Arhiva | 9:48 am

TRAIAN BASESCU TURBEAZA DE FURIE.PREMIERUL VICTOR PONTA URMEAZA SA FACA LA SFARSITUL LUNII OCTOMBRIE O VIZITA OFICIALA IN USA,UNDE VA AVEA INTREVEDERI CU VICEPRESEDINTELE JOE BIDEN SI PRESEDINTELE BARACK OBAMA!

2 oct.

Premierul Victor Ponta urmează să facă, la sfârşitul lunii octombrie, o vizită oficială în Statele Unite, au precizat pentru gândul surse guvernamentale. Pregătirile sunt deja făcute, data preconizată fiind 20 octombrie.

combo-sua

Cea mai importantă întâlnire negociată până în prezent este cea cu vicepreşedinte american Joe Biden, care va avea loc la Casa Albă. Potrivit surselor citate, diplomaţii MAE implicaţi în tratativele cu SUA ar fi încercat fără succes însă să-i faciliteze lui Victor Ponta şi o întrevedere cu Barack Obama. În agenda guvernamentală ar intra şi alte întâlniri la nivelul Congresului şi un forum cu oameni de afaceri.

Dincolo de scutul anti-rachetă de la Deveselu şi de investiţiile americane în România, o temă preconizată este legată de exploatarea şi explorarea gazelor de şist de către Chevron, Ponta devenind în ultimele luni un susţinător deschis al acestor demersuri.

Un mai vechi subiect restant este cel al includerii României în Programul Visa Waiver, redeschis recent în presa americană de foştii ambasadori ai SUA la Bucureşti. Jim Rosapepe, J.D. Crouch, Michael Guest şi Mark Gitenstein au cerut Congresului Statelor Unite, printr-un editorial publicat în Washington Post, să relaxeze condiţiile de acordare a vizelor pentru cetăţenii români, polonezi, croaţi şi bulgari.

Cine a aranjat vizita premierului

Potrivit surselor citate, cel care i-a deschis lui Victor Ponta uşa Casei Albe este fostul ambasador al SUA în România, Mark Gitenstein, rechemat în decembrie anul trecut de administraţia americană după încheierea mandatului. Avocat de profesie, Mark Gitenstein a fost numit în aprilie 2013 membru interimar în Consiliul Reprezentanţilor la Fondul Proprietatea, candidând din partea fondului de investiţii Emerging Markets Country Fund.

Relaţia sa foarte apropiată cu Joe Biden este de altfel de notorietate. În februarie, într-o ceremonie la Washington, Biden a elogiat activitatea de ambasador la Bucureşti a lui Gitenstein “într-o perioadă dificilă”, reamintind public că acesta i-a fost „prieten, sfătuitor şi confident timp de 40 ani”, vicepreşedintele american fiind cel care l-a convins să accepte o funcţie de ambasador.

O vizită aşteptată

Intenţia lui Ponta de a ajunge în vizită la Casa Albă datează din 2012, când l-a şi numit pe generalul american în retragere Wesley Clark, la rândul său lobbyist şi prieten vechi cu Gitenstein, consilierul său onorific. Clark este de asemenea implicat în explorarea şi exploatarea rezervelor de gaze de şist în mai multe ţări şi se numără printre susţinătorii declaraţi ai exploatării zăcământului de aur de la Roşia Montană.

Planurile premierului au fost însă încurcate mai ales de criza politică din jurul demiterii lui Traian Băsescu, când administraţia americană a reclamat, prin vocea ambasadorului la Bucureşti, nerespectarea principiilor statului de drept.

“Suntem profund îngrijoraţi de starea democraţiei. Atunci când voi observa lucruri care vor ameninţa sau submina acest lucru, nu numai că voi vorbi cu Guvernul, dar mă voi pronunţa public asupra acestor chestiuni”, intervenea Gitenstein în plin conflict politic. Ulterior, invitat la emisiunea “După 20 de ani”, la Pro Tv, ambasadorul a susţinut că poziţia sa „a avut foarte puţin de-a face cu Traian Băsescu. A fost o chestiune de respectare a statului de drept şi a regulilor proprii”.

După semnarea acordului de coabitare cu Traian Băsescu, în decembrie 2012, Victor Ponta şi-a schimbat fundamental şi poziţia legată de gazele de şist, în favoarea explorării acestora şi chiar a exploatării.

După folosirea armelor chimice în Siria şi declanşarea unei dezbateri intense la Washington în legătură cu oportunitatea unei intervenţii militare la Damasc, Ponta a ieşit primul să condamne Guvernul Al-Assad, chiar dacă politica externă a României nu este coordonată de la Palatul Victoria. „M-am exprimat şi am exprimat în numele României condamnarea fără niciun fel de ezitare şi echivoc a Guvernului sirian actual. E clar că s-au comis crime împotriva umanităţii prin folosirea de arme chimice şi e clar să nu mai putem să ne fofilăm să spunem că n-am văzut sau n-am ştiut. Evident că acum experţii ONU vor prezenta mai departe date concrete şi evident că România nu acţionează aşa singură într-un fel sau altul, ci după ce va decide Congresul Statelor Unite vom avea şi noi o poziţie de acţiune”, a spus Ponta, acuzându-l pe Băsescu de laşitate pentru că s-a limitat la a menţiona “prudenţa” României în acest dosar.

Scutul antirachetă, responsabilitatea lui Biden

Replierea din ultimul an i-a facilitat lui Victor Ponta negocierea intrării la Joe Biden. Vicepreşedintele american este, la Washington, principalul responsabil de programul scutului antirachetă care va fi instalat inclusiv pe teritoriul României, la Deveselu. Ultima sa vizită la Bucureşti – şi singura în calitate de vicepreşedinte al Statelor Unite – a avut loc în 2009, în timpul unui turneu în centrul şi Estul Europei, într-un context politic foarte încordat, chiar înainte de alegerile prezidenţiale. Biden a discutat atunci la Cotroceni cu preşedintele Traian Băsescu desppre amplasarea scutului la Deveselu, programându-şi însă întâlniri şi cu ceilalţi doi competitor principali ai scrutinului prezidential, Mircea Geoană şi Crin Antonescu.

În septembrie 2011, Biden a fost cel care l-a invitat pe Băsescu la Casa Albă, întâlnirea şefului statului cu Obama fiind una anunţată din scurt. PSD şi PNL, în opoziţie la acea vreme, l-au criticat pe Băsescu pentru faptul că vizita nu ar fi fost organizată la cel mai înalt nivel, primirea de către Obama în Biroul Oval fiind de fapt o apariţie surpriză a preşedintelui american la întâlnirea stabilită cu Biden.

AGENTIA MOODY’S:TRAIAN BASESCU SI CRIN ANTONESCU,ACTIUNI CARE POT SCHIMBA RATINGUL ROMANIEI!

2 oct.

O echipă alcătuită din doi analiști ai agenției de rating Moody’s se află din 30 septembrie în România și poartă discuții cu reprezentați ai ministerelor implicate în relația cu FMI și Comisia Europeană. Aceasta este procedura standard, în cazul auditului periodic pe care îl face agenția, în a doua parte a anului. Vizita nu are legătură cu ratingul pentru prospectul de țară al emisiunii de eurobonduri. În discuțiile purtate până acum cu oficiali de la Finanțe, conduși de secretarul de stat Enache Jiru, nu au fost identificate probleme tehnice, legate de indicatori economici. Se pare, însă, că analiștii Moody’s au suspiciuni legate de ingerințele politice în economie, două teme de discuție fiind deosebit de sensibile. Este vorba despre subiectele Roșia Montană și CFR Marfă.

ce-cadou-i-a-trimis-traian-basescu-lui-antonescu-de-ziua-lui-cu-ocazia-aniversarii-am-trimis-169019

Roșia Montană, exploatată politic.

Este foarte probabil ca agenția Moody’s să se refere în viitorul prospect de obligațiuni la intenția unor lideri politici de a bloca proiectul Roșia Montană. Ar fi grav, consideră analiștii, ca România să denunțe unilateral contracte economice semnate de stat, cu investitori străini, la presiunea unor grupuri de interese și cu acordul unor politicieni din coaliția aflată la guvernare. E un semnal negativ, de care potențialii investitori trebuie avertizați. Din cele trei mari agenții de rating, Moody’s este cel mai atentă la dimensiunea politică a pieței pe care o analizează. Clienții acesteia, respectiv marile grupuri de investiții, sunt avertizați asupra tensiunilor politice, sau sociale, a intențiilor de modificare a legislației sau a impactului unor decizii guvernamentale.

De exemplu, în ultimul prospect de eurobonduri emis de România, oficialii guvernamentali au identificat o frază extrem de sensibilă în raportul agenției. Aceasta arăta că nu se știe cu certitudine dacă reformele structurale vor continua, după schimbarea politică din 2012, iar dacă vor continua e posibil să genereze tensiuni sociale, iar coaliția aflată la Putere s-ar putea rupe. Fraza conținea generalități și ipoteze discutabile, nu fapte, așa că a fost eliminată din raport, la solicitarea unor precizări din partea autorităților.

Nu se știe cum va reacționa Moody’s și mediul de afaceri în cazul întreruperii unui proiect de investiții din motive de oportunitate politică.

Amestecul lui Băsescu în privatizarea CFR Marfă

Altă problemă care ar putea figura în raportul Moody’s este generată de amestecul președintelui în privatizarea CFR Marfă. Analiștii pieței financiare consideră astfel de ingerințe drept atacuri guvernamentale împotriva unui investitor, care afectează costurile de finanțare și pot distruge procesul de privatizare. În astfel de situații, se poate vorbi despre ”profeția autoîmplinită”: simplul fapt că o persoană cu autoritate decide să avertizeze asupra riscurilor unei afaceri aruncă în aer acea afacere, generând împlinirea ”profeției”.

“Cel care a câştigat la CFR Marfă caută cu disperare bani la bănci pentru a plăti valoarea la care s-a negociat. Marea mea problemă este că ştiind despre câştigător că are credite pe propria companie, ştiind că trebuie să împrumute 200 de milioane, ce va face cu investiţiile? Dacă acum investitorul împrumută bani ca să poată plăti compania, şi nu îi găseşte, de unde o să ia bani să investească în modernizarea companiei. E nevoie de locomotive moderne, depouri modernizate. Cheia rămâne dacă acel câștigator va putea să o modernizeze și daca nu cumva ca să își achite datoriile va tăia zeci de mii de vagoane”, spunea Traian Băsescu la 22 iulie.

“Nu mi se pare o treabă foarte serioasă când cel declarat câştigător aleargă prin Rusia sau cine ştie ce ţări ca să găsească banii cu care să cumpere. De unde îi va găsi pe cei cu care să modernizeze compania?”, se mai întreba șeful statului la 2 septembrie.

ADUNAREA PARLAMENTARA A C.E. A DECIS CA IULIA ANTONELA MOTOC SA FIE DESEMNATA PENTRU FUNCTIA DE JUDECATOR CEDO!

2 oct.

Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a decis, marţi, desemnarea Iuliei Motoc pentru funcţia de judecător la CEDO, dintre cele trei propuneri înainte de România. Judecătorul CCR a fost ales cu 132 de voturi “pentru”, din 151 exprimate. Florin Streteanu a obţinut 7 voturi, iar Tudor Panţîru – 10 voturi, în timp ce două au fost anulate. După plecarea Iuliei Motoc la CEDO, se va schimba și raportul de forțe din Curtea Constituțională, unde UDMR va avea și de această dată cartea care poate schimba votul din CCR.

1277569630Iulia Motoc

Candidatura Iuliei Motoc a fost susţinută şi de subcomisia pentru alegerea judecătorilor la CEDO. Subcomisia a decis, “cu o largă majoritate”, să susţină propunerea Iuliei Motoc, apreciind că aceasta este “cea mai calificată candidatură” dintre cele înaintate de România, conform concluziilor acestui organism.

În 26 iunie, Comisiile juridice şi pentru drepturile omului reunite ale celor două Camere ale Parlamentului au avizat negativ candidatura Iuliei Motoc pentru funcţia de judecător la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO).

Cine este Iulia Motoc

Iulia Antoanella Motoc este judecător la Curtea Constituţională din 2010, ea fiind desemnată de Senat, la propunerea PDL şi a grupului independenţilor. Motoc a absolvit în 1989 Facultatea de Drept din Bucureşti, iar, pentru puţin timp, a activat ca procuror la Giurgiu, apoi timp de cinci ani a fost judecător la Judecătoria sectorului 2 Bucureşti.

Este doctor în etică (Universitatea din Bucureşti, Facultatea de Filosofie), doctor în drept internaţional public (Universitatea “Paul Cezanne” Aix-Marseille), fiind profesor la Universitatea din Bucureşti, din 2002.

Cum se schimbă raportul de forțe în CCR, după plecarea Iuliei Motoc

Numirea ca judecător la CCR a lui Daniel Morar a înclinat raportul de forţe în favoarea președintelui Traian Băsescu. Numărul judecătorilor numiţi de Traian Băsescu sau de Parlament pe filiera PDL a ajuns la cinci din nouă, plus reprezentantul UDMR care de cele mai multe ori a votat în favoarea președintelui Băsescu.

În acest moment, înainte de plecarea Iulie Motoc la CEDO, Curtea Constituțională arată astfel:

– Augustin Zegrean, Daniel Morar, Ștefan Minea, Iulia Motoc şi Petre Lăzăroiu, numiţi de Băsescu sau pe filieră PD

– Mona Pivniceru, Valer Dorneanu, Tudorel Toader şi Valentin Zoltan Puskas (care rămâne judecătorul cheie).

În aceste condiții, USL are dreptul de a numi un nou judecător la CCR, raportul de forțe devenind de 4 la 4. Iar ca de fiecare dată în perioada post-decembristă, UDMR va avea din nou un cuvânt greu de spus, judecătorul Valentin Zoltan Puskas putând înclina balanța în favoarea lui Băsescu sau a USL.

TRAIAN BASESCU A SEMNAT MARTI DECRETUL DE PROMULGARE A LEGII PENTRU APROBAREA OUG nr.55/2013 REFERITOARE LA ASF!

2 oct.

Traian Băsescu a semnat, marţi, decretul de promulgare a Legii pentru aprobarea OUG 55/2013 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative referitoare la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF), informează Administraţia Prezidenţială.

basescu-am-invatat-pana-la-6-dimineata-ca-vineri-am-test-mi-am-terminat-temele-221689

Pe 25 septembrie, Curtea Constituţională a României a respins sesizarea formulată de 35 de senatori aparţinând grupurilor parlamentare ale Partidului Democrat Liberal şi Partidului Poporului – Dan Diaconescu privind neconstituţionalitatea dispoziţiilor Legii pentru aprobarea OUG 55/2013 privind unele măsuri fiscal-bugetare şi modificarea unor acte normative.

În 4 iunie, Guvernul a decis reducerea numărului de membri ai Consiliului de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară de la 17 la 11 şi a stabilit un impozit de 85% pentru veniturile reprezentând salarii compensatorii acordate după încetarea contractului de muncă sau a mandatului angajaţilor cu funcţii de conducere din cadrul ASF.

La acea dată, Executivul a adoptat o ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri fiscal-bugetare şi pentru modificarea OUG 93/2012 privind înfiinţarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară.

Prin adoptarea acestui act normativ, Guvernul a urmărit majorarea veniturilor şi reducerea cheltuielilor publice.

Ordonanţa prevedere că „numărul de membri ai Consiliului de conducere al Autorităţii de Supraveghere Financiară se reduce de la 17 la 11”.

”De asemenea, Autoritatea de Supraveghere Financiară are obligaţia de a vira la bugetul de stat o cotă de 80% din excedentul bugetului de venituri şi cheltuieli înregistrat la sfârşitul anului şi prin excepţie de la prevederile Legii 571/2003 se stabileşte o cotă de impozit pe venit de 85% pentru veniturile reprezentând salarii/indemnizaţii/sume compensatorii acordate, în condiţiile legii, cu ocazia încetării contractului de muncă sau mandatului, angajaţilor cu funcţii de conducere sau persoanelor care sunt numite în calitate de membru în consilii de conducere din cadrul ASF şi din cadrul autorităţilor care se reorganizează potrivit alin.(2) al art.1 din OUG nr.93/2012″, preciza Executivul.

ASF a reunit Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare, Comisia de Supraveghere a Asigurărilor şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private.

În 4 iulie, CCR a respins ca inadmisibilă sesizarea referitoare la neconstituţionalitatea Hotărârii Parlamentului nr. 54 din 18 iunie 2013 privind numirea membrilor Consiliului Autorităţii de Supraveghere Financiară, formulată de 56 deputaţi PDL şi PP-DD.

TRAIAN BASESCU A SEMNAT MARTI DECRETUL DE PROMULGARE A LEGII PENTRU APROBAREA OUG nr.6/2013!

2 oct.

Traian Băsescu a semnat marţi decretul privind promulgarea Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, informează Administraţia Prezidenţială.

News conference after closing session of Firts Summit EU-CELAC

De asemenea, ex-şeful statului a semnat decretul privind promulgarea Legii pentru completarea Articolului 286 din Legea 571/2003 privind Codul fiscal.

Camera Deputaţilor a adoptat, în calitate de for decizional, pe 3 septembrie Lege pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului 6/2013 privind instituirea unor măsuri speciale pentru impozitarea exploatării resurselor naturale, altele decât gazele naturale, care prevede introducerea unui impozit de 0,5% pe veniturile obţinute din exploatarea forestieră, din extracţia cărbunelui şi a unor minereuri.

Impozitul de 0,5% se aplică asupra veniturilor obţinute de operatorii economici, venituri care sunt luate în considerare la stabilirea cifrei de afaceri potrivit reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, după cum se arată în actul normativ.

Taxa se aplică pentru exploatările forestiere, pentru extracţia cărbunelui superior, a cărbunelui inferior, a petrolului brut, a minereurilor feroase, a minereurilor de uraniu şi toriu, a minereurilor metalifere.

„Operatorii economici calculează, declară şi plătesc lunar acest impozit până la data de 25 a lunii următoare”, mai prevede ordonanţa.

În expunerea de motive, Guvernul precizează că banii care se varsă la buget din acest impozit vor fi folosiţi „pentru susţinerea proiectelor de investiţii finanţate din fonduri europene”.

CSAT A AVIZAT MARTI ,PROIECTUL DE LEGE PRIVIND CONSTITUIREA SI MENTINEREA UNUI NIVEL MINIM DE REZERVE DE TITEI SI PRODUSE PETROLIERE!

2 oct.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) a avizat, marţi, mai multe dispoziţii din proiectul de lege privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

1317053279CSAT

„Consiliul a avizat mai multe dispoziţii din proiectul de Lege privind constituirea şi menţinerea unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi de produse petroliere, prin care se stabilesc condiţiile de constituire, menţinere, control şi supraveghere ale unui nivel minim de rezerve de ţiţei şi produse petroliere, destinate utilizării în cazul apariţiei unei disfuncţionalităţi majore în aprovizionarea pieţei naţionale cu ţiţei şi/sau produse petroliere”, se arată în comunicat.

La şedinţa CSAT condusă de preşedintele Traian Băsescu au participat: prim-ministrul Victor Ponta, viceprim-ministrul şi ministrul Finanţelor Publice, Daniel Chiţoiu, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ministrul Afacerilor Interne, Radu Stroe, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, directorul Serviciului Român de Informaţii, George Maior, directorul Serviciului de Informaţii Externe, Teodor Meleşcanu, şeful Statului Major General, general-locotenent Ştefan Dănilă, consilierul prezidenţial pentru securitate naţională, Iulian Fota, secretarul CSAT, general Ion Oprişor şi purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea. Au mai participat, ca invitaţi, ministrul delegat pentru Energie, Constantin Niţă, şi consilierul de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului Guvernului României, Sorin Encuţescu

COMUNICATUL RMGC:”TEHNOLOGIA PENTRU EXPLOATAREA MINEI DE LA ROSIA MONTANA”ESTE UNICA METODA CU ADEVARAT SIGURA”!

2 oct.

Tehnologia propusă de compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) pentru mina de la Roşia Montană „este unica metodă cu adevărat sigură”, testată de experţi şi folosită în peste 500 de mine din întreaga lume din ţări precum Finlanda, Suedia, Canada, SUA, Australia sau Noua Zeelandă, se arată într-un comunicat al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), remis AGERPRES

rosia_montana_peisaje

Compania face aceste precizări în urma punctelor de vedere exprimate de Institutul Geologic al României şi de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică (ICPE-CA) potrivit cărora specialiştii acestor instituţii studiază şi experimentează, de mai mult timp, o tehnologie relativ nouă pe plan mondial pentru extragerea componentelor din minereuri printr-o tehnologie care nu implică ‘cianurarea’.

„Cianuraţia este metoda cu gradul cel mai mare de siguranţă pentru mediu şi pentru sănătatea oamenilor. Această tehnologie prin cianuraţie a fost aprobată de Comisia Europeană prin Directiva 21/2006, privind managementul deşeurilor din industria extractivă, care prevede ca limita maximă a concentraţiei de cianură admise la deversarea în iazul de decantare să nu depăşească 10 miligrame la litru. Proiectul minier de la Roşia Montană prevede o concentraţie de doar 3 miligrame la litru – media lunară în iazul de decantare’, se precizează în comunicat.

RMGC citează un raport al Comisiei Europene, întocmit în anul 2010 de experţi independenţi, potrivit căruia ‘cianurarea este metoda chimică preferată în industria minieră auriferă din toată lumea, peste 90% din cele 2.500 de tone de aur produse anual fiind extrase prin această tehnologie’. Procedura de neutralizare a cianurii din proiectul Roşia Montană este Best Available Technology, adică face parte din tehnologiile cele mai bune incluse în cadrul documentului de referinţă cu privire la cele mai bune practici din industrie BREF, document elaborat de Comisia Europeană, precizează compania citată.

De asemenea, compania Roşia Montană Gold Corporation a luat în considerare şi alte documente internaţionale de reglementare a activităţii de extracţie a aurului pentru proiectul minier de la Roşia Montană, între care şi ‘Framework for Responsible Mining’ – ‘Cadrul de lucru pentru minerit responsabil’, document elaborat în anul 2005 de trei renumiţi experţi nord americani, printre care unul de la organizaţia neguvernamentală World Wide Fund For Nature. Acest ghid de lucru a fost semnat de organizaţii non-profit, filantropice, academice şi de industria minieră din toată lumea.

„Planul de management al cianurii pentru proiectul Roşia Montană a fost elaborat în conformitate cu Codul Internaţional de Management al Cianurii pentru industria minieră auriferă. RMGC este prima semnatară din Europa a acestui Cod şi este auditată periodic pentru conformitatea cu standardele Codului. Codul a fost creat sub egida Programului de Mediu al Naţiunilor Unite (UNEP) şi a Consiliului Internaţional pentru Minerit şi Metale (ICMM). Programul oferă asistenţă companiilor semnatare şi certifică şi auditează periodic companiile semnatare pentru folosirea în deplină siguranţă a acestei tehnologii”, se mai menţionează în comunicatul RMGC.

De asemenea, RMGC afirmă că pentru tipul de zăcământ de la Roşia Montană nu există alternative tehnologice viabile de extragere a aurului şi argintului.

„Tehnologia aleasă pentru recuperarea aurului şi argintului trebuie să ţină cont de două criterii: să fie adecvată tipului de zăcământ şi concentraţiei zăcământului care există la Roşia Montană şi să îşi fi dovedit viabilitatea şi în aplicaţii industriale. Experţii europeni şi Agenţia Guvernamentală de Mediu din Statele Unite au realizat o analiză a riscurilor, cu privire la impactul asupra mediului, sănătăţii personalului şi a toxicităţii diverselor substanţe chimice folosite în fluxurile tehnologice şi au concluzionat că reactivi precum tiosulfatul, tioureea sau alţi reactivi sunt de până la 40 de ori mai toxici decât cianurareprezentanţii companiei.

RMGC a studiat 12 procese tehnologice şi opt reactivi, pentru a alege cea mai bună variantă, înainte de a lua o decizie cu privire la metoda folosită în viitoarea mină. De asemenea, specialiştii RMGC s-au întâlnit cu toate persoanele care au propus tehnologii alternative, inclusiv cu autorul brevetului care propune utilizarea de tiosulfat şi a studiat cu atenţie tehnologiile propuse. „Din păcate, aceste tehnologii vehiculate fie nu sunt aplicabile tipului de zăcământ de la Roşia Montană, fie sunt tehnologii concepute doar pe hârtie sau în laborator. Ele nu au aplicabilitate industrială, nefiind testate şi confirmate nici măcar la scară pilot şi nici nu sunt implementate în vreun alt proiect minier de extragere a aurului nicăieri în lume. Persoanele care propuneau tehnologii alternative nu au putut furniza informaţii privind testarea acestor tehnologii în afara laboratorului, pentru că niciunul dintre procesele tehnologice sau reactivii prezentaţi drept ‘alternative’ în acest moment nu a fost până acum aplicat la scară industrială. Aşa cum reiese din documentul Comisiei Europene, toate celelalte tehnologii alternative au dezavantaje majore, ceea ce face ca reactivul cianură, care este cunoscut şi utilizat în întreaga lume de peste 100 de ani, să rămână în continuare tehnologia optimă disponibilă, care în acest moment este foarte strict reglementată pe teritoriul Uniunii Europene”, se mai menţionează în comunicatul companiei.

Potrivit unui comunicat al Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Inginerie Electrică ICPE-CA, specialiştii institutului studiază şi experimentează, de mai mult timp, o tehnologie relativ nouă pe plan mondial pentru extragerea componentelor din minereuri printr-o tehnologie care nu implică ‘cianurarea’.

„Aceasta tehnologie alternativă, cu elemente de noutate aparţinând cercetătorilor români, poate fi aplicată cu succes şi în cazul extracţiilor de aur de la Roşia Montană. Tehnologia permite extragerea tuturor componentelor din minereuri/ conglomerate prin procesul de fragmentare selectivă a rocilor cu impulsuri de înaltă tensiune şi mare putere. Metodele studiate şi propuse de ICPE-CA sunt absolut ecologice, bazându-se pe electrotehnologii şi lichide magnetice ce acţionează pe principiul diferenţei de densitate a componentelor, respectiv separarea electrodinamică prin diferenţa de conductibilitate electrică a metalelor sau a altor componente”, precizează cercetătorii ICPE-CA..

ICPE-CA se poate implica pentru soluţionarea acestei probleme atât de delicate (exploatarea aurului de la Roşia Montană), prin oferirea unor soluţii viabile şi, cel mai important, perfect ecologice.

Guvernul a adoptat, în data de 27 august 2013, proiectul de lege referitor la Roşia Montană. În 9 şi 10 septembrie, senatorii Comisiei juridice şi cei ai Comisiei de administraţie au dat un vot negativ, în unanimitate, proiectului de lege. Ulterior, premierul Victor Ponta a afirmat că în cazul în care Parlamentul respinge proiectul de la Roşia Montană licenţa de exploatare nu se va pune în aplicare.

În cazul în care proiectul aurifer ar primi undă verde, România devine primul producător de aur din Europa, depăşind astfel primele două ţări din top, Finlanda şi Suedia

%d blogeri au apreciat asta: