Arhiva | 5:30 pm

DEPUTATUL PSD ANA BIRCHALL,SECRETAR AL COMISIEI DE AFACERI EUROPENE AL CAMEREI DEPUTATILOR,DESFIINTEAZA SESIZAREA LUI TRAIAN BASESCU CATRE CCR!

10 oct.

Un deputat PSD desființează, propoziție cu propoziție, sesizarea președintelui Traian Băsescu către Curtea Constituțională cu privire la cooperarea dintre Parlament și Guvern.

135399a_img

Ana Birchall, deputat PSD și secretar Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaţilor, a comentat fiecare afirmație a președintelui Traian Băsescu.

Traian Băsescu: “Or, în cazul de faţă, Parlamentul a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, fără a pune în acord prevederile legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, respectiv cu Decizia nr. 683/2012.”

Comentariu Ana Birchall: “FALS. În realitate, Comisia pentru Afaceri Europene a propus, plenul Camerei Deputaţilor şi apoi Senatul au eliminat prevederile considerate neconstituţionale de CC, respectiv: “Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi Instituția Prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii. În situaţia în care acordul prevăzut la alin. (2) nu se realizează în termen, Parlamentul, în ședinţă comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European”. În acest fel s-a acceptat păstrarea caracterului absolut al prerogativelor Preşedintelui României.

Deputata PSD a adăugat: “În ceea ce priveste art. 18, totuşi, opţiunea de a renunţa complet la orice implicare în dezbaterea subiectelor din agenda Consiliului European nu a fost acceptată, pe de o parte întrucât Curtea Constituţională a stabilit că Parlamentul nu poate avea rol decizional în formularea mandatului de reprezentare a României, la Consiliul European, fară să se refere la rolul consultativ, iar pe de altă parte, la nivelul Uniunii, există o preocupare intensă de a se implica parlamentele naţionale în toate fazele procesului decizional al Uniunii, inclusiv la nivel înalt (Consiliu European)”.

Traian Băsescu: “Potrivit Art. 80 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe”.

Comentariu Ana Birchall: “Competenţele absolute ale Preşedintelui României în politica externă nu au nicio legătură cu sistemul de adoptare a deciziilor în Uniunea Europeană, pentru că relaţia unui stat membru cu Uniunea este diferită esenţial de relaţia unui stat cu o organizaţie internaţională, prin aceea că statele membre ale UE îşi pun şi îşi exercită în comun o mare parte din elementele care compun propria lor suveranitate, pe baza tratatelor de aderare. De aceea relaţiile cu UE nu fac parte din domeniul politicii externe ci din domeniul „politicii interne” a Uniunii şi membrilor săi”.

Traian Băsescu: “..la Art. 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, retransmisă Preşedintelui României spre promulgare, sunt cuprinse dispoziţii cu privire la procesul de elaborare şi adoptare a mandatelor, însă rolul Preşedintelui României este deformat în substanţa sa. Astfel, la Art. 18 din legea transmisă spre promulgare, se prevăd următoarele:

„(1) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte.
(2) Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul.
(3) Propunerile adoptate în conformitate cu alin. (2) se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern.
(4) Preşedintele României se poate adresa Parlamentului pentru a-şi prezenta mandatul. Din analiza acestui text, remarcăm că Preşedintele României îşi pierde atribuţia de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European, deşi acest drept îi este conferit de Constituţie. Preşedintele României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român, are dreptul de a emite mandate, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive.”

Comentariu Ana Birchall: “Preşedintelui Romaniei nu i s-au impus condiţionări cu privire la mandat. Parlamentul nu capătă putere de decizie prin art. 18. Dar nici Parlamentului nu i se poate impune „condiţionarea” de a nu dezbate teme din agenda Consiliului European, de vreme ce şi Parlamentul este ales în mod direct şi este considerat în UE, ca fiind cea mai puternică instanţă de legitimare a acţiunii statului membru. Daca s-ar pune în practică ce susţine Preşedinţia nu s-ar respecta nici Constituţia României şi nici Tratatul de la Lisabona dacă Preşedintele României nu s-ar consulta cu absolut nicio instituţie în stabilirea mandatului său la summit”.

Traian Băsescu: “Menţionăm că, potrivit Art. 80 alin. (1) din Constituţia României, „Preşedintele României reprezintă statul român […]”, iar, potrivit Art. 10 alin. (2), a doua teză, al Tratatului privind Uniunea Europeană, „statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor”.

Comentariu Ana Birchall: “Nu se pot selecta din Constituţie şi din Tratatul UE doar pasajele care susţin abordarea Preşedintelui României. Aceeaşi Constituţie şi acelaşi Tratat mai spun că: ARTICOLUL 148 din Constituţie: (4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2). Articolul 10 TUE: (1) Funcţionarea Uniunii se întemeiază pe principiul democraţiei reprezentative. (2) Cetăţenii sunt reprezentaţi direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European. Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în faţa parlamentelor naţionale, fie în faţa cetăţenilor lor. Articolul 12 TUE: Parlamentele naţionale contribuie în mod activ la buna funcţionare a Uniunii…

Traian Băsescu: “…potrivit noilor prevederi, Art. 18 alin. (4) din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene poate fi interpretat în sensul existenţei a două mandate necorelate între ele, unul al Guvernului, ce poate fi cenzurat de către Parlament şi altul al Preşedintelui României, încredinţat Guvernului, ceea ce este de natură să creeze confuzie şi să conducă la un alt blocaj de natură constituţională.”

Comentariu Ana Birchall: ”Este o interpretare forţată şi fără sens. La alin. (1) se vobeşte despre propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte; deci un singur mandat”.

Traian Băsescu: “Mai mult, asemenea atribuţii ale Preşedintelui României pe planul politicii externe nu le regăsim nici în alte articole ale legii, ele fiind ignorate de către legiuitor, deşi reprezentantul statului în plan extern este Preşedintele României.”.

Comentariu Ana Birchall: ”Este adevărat. Dar motivul omisiunii este că Legea are ca obiect doar relaţia dintre Parlament şi Guvern. Pe de altă parte, Deciziile 683/2012 şi 784/2012 ale Curţii Constituţionale au statuat autoritatea absolută de reprezentare a României de către Preşedinte, ceea ce ar face ca orice referire la „atribuţiile Preşedintelui României” să fie declarată neconstituţională pe motiv că Parlamentul nu poate reglementa acest aspect”.

Traian Băsescu: “Având în vedere că între Consiliul European şi Consiliu este o strânsă legătură, Consiliul European fiind instituţia ce trasează liniile politice de dezvoltare a Uniunii Europene, potrivit Art. 15 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, iar Consiliul este instituţia ce elaborează ulterior actele de transcriere a acestor orientări în politici publice, nu se poate realiza o separare a mandatului la Consiliu, elaborat de Guvern faţă de poziţia susţinută de şeful delegaţiei în cadrul Consiliului European. Pentru ca România să aibă, pe plan extern, o poziţie comună în cadrul celor două instituţii este necesară o unitate de abordare a activităţii Uniunii Europene în Consiliu şi în Consiliul European, ceea ce se poate realiza doar prin corelarea mandatului la Consiliu cu susţinerile şefului delegaţiei în cadrul Consiliului European. (…) Având în vedere că la activitatea Uniunii Europene, inclusiv cea decizională, participă statele, constatăm că acest enunţ este adevărat indiferent de instituţia decizională la care ne referim, Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul European. Astfel, rezultă că activitatea Guvernului în cadrul Consiliului Uniunii Europene este una de execuţie, derivată, şi nu originară, cum este cea a Preşedintelui României în cadrul Consiliului European. În acest sens, considerăm că atribuţiile Preşedintelui în ceea ce priveşte elaborarea şi aprobarea mandatelor trebuie să se exercite şi în legătură cu participarea puterii executive la activitatea Consiliului Uniunii Europene.”.

Comentariu Ana Birchall: “Este o solicitare nouă. Nu este realizabilă pentru că Tratatele Uniunii conferă roluri diferite reprezentanţilor Statelor Membre la Consiliul European (şefi de state şi guverne), faţă de reprezentanţii Statelor Membre la Consiliul (miniştri). Reamintim ca în conformitate cu prevederile Tratatului UE, şeful statului nu poate să participe la reuniunile Consiliului sau formaţiunilor Consiliului: Articolul 16 TUE: (1) Consiliul exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară. Acesta exercită funcţii de definire a politicilor şi de coordonare, în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate. (2) Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, împuternicit să angajeze guvernul statului membru pe care îl reprezintă şi să exercite dreptul de vot.

Reclame

„POPULARUL”TRAIAN BASESCU A TRANSMIS JOI O SCRISOARE DE CONDOLEANTE REGELUI PHILIPPE AL BELGIENILOR SI PRESEDINTELUI INTERIMAR AL PPE,JOSEPH DAUL,CU OCAZIA DECESULUI FOSTULUI PRESEDINTE AL PPE,WILFRIED MARTENS!

10 oct.

Traian Băsescu a transmis joi o scrisoare Regelui Philippe al Belgienilor şi preşedintelui interimar al Partidului Popular European, Joseph Daul, în care afirmă că fostul preşedinte al PPE, Wilfried Martens, va fi rememorat în România cu recunoştinţă pentru sprijinul acordat ţării noastre pentru revenirea în familia democraţiilor occidentale.

1344599425wilfried_martens_68886200

„Am aflat, cu profundă tristeţe, vestea dispariţiei marelui om politic şi de stat cu vocaţie autentic globală care a fost Wilfried Martens. Este o pierdere ireparabilă pentru naţiunea belgiană, pe care a servit-o cu devotament în vremuri deosebit de dificile, pentru Uniunea Europeană, al cărei proiect de integrare i-a solicitat cu prioritate efortul de concepţie şi acţiune, pentru mişcarea politică de centru-dreapta din interiorul şi exteriorul Uniunii Europene, pe care a ridicat-o la statura de principală forţă politică aptă să servească interesele cetăţenilor. Este o pierdere pe care o deplângem cu adânc regret alături de toţi cei care l-au cunoscut, apreciat şi respectat”, subliniază şeful statului, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

Traian Băsescu punctează că „în aceste momente triste, dorim să aducem un cald omagiu preşedintelui Wilfried Martens pentru activitatea sa determinantă la conducerea Partidului Popular European”.

„Este graţie muncii sale neobosite că PPE a fost constant cel mai important partid din Uniunea Europeană din anul 1999. Este meritul domniei sale că resursele acestei formidabile construcţii politice au constituit principala sursă de politici pentru cetăţenii europeni şi de lideri pentru instituţiile Uniunii, de numele multora dintre aceştia fiind legate marile reforme recente ale Uniunii Europene”, spune preşedintele Băsescu.

El arată că Wilfried Martens rămâne în istoria politică a Regatului Belgiei şi dincolo de graniţele acestei ţări cu un renume care suscită admiraţie şi respect pretutindeni.

„Capacitatea domniei sale de a gestiona situaţii excepţionale, precum criza economică din anii 1980 şi reformele constituţionale din 1980 şi 1988, l-a impus deopotrivă în vârful ierarhiei oamenilor politici de anvergură şi în preferinţele electoratului. Experienţa deosebit de valoroasă pe care acumulat-o în perioade dificile în fruntea Guvernului belgian a fost exploatată şi pusă în valoare în ceea ce avea să devină cea de-a doua mare realizare a carierei sale prodigioase, consolidarea Partidului Popular European. Mă înclin cu respect în faţa performanţei sale de a se fi aflat timp de 23 de ani la conducerea PPE şi a rezultatelor pe care acest partid le-a obţinut mulţumită leadership-ului său vizionar”, declară şeful statului.

Traian Băsescu arată că, personal, va păstra vie memoria preşedintelui Martens, de care se simte legat prin aceeaşi convingere că Uniunea Europeană trebuie să avanseze spre o veritabilă Uniune Politică.

„În România, preşedintele Martens va fi rememorat cu recunoştinţă pentru sprijinul constant acordat revenirii ţării după 1990 în familia democraţiilor europene occidentale. Mulţumită domniei sale, PPE a ţinut la Bucureşti congresul său din toamna anului 2012. La Bucureşti, sub îndrumarea sa, Partidul Popular European a adoptat o nouă platformă politică pentru următorii 20 de ani, centrată pe valorile tradiţionale care l-au consacrat în preferinţele cetăţenilor. Românii îi vor rămâne recunoscători pentru decizia de a alege ca Bucureştiul să devină centrul în care a fost reafirmată unitatea forţelor politice de dreapta din Uniunea Europeană în jurul unor obiective foarte ambiţioase privind dezvoltarea proiectului de integrare. (…) Reafirmând expresia sentimentelor noastre de profundă compasiune, vă rog să primiţi, Majestatea Voastră/stimate domnule Preşedinte, asigurarea consideraţiei mele foarte înalte”, conchide şeful statului.

Fostul premier belgian Wilfried Martens a murit în noaptea de miercuri spre joi, la vârsta de 77 de ani, a anunţat Partidul Popular European, al cărui preşedinte a fost timp de 23 de ani.

JURNALISTA ROMANOFONA MARIANNE RIGAUX PE SITE-UL SLATE.fr.,LA ORDINUL MILIARDARULUI EVREU GEORGE SOROS,DESPRE PROIECTUL MINIER ROSIA MONTANA:”ROMANII S-AU SATURAT SA FIE FURATI!”

10 oct.

Zilele trecute, pe site-ul slate.fr a apărut un documentat articol despre cazul Roşia Montană şi despre proiectul exploatării gazelor de şist din România de către firma americană Chevron.

083881b

Acest site realizează frecvent analize, comentarii, sinteze şi documentare despre evenimente internaţionale recente, care sunt semnate de nume de rezonanţă din presa franceză sau cea nord-americană. În cele ce urmează redăm foarte interesantul articol consacrat problemelor complexe privind Roşia Montană şi exploatarea gazelor de şist din zona Bârladului.

Contrar unor idei preconcepute, România nu este lipsită de bogăţii. Dar nu este ea cea care profită cel mai mult de ele. La Vest este aurul dorit de canadieni. La Est, gazele de şist promise americanilor. Iar la mijloc, manifestaţiile românilor. Autorizând companiile străine să exploateze subsolul său în speranţa că va obţine beneficii, Guvernul nu a făcut decât să provoace explozia mâniei concetăţenilor. Azi, el trebuie să facă paşi înapoi. Să luăm ca exemplu locuitorii din Roşia Montană, care, dacă ar săpa sub casele lor, ar fi cei mai bogaţi din România. Sub acest sat din Transilvania se află cel mai mare zăcământ de aur (300 de tone) şi de argint (1.600 tone) din Europa. Pe ele încearcă să le exploateze din 1995 o societate canadiană, Gabriel Resources. Proiectul prevede o exploatare intensivă sub cerul liber timp de 16 ani prin recurgerea la mari cantităţi de cianură. Este o metodă controversată, interzisă în unele ţări din Europa. De-a lungul anilor, dosarul a cunoscut puţine progrese concrete. Solicitat, în 2011, să dea avizul, Ministerul român al Mediului n-a dat încă răspuns, în timp ce mobilizarea împotriva proiectului se manifesta la nivel local.

Cine va profita?

Dar, iată, Bucureştiul are nevoie de fonduri pentru a-şi umple casele de bani golite de criză. Aceasta întrucât România trăieşte de trei ani sub perfuzia FMI. Efectele economice aşteptate pentru această ţară l-au determinat pe premierul Victor Ponta – care, acum câteva luni, era împotriva proiectului – să pună acest dosar pe primul plan. Guvernul a făcut un proiect de lege ce declara mina „de utilitate publică şi de interes excepţional”. Acest statut ar autoriza compania minieră ca, în numele statului român, să exproprieze localnicii care refuză să părăsească situl. Măsuri excepţionale la înălţimea mizei? Valoarea Roşiei Montane a crescut în acelaşi ritm ca şi cursul aurului: 10.000 euro kilogramul în 2005, peste 31.000 de euro, azi. La ora actuală, zăcământul este estimat la 10 miliarde de euro. „Ce ţară care ar dispune de o asemenea bogăţie nu ar căuta soluţii pentru a profita?”, s-a întrebat preşedintele român Traian Băsescu în 2011, atunci când aurul a atins un vârf istoric. Victor Ponta, devenit prim-ministru, ţine aproape acelaşi discurs. „În calitate de deputat, nu pot fi decât contra (proiectului-n.n.), dar ca premier nu pot fi decât pentru, căci trebuie să atrag noi investiţii în România”. S-a ivit o problemă – statul român este minoritar în Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), compania desemnată să exploateze filonul. Profiturile vor merge îndeosebi la societatea canadiană Gabriel Resources, acţionară cu 75%. Site-ul român de investigaţii Rise Project a publicat, la 31 august, contractul ce leagă statul român de RMGC. El rămăsese secret toţi aceşti ani, în pofida promisiunilor repetate ale premierului de a-l publica. Potrivit acestui document, RMGC, care posedă drepturile de exploatare, achita o redevenţă de 6% din producţie statului român. Pentru manifestanţi, Guvernul a vândut pur şi simplu ţara. În satul Roşia Montană reacţiile sunt împărţite. Sunt cei care rezistă încă, precum Ani şi Andrei, tânăr cuplu care refuză să-şi vândă locuinţa canadienilor. Sunt apoi cei ce s-au resemnat: cu 75% şomaj în regiune, „toate persoanele sănătoase la cap sunt pentru mină”, mărturiseşte Cătălin. Trebuie spus că lobbyul făcut de RMGC nu le lasă altă opţiune. În cantina oraşului finanţată de RMGC, purtătorul de cuvânt al canadienilor, Cătălin Hosu, promite că „mina va crea 3.600 de posturi directe şi indirecte în timpul celor 16 ani de exploatare”. Compania foloseşte deja 500 de locuitori, din care 22 s-au închis într-o galerie minieră la anunţul stopării proiectului. În decembrie, populaţia locală a aprobat prin referendum deschiderea minei, cu 78%. Consultarea, boicotată de opozanţi, a fost anulată din cauza participării insuficiente la vot. De-a lungul anilor, majoritatea celor 2.000 de locuitori şi-au vândut casele şi au plecat.

12.000 tone de cianură pe an

„Preţul ce trebuie plătit pentru a crea câteva locuri de muncă este prea ridicat”, apreciază Sorin Juca, unul dintre cei mai îndârjiţi opozanţi. Salariat la o mină de stat până la închiderea acesteia, în 2006, el a creat fundaţia culturală Roşia Montană pentru a apăra patrimoniul ameninţat. „Preţul de plătit” sunt cele 900 de familii expropriate, 4 munţi decapitaţi, 7 biserici distruse, 7 cimitire mutate, galerii romane clasate în patrimoniul naţional – avariate şi mai ales 250 de milioane de tone de deşeuri de cianuri stocate într-un bazin apărat de un baraj, în amonte de Roşia Montană. Acest pericol este cel care a provocat mobilizarea la Bucureşti. „Noi nu vrem cianură, noi nu vrem dictatură!”, au scandat zilnic, în primele zece zile din septembrie, manifestanţii la Bucureşti şi în marile oraşe ale ţării, dar şi la Paris, Londra şi Bruxelles. Cei ce sunt împotrivă nu sunt neliniştiţi fără motiv: în anul 2000, la Baia Mare (nord-vestul României), avarierea unui baraj similar a dus la deversarea a 100.000 de tone de cianură în Dunăre, provocând moartea a 100 de tone de peşte şi otrăvirea apei a 2,5 milioane de unguri. Ulterior, Uniunea Europeană a înăsprit legislaţia sa în cazul cianurii. Circa 1.000 de tone de cianură sunt utilizate în fiecare an în minele de aur ale Europei, îndeosebi în Suedia. În România, Gold Corporation vrea să folosească de 12 ori mai mult. În faţa presiunii populare, premierul a făcut pasul înapoi la jumătatea lunii septembrie, retrăgând susţinerea proiectului său şi dând asigurări că va fi respins de Parlament. Deşi proiectul nu va fi abandonat definitiv, este o victorie pentru opozanţi. Şi un dublu insucces pentru Victor Ponta, care, forţat să-şi schimbe opinia, şi-a pierdut încrederea populaţiei şi credibilitatea sa pe lângă Gabriel Resources. Investitorul canadian ameninţă cu urmărirea statului român „pentru violarea multiplelor tratate internaţionale de investiţii” dacă proiectul este definitiv abandonat. Presa vorbeşte despre 4 miliarde dolari (3 miliarde de euro) de daune şi interese. În seara de 9 septembrie, ziua reculului Guvernului român, o acţiune de la Gabriel Resources a pierdut jumătate din valoarea sa la Bursa din Toronto. O depreciere care nu a fost pe gustul acţionarilor săi, printre care cei ai fondurilor speculative, precum cel al lui John Paulson, care s-a îmbogăţit speculând asupra falimentului Greciei. Opozanţii proiectului au primit favorabil pasul înapoi al Guvernului român, dar intenţionează să-şi continue mobilizarea până la respingerea proiectului de lege de către Parlament şi promit să revină în fiecare zi până când cianura va fi interzisă în industria minieră în România, iar site-ul Roşia Montană clasat patrimoniu al UNESCO. Manifestanţii împotriva minei de aur fac astfel legătura cu cei împotriva gazelor de şist. La Bârlad, în nord-estul ţării, protestele s-au înmulţit după ce premierul a autorizat în vară campania americană Chevron să exploreze gazele de şist din regiune. Potrivit Agenţiei Americane pentru Energie (EIA), subsolul românesc ar avea circa 1.444 miliarde de metri cubi de gaz de şist, al treilea zăcământ european după cel din Polonia şi Franţa. Dacă prognoza privind zăcământul se confirmă, Chevron prevede extragerea lui prin fracţiune hidraulică din 2017. Este o tehnică controversată, plasată de Franţa sub moratoriu, dat fiind că ea ar polua pânzele freatice, ar fragiliza solul, adică ar favoriza cutremurele de pământ. Dar, în contrapartidă pentru fracturarea solului său, regiunea Bârlad s-a văzut cu promisiunea a milioane de dolari de investiţii în infrastructuri locale, cât şi în dezvoltarea zonei.

Roşia Montană, Bârlad: aceeaşi luptă

În timpul campaniei sale electorale, premierul spunea mereu că refuză ca o întreprindere străină să exploreze gazul de şist românesc. Asta se petrecea înainte de a fi numit premier şi de a-şi schimba poziţia, deschizâd porţile investiţiilor străine în aceşti termeni: „Vreau ca noi să fim o ţară ce înţelege care-i sunt interesele”. Ca şi în cazul Roşia Montană, profitul pe care l-ar putea avea locuitorii din Bârlad, un oraş dezindustrializat şi sărăcit, de 60.000 de locuitori, rămâne necunoscut, căci contractul dintre stat şi Chevron este secret. Şi tot ca la Roşia Montană, nemulţumirea depăşeşte mult cercurile ecologiste. Românii se îndreaptă astfel împotriva manierei de guvernare, corupţiei şi a reversurilor democraţiei. Ei vor să apere mediul înconjurător, dar, de asemenea, să împiedice faptul ca ţara lor să vândă la solduri subsolul său. Este o renaştere democratică inedită în România de după 1989.

Despre autoarea acestui text, Marianne Rigaux, slate.fr precizează că este o „jurnalistă românofonă”, care, între altele, a realizat un web documentar asupra stigmatizării românilor în Franţa. Ea semnează frecvent în slate.fr.

Les Roumains en ont assez de se faire voler.

Contrairement aux idées reçues, la Roumanie est riche. Mais elle se fait piller. Et si les Roumains ont remporté une victoire contre un projet de mine d’or potentiellement nocif pour l’environnement, la mobilisation continue contre l’exploration des gaz de schiste.

Dimanche 6 octobre, des milliers de Roumains sont descendus dans les rues de Bucarest pour protester contre le gouvernement de centre gauche accusé de favoriser un projet canadien de mine d’or contesté par les scientifiques.

Contrairement aux idées reçues, la Roumanie n’est pas dépourvue de richesses. Mais ce n’est pas elle qui en profite le plus. A l’ouest, il y a l’or convoité par des Canadiens. A l’est, les gaz de schiste promis aux Américains. Et au milieu, les manifestations des Roumains.
En autorisant des compagnies étrangères à exploiter son sous-sol dans l’espoir d’en tirer des bénéfices, le gouvernement a fait exploser la colère des citoyens. Il doit aujourd’hui faire machine à arrière.

Prenons les habitants de Rosia Montana par exemple. S’ils creusaient sous leurs maisons, ils seraient les plus riches de Roumanie. Sous ce village de Transylvanie se trouve le plus grand gisement d’or (300 tonnes) et d’argent (1.600 tonnes) d’Europe. Que tente d’extraire et d’exploiter depuis 1995 une société canadienne, Gabriel Resources.

Le projet prévoit désormais une exploitation intensive à ciel ouvert pendant seize ans, le recours à de grandes quantités de cyanure pour séparer l’or de la boue. Une pratique controversée, interdite dans certains pays d’Europe. Pendant des années, le dossier a connu peu d’avancées concrètes. Sollicité en 2011 pour donner son feu vert, le ministère roumain de l’Environnement n’a même jamais donné de réponse, tandis que la mobilisation contre le projet restait assez locale.
Qui n’en profiterait pas?

Mais voilà: Bucarest a besoin d’argent pour remplir ses caisses vidées par la crise. Car la Roumanie vit depuis trois ans sous perfusion du FMI. Les retombées économiques attendues pour ce pays en crise ont poussé le Premier ministre Victor Ponta –contre ce projet il y a encore quelques mois lorsqu’il était dans l’opposition– à mettre cet été le dossier sur le haut de la pile. Le gouvernement a déposé un projet de loi déclarant la mine «d’utilité publique et d’intérêt exceptionnel». Ce statut autoriserait la compagnie minière à exproprier les villageois qui refusent de quitter le site, au nom de l’Etat roumain.

Des mesures exceptionnelles à la hauteur de l’enjeu? La valeur de Rosia Montana a augmenté au même rythme que le cours de l’or: 10.000 euros le kilo en 2005, plus de 31.000 euros aujourd’hui. Le gisement est aujourd’hui estimé à 10 milliards d’euros.

«Quel pays disposant d’une telle richesse ne chercherait pas de solutions pour en profiter?», avait lancé le président roumain Traian Basescu en 2011, alors que le cours de l’or atteignait un pic historique. Victor Ponta devenu Premier ministre tient à peu près le même discours:

«En tant que député, je ne peux être que contre, mais en tant que Premier ministre, je ne peux être que pour, car je me dois d’attirer de nouveaux investissements en Roumanie.»

Problème: l’Etat roumain est minoritaire au sein de Rosia Montana Gold Corporation (RMGC), la compagnie chargée de l’exploitation du filon. Les profits iront surtout à la société canadienne Gabriel Resources, actionnaire à hauteur de 75%.

Le site d’investigation roumain Rise Project a publié le 31 août le contrat liant l’Etat roumain à RMGC. Il était resté secret pendant toutes ces années, malgré la promesse récurrente du Premier ministre de le publier. Selon ce document, RMGC, qui possède les droits d’exploitation, versera une redevance de 6% sur la production à l’Etat roumain. Pour les manifestants, le gouvernement a tout simplement vendu le pays.

Dans le village de Rosia Montana, les réactions sont mitigées. Il y a ceux qui résistent encore, comme Ani et Andrei, jeune couple d’altermondialistes, qui refusent toujours de vendre leur auberge aux Canadiens.

Et ceux qui se sont résignés: avec 75% de chômage dans la région, «toutes les personnes sensées sont pour la mine», confie Catalin, accoudé au bar. Il faut dire que le lobbying de RMGC ne leur laisse guère le choix.

Dans la cantine du village, financée par RMGC, le porte-parole des Canadiens Catalin Hosu promet que «la mine créera 3.600 emplois directs et indirects durant les 16 années d’exploitation». La compagnie emploie déjà 500 habitants, dont 22 qui se sont enfermés dans une galerie minière à l’annonce du coup de frein au projet.

En décembre, la population locale avait approuvé par référendum la réouverture de la mine à 78%. La consultation, boycottée par les opposants, avait été annulée, faute de participation suffisante. Au fil des années, la majorité des 2.000 habitants a vendu sa maison et fuit.
12.000 tonnes de cyanure par an

«Le prix à payer pour créer quelques emplois est trop élevé», juge Sorin Jurca, l’un des irréductibles opposants. Employé par la mine d’Etat jusqu’à sa fermeture en 2006, il a créé la fondation culturelle Rosia Montana pour défendre le patrimoine menacé.

«Le prix à payer», c’est 900 familles expropriées, 4 montagnes décapitées, 7 églises rasées, 7 cimetières déplacés, des galeries romaines classées au patrimoine national endommagées et surtout 250 millions de tonnes de déchets cyanurés stockés dans un bassin retenu par un barrage, en amont de Rosia Montana.

C’est ce danger environnemental qui a lancé la mobilisation à Bucarest. «Nous ne voulons pas de cyanure, nous ne voulons pas de dictature», ont scandé quotidiennement, pendant les 10 premiers jours de septembre, les manifestants, à Bucarest et dans les grandes villes du pays, mais aussi à Paris, Londres et Bruxelles. Les anti ne sont pas inquiets sans raison: en 2000, à Baia Mare (nord-ouest de la Roumanie), la rupture d’un barrage similaire a déversé 100.000 tonnes de cyanure dans le Danube, tuant 100 tonnes de poissons et empoisonnant l’eau de 2,5 millions de Hongrois.

Depuis, l’Union européenne a durci sa législation sur le cyanure. Environ 1.000 tonnes de cyanure sont utilisées chaque année dans les mines d’or d’Europe, notamment en Suède. En Roumanie, Gold corporation prévoit d’en utiliser 12 fois plus.

Devant la pression populaire, le Premier ministre fait machine arrière à la mi-septembre, retire son soutien au projet de loi et assure qu’il sera rejeté par le Parlement. Bien que le projet ne soit pas définitivement enterré, c’est une victoire pour les opposants.

Et une double défaite pour Victor Ponta qui, à force de changer d’avis, a perdu la confiance de la population. Et sa crédibilité auprès de Gabriel Resources. L’investisseur canadien menace de poursuivre l’Etat roumain «pour violations multiples des traités internationaux d’investissement» si le projet est définitivement abandonné. La presse parle de 4 milliards de dollars (3 milliards d’euros) de dommages et intérêts.

Le soir du 9 septembre, jour du recul du gouvernement roumain, l’action de Gabriel Resources a perdu la moitié de sa valeur à la Bourse de Toronto. Une dépréciation peu du goût des actionnaires, parmi lesquels des fonds spéculatifs, comme celui de John Paulson, qui s’est enrichi en spéculant sur la faillite de la Grèce.

Si les opposants au projet ont accueilli favorablement le recul du gouvernement roumain, ils ont bien l’intention de poursuivre leur mobilisation jusqu’au rejet du projet de loi par le Parlement et promis de revenir touts les jours, jusqu’à ce que le cyanure soit interdit dans l’industrie minière en Roumanie et le site de Rosia Montana classé au patrimoine de l’Unesco.

Les manifestants anti-mine d’or font aussi le lien avec les anti-gaz de schiste. A Bârlad, nord-est du pays, les protestations se multiplient depuis que le Premier ministre a autorisé cet été la compagnie américaine Chevron à explorer les gaz de schiste de la région.

D’après l’Agence américaine d’information sur l’énergie (EIA), le sous-sol roumain renfermerait quelque 1.444 milliards de mètres cubes de gaz de schiste, le troisième gisement européen après la Pologne et la France.

Si le gisement se confirme, Chevron prévoit une extraction par fracturation hydraulique à l’horizon 2017-2018. Une technique controversée, placée par la France sous moratoire, car elle polluerait les nappes phréatiques, fragiliserait les sols, voire favoriserait les tremblements de terre.

Mais en contrepartie de la fracturation de son sol, la région de Bârlad se voit promettre des dizaines de millions de dollars d’investissement dans les infrastructures locales, ainsi que dans le développement de la zone.
Rosia Montana, Bârlad: même combat

Pendant sa campagne électorale, le Premier ministre disait pourtant refuser qu’une entreprise étrangère explore le gaz de schiste roumain. C’était là encore avant d’être nommé et de faire volte-face en ouvrant la porte aux investissements étrangers en ces termes:

«Je veux que nous soyons un pays qui comprenne où sont ses intérêts.»

Comme à Rosia Montana, le profit que pourraient tirer les habitants de Bârlad, une ville désindustrialisée et appauvrie de 60.000 habitants, reste inconnu, car le contrat entre l’Etat et Chevron demeure secret. Et comme à Rosia Montana, le mécontentement dépasse largement les milieux écologistes.

Les Roumains se dressent aussi contre la manière de gouverner, la corruption, les entorses à la démocratie. Ils veulent défendre l’environnement, mais surtout empêcher leur pays de brader son sous-sol. Un réveil démocratique inédit en Roumanie depuis 1989.

Marianne Rigaux

CCR „BRATUL INARMAT „A LUI TRAIAN BASESCU VA DISCUTA SESIZAREA ACESTUIA PRIVIND „NECONSTITUTIONALITATEA”CU PRIVIRE LA COOPERAREA DINTRE PARLAMENT SI GUVERN ,PE 6 NOIEMBRIE 2013!

10 oct.

Traian Băsescu a trimis, miercuri, Curții Constituționale a României (CCR) o sesizare de neconstituționalitate cu privire la cooperarea dintre Parlament și Guvern în domeniul afacerilor europene. Sesizarea va fi discutată de către judecătorii de la Curtea Constituţională în 6 noiembrie.

Băsescu-CCR-ghimpele.ro_

Ex-președintele se plânge că Parlamentul a reglementat o lege prin care stabilește că reprezentantul României la consiliile europene este stabilit de Parlament. Însă, Traian Băsescu subliniază că această prerogativă îi aparține.

Traian Băsescu este nemulțumit în legătură cu un articol ale legii, care permite ca premierul sau președintele să reprezinte România pe plan extern. Președintele subliniază că funcția de reprezentare trebuie să fie exclusiv a lui, pentru că el decide liniile politicii externe ale României, potrivit Digi 24.

Actul normativ a mai fost contestat la Curte şi anul trecut, în iunie, de către un grup de senatori. În sesizarea anterioară, CCR îi dăduse câștig de cauză lui Traian Băsescu.

UASECERISTA CEAUSISTA ,ALINA MUNGIU PIPPIDI ATAC LA „OMUL „CABINETULUI 2,A ELENEI CEAUSESCU,TRAIAN BASESCU!

10 oct.

Liderul Societății Academice Române, Alina Mungiu-Pippidi, în ultimul editorial din România Liberă, explică de ce a contramandat președintele Traian Băsescu dezbaterea publică pe care ar fi trebui să o aibă cu ea la sfârșitul săptămânii trecute, prezentând ulterior și „întrebările periculoase pe ţeavă” pe care i le-ar fi adresat șefului de stat.

Băsescu-Alina-Mungiu-Pippidi-483x300

Potrivit Alinei Mungiu-Pippidi, ex-președintele Traian Băsescu și-a dat seama, sfătuit de oameni “mai lucizi”, că numai dacă “o ia la fugă” poate ieși câștigător din dezbaterea publică pe care ar fi trebuit să o aibă cu ea.

“… acesta (Traian Băsescu – n.r.) a mai făcut o dată chestia cu boicotul de anul trecut, adică luat de iluzia că mai e bărbatul care a fost s-a repezit să îmi scrie pe 2 octombrie că se întîlneşte cu mine pentru o discuţie în direct şi la o oră de vîrf (http://romaniacurata.ro/ltfont-colorblackgtdiversiunea-nu-i-a-iesitlt-fontgtltbrgt-presedintel-4177.htm). După care, sfătuit probabil, ca şi vara trecută, de oameni mai lucizi care au estimat că poate ieşi cîştigător numai dacă nu se prezintă a luat-o la fugă la încheierea programului, vineri pe la nouă seara”, a scris Pippidi.

Întrebări periculoase pe țeavă, pentru Băsescu

În continuare, președintele SAR face cunoscute “întrebările periculoase” pe care i le-ar fi pus lui Traian Băsescu. “Erau întrebări periculoase pe ţeavă, vorba aceea, cum ar fi dacă el a organizat vreodată un concurs pe merit şi ştie măcar ce e acela? Sau cît a contribuit Gabriel la diferite campanii şi medii apropiate persoanei prezidenţiale? Sau de ce DNA e aşa timid cu cazul Udrea-meci Bute din bani europeni, sau dosarul Roşia Montană? De ce au fost demişi miniştri ca Atanasiu şi Cioroianu care nu făcuseră nimic rău, dar Şova, în plin conflict de interese cu Roşia, stă liniştit? Unde aţi fost în martie, cînd noi strigam peste tot că e o problemă de securitate naţională că toate organismele de supraveghere financiară sînt Ruşanu şi finii, iar dvs aveaţi altă agendă la CSAT? Din al cui raport provine fraza despre mine cum ca ”sînt un factor de stimulare” al manifestaţiilor de stradă, cum aţi spus la ProTV (limbajul trădează)? Dar a fugit departe, dovadă că presa prezidenţială a fost instruită duminică să spună nu doar că nu se mai ţine discuţia, dar că nu a fost vorba de ea niciodată”, precizează Pippidi.

Cu cărțile pe față

În plus, lidera SAR face cunoscute și alte reproșuri pe care le are la adresa președintelui Traian Băsescu, după ce amintește ce a declarat pentru Adevărul purtătorul de cuvânt al Președinției, Bogdan Oprea, legat de dezbaterea publică respectivă: “Eu nu ştiu despre această dezbatere. Nimeni nu a discutat, nici oficial, nici neoficial, despre acest subiect din partea Administraţiei Prezidenţiale“.

“După una ca asta şeful statului iese şi spune că Ponta e mitoman. Şi incompetent: ”A ţinut să meargă in Azerbaidjan: rezultatul a fost extraordinar, am pierdut Nabucco…” Ponta a pierdut aşadar Nabucco, şi anume tocmai la Baku, nu Băsescu a pariat pe un proiect care nu avea şanse, l-a umflat la maxim, dar pînă la urmă tot a pocnit (scriu asta anual din 1999, deci dacă nu din altă parte putea afla de la mine…). Şi se oferă să mai stea două luni în plus, ofertă la fel de neinspirată ca aceea de a serviciilor lui de mediator în problema Gold, că dacă se abţinea nu îl vizita nici o manifestaţie de protest, atît de irelevant e considerat de generaţia asta. Şi dacă agenţi de ai lui de influenţă nu se agitau cu DNA, vă asigur că fără să treacă pe acolo manifestaţia mare ar fi avut mai multe de spus despre justiţie. (…) Sigur, e vorba de o ambiţie ascunsă, a mea, vreau musai să fiu prim ministru cum a zis preşedintele (de ce nu preşedinte), de asta nu am cont pe Facebook şi vin în ţară trei zile pe lună şi beştelesc pe români cu orice ocazie, înmormîntări ţigăneşti şi eutanasia vagabonzilor. Îmi construiesc popularitatea! Dar oricîtă e, pare ceva mai mare ca a voastră, propagandişti prezidenţiali, că e destul să promovaţi voi ceva, de la plagiate autentice la DNA că îngropaţi subiectul, poate că nu subiectele sînt problema, ci lipsa voastră de credibilitate? Dacă îşi regăseşte prezidentul curajul şi ne confruntăm vreodată la TV înscriu de pe acum întrebarea cum te simţi cînd oamenii nu te mai sprijină din convingere, că au valori comune cu tine, ci pentru că îi plăteşti cu banii din Gold? Se simte la fel? Că la fel de eficient nu e, din cîte se observă”, a scris Alin Mungiu-Pippidi, în editorialul intitulat “Cu cărțile pe față”.

TRAIAN BASESCU O SEMNAT DECRETUL DE NUMIRE CA INTERIMAR LA MINISTERUL ECONOMIEI A LIBARALUI DANIEL CHITOIU!

10 oct.

Premierul Victor Ponta i-a transmis, marţi,ex- preşedintelui Traian Băsescu propunerea ca Daniel Chiţoiu să preia ca interimar conducerea Ministerului Economiei.

daniel-chitoiu-ghimpele1

Urmează ca o nouă propunere pentru acest portofoliu să fie înaintată în maximum 45 de zile. Președintele PNL, Crin Antonescu, a declarat că are deja trei nume, iar premierul Victor Ponta a spus, ulterior, “să nu ne grăbim”.

Anunțul că Daniel Chițoiu va prelua interimatul la Ministerul Economiei a fost făcut încă de luni de către preşedintele PNL, Crin Antonescu, după ce Varujan Vosganian şi-a dat demisia din Executiv.

VICEPRESEDINTELE PNL ,SORIN FRUNZAVERDE A DECLARAT MIERCURI,CA LIMBAJUL FOLOSIT DE EX-PRESEDINTELE BASESCU ESTE „INCALIFICABIL” SI CA” IESIRILE” ACESTUIA NU AR MAI TREBUI TOLERATE INTRUCAT FAC RAU IMAGINII ROMANIEI PE PLAN EXTERN!

10 oct.

Vicepreședintele PNL, Sorin Frunzăverde, a declarat miercuri, pentru AGERPRES, că limbajul folosit de președintele Traian Băsescu este ‘incalificabil’ și că ‘ieșirile’ acestuia nu ar mai trebui tolerate.

bomba-pe-scena-politica-sorin-frunzaverde-trece-la-pnl-13994-1

‘Limbajul folosit de președintele Traian Băsescu este unul incalificabil. În permanență e clamată imaginea României în exterior, ori modul în care actuala guvernare colaborează cu partenerii externi. Eu cred că imaginea României este afectată, în primul rând, de asemenea ieșiri ale președintelui țării. Cred că reprezentanții statelor partenere ne privesc cu un zâmbet de compasiune pentru faptul că poporul român are asemenea conducători. Asemenea ieșiri nu se întâmplă niciunde în țările Uniunii Europene. Practic, dăunează profund imaginii țării și pune asupra noastră, din nefericire, o amprentă de neseriozitate’, a afirmat Frunzăverde.

Potrivit vicepreședintelui PNL, USL ar trebui să se gândească la faptul că 7,4 milioane de români, care s-au pronunțat prin referendum, în favoarea demiterii lui Traian Băsescu, nu înțeleg de ce i se tolerează acestuia astfel de ‘ieșiri’.

‘Uniunea Social Liberală, are, în acest moment, peste 70% din Parlament. Prin urmare, cred că Parlamentul și Guvernul trebuie să adopte acele modificări legislative care să nu-i mai permită președintelui aceste ieșiri. Și nu mă refer aici la suspendare. USL trebuie să înțeleagă faptul că are responsabilitatea, conferită de votul cetățenilor, de a asigura o bună guvernare, ceea ce înseamnă și oprirea unor astfel de ieșiri care fac rău României’, spune vicepreședintele liberal.

În opinia sa, noua Constituție va trebui să stipuleze foarte clar prerogativele președintelui și cele ale primului-ministru. Sorin Frunzăverde este, de asemenea, nemulțumit și de faptul că se vorbește despre ‘pactul de coabitare’ dintre președinte și premier ca de un lucru normal.

‘Acest pact de coabitare nu trebuia să existe. El însuși induce ideea că cele două părți nu se înțeleg. Există suficiente reglementări legislative care stabilesc cum colaborează președintele cu Executivul’, a afirmat Sorin Frunzăverde.

%d blogeri au apreciat asta: