspiciunea că un poliţist cu notorietate de onestitate ( în ce-l priveşte pe inc. Berbeceanu ), ale cărui prerogative principale le reprezintă descoperirea faptelor de criminalitate organizată şi instrumentarea acestor cauze cu obiectivitate şi imparţialitate, uzează de poziţia pe care o are în vederea ascunderii unor asemenea fapte şi aservirii activităţii sale unor interese personale şi colaterale.

Trebuie remarcat continuitatea în timp a faptelor presupus a fi fost săvârşite de inc. Berbeceanu, ceea ce denotă pericolul social evident pe care acesta îl reprezintă. Astfel, s-a dovedit cu actele existente la dosarul cauzei că cel puţin de 7 ani a vut cunoştinţă de faptele grave comise de către C.L. şi cu toate acestea, a înţeles să nu se sesizeze oficial şi în calitatea sa de existenţa infracţiunilor comise şi nici să informeze asupra acestor fapte. Mai mult, l-a folosit pe acesta, cu justificarea că îl putea determina să „colaboreze” chiar în cauze în care avea un interes personal.

Curtea subliniază că existenţa unor suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea de către inculpaţi a unor fapte grave şi repetate de genul celor expuse mai sus, fapte care au luat o amploare deosebită în societatea actuală, precum şi calitatea pe care inculpatul o are – cu referire la inc. Berbeceanu, aceea de poliţist care avea şi influenţă de formator asupra subordonaţilor săi şi exigenţele cărora acesta se impunea să se supună prin prisma poziţiei sale de apărător al legii, conving un observator obiectiv că ordinea publică este în acest moment realmente ameninţată, ameninţarea fiind una reală, actuală şi suficient de gravă pentru un interes fundamental al societăţii.

Curtea reţine că prin deosebita lor gravitate şi reacţia publicului faţă de săvârşirea lor, anumite infracţiuni, cum sunt infracţiunile reţinute în speţa de faţă, pot produce o anumită „tulburare socială”, de natură a justifica o detenţie provizorie pe o anumită perioadă de timp.

Curtea, având în vedere natura acuzaţiilor aduse inculpaţilor Biriesc Titus şi Biriesc Anişoara precum şi calitatea inculpatului Berbeceanu este îndreptăţită să creadă că privarea de libertate este necesară şi prin prisma dispoziţiilor art. 136 Cod procedură penală, vizând scopul şi categoriile măsurilor preventive, pentru a nu perturba desfăşurarea anchetei, cel puţin la începutul ei, arătând că în timp doar imperativele urmăririi penale nu mai justifică detenţia celui în cauză pentru că în mod normal riscurile iniţiale ale perturbării ei se atenuează pe măsura efectuării investigaţiilor necesare, a obţinerii unor probe suplimentare şi a efectuării verificărilor. În acest sens Curtea apreciază, raportat la nivelul actual al investigaţiilor, că plasarea în detenţie a inculpaţilor este justificată de motive pertinente şi suficiente.

Apărările formulate de inculpaţi în sensul netemeiniciei acuzaţiilor aduse nu sunt, în opinia Curţii, suficiente şi relevante pentru a respinge propunerea de faţă. În acest sens Curtea arată că faptele care au dat naştere la bănuielile în discuţie nu trebuie să fie de acelaşi nivel ca cele necesare pentru justificarea unei condamnări sau chiar a fundamenta o anumită acuzaţie, astfel încât autorităţile judiciare, prin prisma art. 5 pg. 1 lit. c din Convenţie nu sunt obligate să prezinte probe suficiente pentru a formula o acuzare completă în momentul formulării propunerii (cauza Murray vs U.K.).

De asemenea luarea măsurii preventive faţă de inculpaţi este justificată şi de considerente de economie şi utilitate procedurală, considerente ce ţin de existenţa unei bănuieli de natură a convinge un observator obiectiv că există riscul ca inculpaţii să împiedice administrarea justiţiei (Wemhoff/Germania).

Fără a minimaliza aspectele de ordin personal invocate în apărare de către inculpaţi, şi anume, starea de boală a inculpatei Biriesc sau conduita socială ireproşabilă, cariera de excepţie, statutul recunoscut în societate – în ce-l priveşte pe inculpatul Berbeceanu, Curtea precizează că necesitatea ocrotirii unui interes de ordine publică, general al societăţii, primează protejării celui privat al inculpaţilor, astfel încât luarea măsurii este indispensabilă pe baza circumstanţelor.

Curtea a analizat în cadrul verificărilor sale şi posibilitatea instituirii faţă de inculpat a unor măsuri neprivative de libertate conf. art. 136 al. 8 C.p.p., însă în condiţiile date acestea au fost considerate insuficiente pentru protejarea unui interes fundamental al societăţii, apreciindu-se că în cauză nu există garanţii reale în sensul desfăşurării optime a anchetei penale şi a creării convingerii că reacţia autorităţilor faţă de asemenea fapte săvârşite de persoane considerate respectabile sau care trebuiau să ancheteze asemenea fapte este una fermă şi eficientă.

Faţă de considerentele expuse, Curtea va admite propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 13/D/P/2011 şi, în consecinţă:

În baza art. 143 C.pr.penală, art.149 ind.1 al.10 C.proc.pen. raportat la art.148 alin.1 lit. b şi f C.proc.pen. va dispune arestarea preventivă a inculpaţilor:

1. BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…).

2. BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 24.10.2013 până la data de 21.11.2013.

3. BERBECEANU TRAIAN – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 25.10.2013 până la data de 20.11.2013.

Cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâneîn sarcina acestuia.

Pentru aceste motive,

ÎN NUMELE LEGII

D I S P U N E:

Admite propunerea formulată de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – DIICOT- Serviciul Teritorial Alba Iulia în dosarul nr. 13/D/P/2011 şi, în consecinţă:

În baza art. 143 C.pr.penală, art.149 ind.1 al.10 C.proc.pen. raportat la art.148 alin.1 lit. b şi f C.proc.pen. dispune arestarea preventivă a inculpaţilor:

1. BIRIESCU TITUS GABRIEL – (…).

2. BIRIESCU ANIŞOARA RAMONA – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 24.10.2013 până la data de 21.11.2013.

3. BERBECEANU TRAIAN – (…).

pe o durată de 29 de zile începând cu data 25.10.2013 până la data de 20.11.2013.

Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.

Cu recurs în 24 ore de la pronunţare cu inc. Biriescu Titus Gabriel şi de la comunicare cu ceilalţi inculpaţi.

Dată în camera de consiliu şi pronunţată în şedinţă publică azi, 24.10.2013, ora 21,45

Preşedinte, Grefier,”

PREZENTUL EXTRAS A FOST ELIBERAT EXCLUSIV PENTRU INFORMAREA SOLICITANTULUI ÎN CONFORMITATE CU PREVEDERILE LEGII NR.544/2001 PRIVIND LIBERUL ACCES LA INFORMAŢIILE DE INTERES PUBLIC ŞI NU ARE VALOAREA UNEI COPII CONFORME CE POATE FI ELIBERATE DOAR PERSOANELOR ÎNDREPTĂŢITE ŞI CU ACHITAREA TAXELOR JUDICIARE DE TIMBRU CORESPUNZĂTOARE

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

BIROUL DE INFORMARE ŞI RELAŢII PUBLICE

EXPERT MUNTEAN COSMIN

LIDERUL PD-L VASILE BLAGA NEAGA CA EBA VA FI UNUL DINTRE CANDIDATII PD-L LA EUROPARLAMENTARE!

Vasile Blaga a fost întrebat daca Elena Basescu va fi unul dintre candidatii PDL la alegerile europarlamentare.

„Doamna Elena Basescu nu a candidat pe listele noastre (la precedentele alegeri europarlamentare -n.r.). Nu stiu sa-si fi facut cunoscuta partidului dorinta de a candida pe listele noastre. De fapt, noi avem aici niste proceduri stabilite la Baia Mare. De exemplu, domnul Oltean (Ioan Oltean, vicepresedinte PDL – n.r.) raspunde de lista pentru regiunea nord-vest, cea mai puternica regiune din punct de vedere electoral a PDL. Domnia sa are responsabilitatea ca, împreuna cu ceilalti sefi de organizatii din aceasta regiune, sa ne prezinte în ordine de bataie cinci colegi care vor candida la europarlamentare din aceasta regiune”, a spus Blaga, potrivit mediafax.ro.

Liderul PDL a adaugat ca toti membrii PDL stiu, înca de acum sapte luni, criteriile care trebuie avute în vedere pentru a putea accede pe aceste liste.

El a mai spus ca lista candidatilor PDL la europarlamentare va fi finalizata probabil la începutul anului viitor.

„Obligatia domniilor lor (a celor care raspund de regiuni – n.r.) este sa ne prezinte luna aceasta lista însotita de CV-urile candidatilor urmând ca, probabil la începutul anului viitor, sa finalizam (lista cu candidati a PDL – n.r.), nu în Biroul Permanent National, desi asa scrie la statut, ci în Colegiul Director. Sa fie toti sefii de organizatii acolo si sa putem ca împreuna sa luam deciziile cele mai bune astfel încât sa traga toate organizatiile. Nu toate judetele vor avea reprezentanti pe pozitii eligibile, daca ne gândim la 8-9 locuri, dar, în schimb, trebuie sa se simta parte în acest efort al partidului. De aceea vom fi extrem de transparenti”, a conchis Vasile Blaga.

În 2009, Elena Basescu a candidat la alegerile europarlamentare ca independent, dupa ce a demisionat din PDL, iar dupa ce a fost aleasa europarlamentar a revenit în partid.

LIDERII BASISTI AI PD-L.VASILE BLAGA SI IOAN OLTEAN SAR IN APARAREA CACARAULUI LUI TRAIAN BASESCU!

Preşedintele PDL Vasile Blaga şi vicepreşedintele democrat liberal Ioan Oltean au sărit, joi, în apărarea Curţii Constituţionale a României, despre care premierul Victor Ponta a afirmat, în cursul zilei de miercuri, că nu lasă Guvernul să combată evaziunea fiscală.

‘PDL a sesizat Avocatul Poporului imediat, demonstrând neconstituţionalitatea acestuia (Codul insolvenţei- n.r.) şi Avocatul Poporului nu a avut ce face, la rândul lui, pentru că numai el putea, s-a adresat Curţii Constituţionale, care, iată, a arătat că am avut dreptate. Numai că, din păcate, ce face Ponta? Din nou atacă instituţiile statului, din nou atacă Curtea Constituţională pe care o face vinovată nici mai mult, nici mai puţin, de evaziune fiscală, că încurajează evaziunea fiscală în ţara asta, evaziune fiscală care s-a dublat în timpul guvernării Ponta’, a spus Blaga.

La rândul său, Ioan Oltean a calificat drept ‘inadmisibilă’ atitudinea premierului faţă de CCR şi i-a amintit că deciziile instanţelor ‘se respectă, nu se comentează’.

‘Nu este pentru prima dată când premierul Ponta atacă instituţiile fundamentale ale statului, atacă instituţiile de drept atunci când deciziile acestora sunt potrivnice poziţiei Guvernului şi poziţiei primului ministru. Este incalificabilă şi inadmisibilă atitudinea lui Ponta faţă de decizia CCR. Este fără precedent, n-am întâlnit niciun prim ministru al României din 1990 încoace care să vină şi cu atâta vehemenţă să acuze o instituţie fundamentală a democraţiei, cum este CCR, spunând că aceasta încurajează evaziunea fiscală şi împiedică guvernul să combată evaziunea fiscală. PDL nu poate decât să se delimiteze la modul foarte serios de asemenea atitudini, să atenţioneze Guvernul şi premierul că suntem totuşi într-un stat de drept, în care deciziile unei instanţe, fie că este vorba de CCR sau de altă instanţă, se respectă, nu se comentează’, a spus Oltean.

El a subliniat că premierul Victor Ponta, ‘ca şi om al legii’, ar trebui să fie primul care să cunoască acest lucru şi nu ‘să dea tonul unei asemenea atitudini’.

PREMIERUL VICTOR PONTA:”DUPA INCHEIEREA MANDATULUI TRAIAN BASESCU VA AJUNGE LA TRIBUNAL!”

Premierul român, Victor Ponta, a declarat, luni, întrebat despre Comisia Guvern-Preşedinţie, care discută pactul de coabitare, că nu se poate negocia cu Traian Băsescu pentru că acesta ştie că va pleca.

Liderul PSD a menţionat că preşedintele nu se va duce chiar acasă, ci, probabil, va merge la „vreun tribunal”.

„Cu domnul Băsescu nu ai ce să negociezi, că domnia sa ştie că pleacă şi probabil nu pleacă chiar acasă, o mai pleca şi el la vreun tribunal pe undeva şi atunci încearcă să ne facă cât mai mult rău până pleacă”, a declarat premierul.

Întrebat de ce ar ajunge Băsescu la tribunal şi în ce dosare ar fi implicat, Ponta a răspuns: „Numai dânsul ştie dosarele. Eu nu le ştiu”.

TRAIAN BASESCU A TRIMIS O CERERE DE REEXAMINARE A LEGII SRR SI SRTV,PRESEDINTELUI CAMEREI DEPUTATILOR VALERIU ZGONEA!

Traian Băsescu a semnat luni cererea de reexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, informează agerpres.ro. Cererea a fost trimisă președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, în forma sa inițială, Legea nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune prevedea, în Art. 42, că ‘finanțarea necesară producerii și difuzării emisiunilor radiofonice și de televiziune adresate străinătății, precum și dezvoltării acestei activități se asigură din fondurile alocate de la bugetul de stat’ și că ‘sumele necesare se evidențiază separat în bugetul fiecărei societăți, pe baza programelor stabilite potrivit legii’.

În forma trimisă la promulgare, în conformitate cu Art. 43 alin. 11 ‘Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune pot înființa, cu avizul consultativ al comisiilor parlamentare pentru cultură ale Senatului și Camerei Deputaților, persoane juridice de drept privat și pot dobândi calitatea de asociat în cadrul unor asemenea entități sau, după caz, pot achiziționa acțiuni / părți sociale ale unei societăți comerciale existente, în condițiile legii.’.

Potrivit comunicatului de presă al Președinției, pentru dezvoltarea ori extinderea activităților specifice, în țară și în străinătate, se creează trei modalități legale la care pot recurge Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune: (1) înființarea unei persoane juridice de drept privat, (2) dobândirea calității de asociat în cadrul unei persoane juridice de drept privat sau (3) achiziționarea de acțiuni/părți sociale în cadrul unor societăți comerciale existente.

‘În privința modalităților (2) și (3), prevăzute de lege, opinăm că această reglementare este vagă, fără să ofere condiții de eligibilitate și oportunitate. Totodată, considerăm că Legea trebuie să prevadă criterii clare de asociere, respectiv de achiziționare de părți sociale/acțiuni, în vederea construirii unui cadru legal predictibil, cu atât mai mult, cu cât finanțarea acestor operațiuni se face din fonduri alocate de la bugetul de stat’, se arată în cererea de reexaminare transmisă de Traian Băsescu.

IN NOAPTEA DE 31 OCTOMBRIE ,AMERICANII,SI DE CEVA TIMP EUROPENII SARBARORESC „HAPPY HALLOWEEN”!,CE ESTE HALLOWEEN-UL?!

In noaptea de 31 octombrie, americanii, si, de ceva timp, si europenii, sarbatoresc Halloween, “Sarbatoarea tuturor sfintilor”. Romanii din Ardeal si Banat, care celebreaza de 1 noiembrie Ziua Mortilor, au importat si sarbatoarea in varianta americana si au preluat de la masti, costume, accesorii si decoratiuni pana la superstitiile privitoare la pisica neagra si vrajitoare.

Ce este, de fapt, Halloween-ul?

Sarbatoarea Halloween-ului isi are originile in vechea religie a celtilor. Celtii aveau o deosebita constiinta a lumii spiritelor si aveau mai ales propriile idei si practici care sa-i ajute sa aiba acces catre aceasta lume. Principalele sarbatori ale anului corespundeau schimbarii anotimpurilor. 1 mai insemna pentru ei inceputul verii si se deschidea cu sarbatoarea numita Beltane, iar Samhainul, sarbatorit la 1 noiembrie, reprezenta trecerea de la o perioada a caldurii, a bogatiei, a Soarelui la una a inghetului, a hibernarii si a intunericului.

De Samhain se credea ca ordinea fireasca a Universului este perturbata, barierele dintre natural si supranatural sunt indepartate, iar portile lumii spiritelor stau larg deschise, permitand acestora sa rataceasca printre cei vii, intervenind de cele mai multe ori brutal in vietile lor.

Druizii erau preoti celti, membri ai ordinelor pagane din Britania, Galia si Irlanda. In aceasta perioada, ei initiau ritualuri pentru oferirea de jertfe catre zei, ele avand rolul unei “captatio benevolentiae” menite sa-i imbuneze pe acestia, sa alunge spiritele malefice si sa asigure intoarcerea soarelui dupa anotimpul zapezii.

Jertfele ritualice si lupta celtilor impotriva spiritelor rele se faceau cu ajutorul focului, simbol al soarelui regenerator. Aceste focuri purtau numele de “bonefire”, in traducere libera “foc de oase”, deoarece jertfele reprezentau animale si uneori chiar oameni banuiti ca ar fi fost posedati de spirite malefice. In noaptea de 31 octombrie, oamenii stingeau focurile din vetre pentru a face casele cat mai reci si mai respingatoare eventualelor spirite care le-ar fi vizitat si, totodata, cu scopul de a le reaprinde, avand ca sursa marele foc druid, ce ardea in permanenta in centrul Irlandei, la Usinach.

Numele de Halloween a aparut in secolul VII, cand Papa Bonifaciu al IV-lea stabileste 13 mai ca fiind Ziua tuturor spiritelor, in dorinta de a da o imagine crestina vechii sarbatori pagane a Samhainului. In anul 834, Papa Gregory al III-lea schimba data de 13 mai cu cea de 1 noiembrie, dand posibilitatea si comunitatii crestine de a-si aminti si plange mortii, precum si de a celebra sfintii care nu aveau o zi dedicata in timpul anului. In felul acesta, 31 octombrie devine All Hallows’ Eve (Noaptea tuturor spiritelor).

Cand foametea i-a determinat pe irlandezi sa caute un trai mai bun, s-au indreptat catre America, purtand cu ei tot ceea ce ii definea ca popor. Astfel, in 1848, mii de imigranti irlandezi se stabilesc aici, iar sarbatoarea Halloween-ului gaseste adepti noi pe un taram strain. Simbolurile si traditiile vechiului Samhain prind repede la americani, continua si ajung pana in zilele noastre, transformandu-se intr-una dintre cele mai cunoscute si asteptate sarbatori din an.

Atunci, ca si astazi…

…in seara de Halloween, oamenii sunt prinsi in vraja sarbatorii. La fiecare usa sta de paza cate un dovleac luminat, oamenii se mascheaza pentru a se ascunde de spiritele care bantuie in cautare de corpuri bune de posedat, copiii merg din casa in casa pentru a cere pomana pentru sufletele celor plecati, se spun povesti, se dau petreceri. Ochi verzi si sclipitori te urmaresc din umbra neagra a blanitei, in timp ce vrajitoare plutesc prin linistea vazduhului, soptind incantatii si aruncand farmece sau blesteme asupra lumii.

Se spune ca odata, demult, a trait un anume Jack (un fel de Ivan Turbinca), betivan renumit si trisor pe masura. El a reusit sa-l pacaleasca pana si pe Satan, facandu-l sa se urce intr-un copac pe trunchiul caruia a sculptat apoi o cruce. I-a spus ca il lasa sa coboare doar daca Satan ii promite ca nu-l va mai ispiti niciodata. Satan ii promite, anii trec si vine vremea ca Jack sa plece in lumea celor drepti.

Numai ca i se interzice accesul in Rai, din cauza vietii pe care o dusese, iar Satan, furios ca fusese candva pacalit, nu-i deschide portile Tartarului. Sufletul lui Jack rataceste prin intunericul dintre cele doua lumi, pana cand lui Satan i se face mila de el si ii da o lumanare ca sa-i lumineze drumul, pe care Jack o pune intr-o gulie.

Iata de ce dovlecii sculptati si luminati poarta numele de Felinarul-lui-Jack. Celtii purtau aceste felinare prin noapte sau le lasau sa arda la usa casei in credinta ca forma fioroasa pe care o aveau va alunga spiritele. Obiceiul de a merge si cere prajiturele pentru sufletele mortilor se pare ca nu este de origine celtica, ci a fost imprumutat prin secolul IX de la popoarele europene.

Cu cat gazdele erau mai darnice, cu atat colindatorii promiteau sa spuna mai multe rugaciuni pentru sufletele celor plecati. Rugaciunile, chiar si cele spuse de straini, ajutau sufletele sa gaseasca drumul spre Rai. Asadar, cu cat pomana era mai mare, cu atat mortii isi gaseau linistea mai repede.

Pisica neagra, discipol al vrajitoarelor

Daca in timpul anului pisicile negre sunt evitate pe cat se poate, in perioada Halloween-ului se starneste o adevarata nebunie. Figurine de pisici negre, costume, masti si accesorii navalesc asupra cumparatorilor pe fiecare usa deschisa a fiecarui magazin, fiind o afacere deosebit de profitabila pentru comercianti.

Pana si adaposturile de pisici din America (si nu numai) se confrunta cu o multime de solicitari venite din partea celor care vor sa adopte o pisica neagra in preajma acestei sarbatori, pe post de “accesoriu senzational”. Din pacate insa, vraja aceasta se destrama o data cu aburii spiritului de Samhain.

Dovlecii, pisicile negre si vrajitoarele sunt simbolurile Halloween-ului. Fara ele, aceasta sarbatoare parca si-ar pierde din farmec. De-a lungul timpului, culoarea neagra le-a adus felinelor mii de ghinioane. Au fost invinovatite de toate relele lumii, de la aducerea nenorocirilor, vrajitorie si pana la raspandirea Mortii negre.

Chiar si mitologia greaca vorbeste despre o femeie pe nume Galenthias, care s-a transformat intr-o pisica si a mers in templul zeitei Hecate (numita si Mama cea intunecata sau Mama vrajilor) pentru a i se supune. In Europa Evului Mediu (in special secolele XII – XVII), biserica crestina, prin marea si temuta Inchizitie, a facut o adevarata profesie din persecutarea acestor animale, acuzandu-le ca ar fi discipoli ai vrajitoarelor si, implicit, ai Diavolului.

Pentru vrajitoare, Halloween-ul reprezenta Festivalul mortilor, inceputul si sfarsitul anului vrajitoresc, perioada distructiva a intunericului asimilata iernii. Acum se puteau face farmece, se raspandeau blesteme, se putea citi viitorul.Pisica neagra era nelipsita din casa unei vrajitoare, ajutandu-o in ritualurile sale si totodata oferindu-i trupul pentru a se intrupa in el de noua ori.

In aceasta perioada, oamenii nu aveau nevoie de prea multe incurajari pentru a vedea pretutindeni vrajitoare. Fenomenul arderii pe rug se raspandise atat de mult, incat la un moment dat sate intregi ramasesera fara femei si fara pisici in gospodarie. Negresit, bietele animale isi insoteau stapanele pe rugul aprins sau in lacul de la marginea satului.

Totul a inceput insa sa se schimbe o data cu raspandirea ciumei bubonice. In faza sa incipienta, tot pisicile si vrajitoarele au fost acuzate de aceasta nenorocire, insa pe masura ce oamenii mureau pe capete, nimanui nu i-a mai pasat de ceea ce se mai intampla cu pisicile. Ragazul acesta le-a permis sa se inmulteasca si sa ajute la eliminarea adevaratului focar al maladiei – sobolanii. Persecutarea pisicilor nu s-a terminat decat spre sfarsitul secolului XVIII, cand biserica, animata de sentimente mai curate si mai sfinte, a ridicat valul malefic pe care il aruncase asupra acestui animal cu sute de ani in urma.

Pisica neagra si Halloween-ul de astazi

Pisica neagra este, fara indoiala, un simbol nelipsit al sarbatorii de Halloween. Ne place sa credem ca torturile la care au fost candva supuse pisicile au ramas doar fila de poveste, spusa de un bunic unei nepotele costumate in vrajitoare si tocmai intoarse de la colindat. Din pacate insa, lucrurile nu stau chiar asa. In unele parti din vechea Britanie si Irlanda, noaptea Halloween-ului mai era cunoscuta si sub numele de Noaptea faradelegilor, deoarece oameni costumati mergeau din sat in sat si le era permis sa faca absolut orice lucru care ar fi avut scopul precis de a alunga spiritele, fara sa se teama ca ar fi putut fi pedepsiti.

Se pare ca acest obicei a ajuns pana astazi, iar oamenii fac lucruri care nu sunt in cinstea secolului pe care-l traim. In fiecare an, in luna octombrie, asociatiile pentru protectia animalelor, in special cele din SUA, se confrunta cu multe situatii triste. Multi dintre cei care adopta o pisica neagra, dupa ce trece nebunia sarbatorii, isi dau seama ca nu prea le place culoarea blanii animalului. Si astfel, ghinionul de a se fi nascut neagra arunca biata pisica inapoi pe strazi.Acesta ar fi un caz fericit, in comparatie cu cel al pisicilor care sunt adoptate cu scopul de a fi chinuite si “exorcizate”. Oricat de incredibil ar parea, exista mii de cazuri de acest gen.

Pana si pisicile care au proprietari pasnici, dar care au obiceiul sa umble pe strazi traiesc experiente de nedorit de Halloween. Asociatiile fac apel catre proprietari sa-si tina pisicile in casa, intr-o camera cat mai linistita si mai ferita de nebunia personajelor fabuloase care tot suna la usa, intreband: “Ne dati, ori nu ne dati?”. Pe de alta parte, felul cum priveste biserica aceasta sarbatoare s-a schimbat mult. In prezent, multe biserici au slujbe speciale si organizeaza petreceri pentru copii, cu dovleci, dulciuri si fara sa mai ameninte pisicile negre cu rugul…

ROMANIA SE CUTREMURA.PATRU CUTREMURE IN DOAR 12 ORE!

Patru cutremure au avut loc în țară în doar 12 ore. Trei cutremure au avut loc în Galați și unul în Hunedoara.

În Galați, primul cutremur a fost la ora 00:47, la o adâncime de un kilometru, al doilea la 02:28, la o adâncime de 6 kilometri, iar al treilea la 07:17, la o adâncime de un kilometru. Al patrulea cutremur a avut loc în Hunedoara, la ora 08:10, la o adâncime de un kilometru.

Aproape 21 de zone seismice din România au fost reactivate de cutremurele din Galaţi, a declarat generalul Emil Străinu, fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi asimetrice, potrivit Antena 3. În plus, cutremurele de suprafață sunt mai periculoase decât cele de adâncime.

MINISTRUL FINANTELOR DANIEL CHITOIU A DECLARAT CA PNL NU VA RAMANE LA GUVERNARE DACA SE MARESTE COTA UNICA!

Ministrul Daniel Chițoiu a declarat, miercuri, că PNL nu va rămâne la guvernare dacă nivelul cotei unice de impozitare va fi majorat pentru anul viitor.

Întrebat de presă dacă PNL va mai rămâne la guvernare dacă anul viitor, din orice motiv, va fi majorată cota unică, Chiţoiu a răspuns scurt : “Nu”.

Liderii USL au vorbit la finalul ultimei şedinţe a Uniunii despre varianta reducerii TVA şi creşterii cotei unice în contextul discuţiilor legate de construcţia bugetară pentru anul 2014,scrie Mediafax.

Premierul Victor Ponta a afirmat, joi, că el este cel care i-a cerut ministrului de Finanţe diferite scenarii pentru creşterea încasărilor la buget, discutate în USL, deoarece este mai uşor să se ceară la TV scăderi de taxe şi bani “mai ales când ai campanie electorală şi nicio responsabilitate”.

SENATORUL PNL SORIN ILESIU ATAC DUR LA TRAIAN BASESCU:”NOUL COD PENAL VIOLEAZA DREPTURILE GARANTATE DE CONSTITUTIE”!

„Noul Cod penal violează drepturi garantate de Constituţie”

Spre dezonoarea lui, în 2009, parlamentul dirijat neconstituţional de dl Traian Băsescu a adoptat fără bună-credinţă un nou Cod penal. Articolul 276 din acest cod, intitulat „Presiuni asupra justiţiei”, se referă la pedepsirea inclusiv cu închisoare a aşa-ziselor „declaraţii publice nereale” referitoare la judecători sau procurori, făcute în timpul procedurilor judiciare în derulare.

Am fost cosemnatar al proiectului legislativ, prin excelenţă liberal, depus ieri la Parlament pentru abrogarea ruşinosului articol 276 din noul Cod penal, fiind printre primii care am susţinut eliminarea lui întrucât acest articol este neconstituţional chiar în
esenţa lui, violând dreptul la informare şi dreptul la liberă exprimare, drepturi garantate atât de Constituţia României cât şi de Declaraţia universală a drepturilor omului adoptată cu mult timp în urmă de ţara noastră.

Cetăţenii au dreptul să fie informaţi despre abuzuri, nereguli sau fărădelegi care ar putea fi comise chiar de procurori sau
judecători, adică chiar de cei care sunt plătiţi din banii cetăţenilor pentru a cerceta şi a pedepsi abuzuri, nereguli sau fărădelegi.

La fel ca ceilalţi cetăţeni, avocaţii, jurnaliştii şi politicienii au dreptul la liberă exprimare şi, totodată, au datoria profesională şi morală de a informa cetăţenii asupra abuzurilor, neregulilor sau fărădelegilor care ar putea fi comise în timpul procedurilor judiciare în derulare chiar de procurori sau judecători, adică chiar de cei care sunt plătiţi din banii cetăţenilor să cerceteze şi să pedepsească abuzuri, nereguli sau fărădelegi.

DEPUTATUL PSD MIRON MITREA TRIMIS IN JUDECATA DE DNA,PENTRU FAPTE DE CORUPTIE!

Deputatul PSD Miron Mitrea a fost retrimis în judecată de procurorii anticorupţie, în legătură cu lucrări în valoare de peste nouă miliarde lei vechi făcute la casa mamei sale.

Dosarul lui Mitrea a fost înregistrat la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) în 25 octombrie şi a primit termen data de 4 martie 2014. Ulterior, la cererea DNA, primul termen al procesului a fost devansat pentru 15 noiembrie 2013.

Alături de Miron Mitrea vor fi judecaţi fostul inspector şef adjunct al Inspectoratului de Stat în Construcţii (ISC), Irina Paula Jianu, şi fostul arhitect şef în cadrul Primăriei Voluntari Nicolae Popescu.

În aceeaşi cauză, cei trei au mai fost trimişi în judecată o dată, însă instanţa a trimis dosarul la DNA, pentru refacerea actului de sesizare.

În 26 aprilie 2012, procurorii DNA l-au anunţat pe Miron Mitrea că încep din nou urmărirea penală împotriva lui, în dosarul privind fapte de corupţie.

În 31 ianuarie 2011, un complet de trei judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie decisese restituirea dosarului senatorului PSD Miron Mitrea la Direcţia Naţională Anticorupţie, apreciind că sunt anumite vicii de procedură.

Potrivit rechizitoriului, în perioada 2001- 2002, Miron Mitrea ar fi primit de la Irina Paula Jianu foloase necuvenite în cuantum de 9.274.202.542 lei vechi, în schimbul numirii şi menţinerii acesteia în funcţia de inspector şef adjunct şi inspector şef al ISC. Procurorii anticorupţie au precizat că această sumă a reprezentat contravaloarea lucrărilor de construcţii, amenajare şi dotare efectuate, cu titlu gratuit şi în lipsa unor contracte de antrepriză sau subantrepriză, de societăţile Conimpuls, Vertcon, Durimpuls şi Regal Glass, toate din Bacău, la un imobil din judeţul Ilfov, proprietatea mamei lui Miron Mitrea.