DEPUTATUL PSD ANA BIRCHALL,SECRETAR AL COMISIEI DE AFACERI EUROPENE AL CAMEREI DEPUTATILOR,DESFIINTEAZA SESIZAREA LUI TRAIAN BASESCU CATRE CCR!

10 oct.

Un deputat PSD desființează, propoziție cu propoziție, sesizarea președintelui Traian Băsescu către Curtea Constituțională cu privire la cooperarea dintre Parlament și Guvern.

135399a_img

Ana Birchall, deputat PSD și secretar Comisia de Afaceri Europene a Camerei Deputaţilor, a comentat fiecare afirmație a președintelui Traian Băsescu.

Traian Băsescu: “Or, în cazul de faţă, Parlamentul a adoptat Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, fără a pune în acord prevederile legii cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 784/2012, respectiv cu Decizia nr. 683/2012.”

Comentariu Ana Birchall: “FALS. În realitate, Comisia pentru Afaceri Europene a propus, plenul Camerei Deputaţilor şi apoi Senatul au eliminat prevederile considerate neconstituţionale de CC, respectiv: “Stabilirea conducătorului delegaţiei României la reuniunile Consiliului European se face prin acord între Guvernul României şi Instituția Prezidenţială, cu cel puţin 20 de zile lucrătoare înainte de data reuniunii. În situaţia în care acordul prevăzut la alin. (2) nu se realizează în termen, Parlamentul, în ședinţă comună a celor două Camere, desemnează conducătorul delegaţiei României la respectiva reuniune a Consiliului European”. În acest fel s-a acceptat păstrarea caracterului absolut al prerogativelor Preşedintelui României.

Deputata PSD a adăugat: “În ceea ce priveste art. 18, totuşi, opţiunea de a renunţa complet la orice implicare în dezbaterea subiectelor din agenda Consiliului European nu a fost acceptată, pe de o parte întrucât Curtea Constituţională a stabilit că Parlamentul nu poate avea rol decizional în formularea mandatului de reprezentare a României, la Consiliul European, fară să se refere la rolul consultativ, iar pe de altă parte, la nivelul Uniunii, există o preocupare intensă de a se implica parlamentele naţionale în toate fazele procesului decizional al Uniunii, inclusiv la nivel înalt (Consiliu European)”.

Traian Băsescu: “Potrivit Art. 80 alin. (1) din Constituţie, Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. Acest text constituţional îi permite să traseze liniile viitoare pe care statul le va urma în politica sa externă, practic să îi determine orientarea în planul relaţiilor externe”.

Comentariu Ana Birchall: “Competenţele absolute ale Preşedintelui României în politica externă nu au nicio legătură cu sistemul de adoptare a deciziilor în Uniunea Europeană, pentru că relaţia unui stat membru cu Uniunea este diferită esenţial de relaţia unui stat cu o organizaţie internaţională, prin aceea că statele membre ale UE îşi pun şi îşi exercită în comun o mare parte din elementele care compun propria lor suveranitate, pe baza tratatelor de aderare. De aceea relaţiile cu UE nu fac parte din domeniul politicii externe ci din domeniul „politicii interne” a Uniunii şi membrilor săi”.

Traian Băsescu: “..la Art. 18 din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene, retransmisă Preşedintelui României spre promulgare, sunt cuprinse dispoziţii cu privire la procesul de elaborare şi adoptare a mandatelor, însă rolul Preşedintelui României este deformat în substanţa sa. Astfel, la Art. 18 din legea transmisă spre promulgare, se prevăd următoarele:

„(1) Guvernul transmite celor două Camere ale Parlamentului, cu minimum 10 zile calendaristice înaintea reuniunii Consiliului European, propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte.
(2) Înaintea reuniunii Consiliului European, Parlamentul poate adopta propuneri privind mandatul.
(3) Propunerile adoptate în conformitate cu alin. (2) se includ în proiectul de mandat formulat de Guvern.
(4) Preşedintele României se poate adresa Parlamentului pentru a-şi prezenta mandatul. Din analiza acestui text, remarcăm că Preşedintele României îşi pierde atribuţia de a emite mandatul de reprezentare la reuniunile Consiliului European, deşi acest drept îi este conferit de Constituţie. Preşedintele României, în calitate de şef al statului şi conducător al politicii externe a statului român, are dreptul de a emite mandate, atunci când consideră necesar, fără alte condiţionări din partea puterii legislative sau executive.”

Comentariu Ana Birchall: “Preşedintelui Romaniei nu i s-au impus condiţionări cu privire la mandat. Parlamentul nu capătă putere de decizie prin art. 18. Dar nici Parlamentului nu i se poate impune „condiţionarea” de a nu dezbate teme din agenda Consiliului European, de vreme ce şi Parlamentul este ales în mod direct şi este considerat în UE, ca fiind cea mai puternică instanţă de legitimare a acţiunii statului membru. Daca s-ar pune în practică ce susţine Preşedinţia nu s-ar respecta nici Constituţia României şi nici Tratatul de la Lisabona dacă Preşedintele României nu s-ar consulta cu absolut nicio instituţie în stabilirea mandatului său la summit”.

Traian Băsescu: “Menţionăm că, potrivit Art. 80 alin. (1) din Constituţia României, „Preşedintele României reprezintă statul român […]”, iar, potrivit Art. 10 alin. (2), a doua teză, al Tratatului privind Uniunea Europeană, „statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor”.

Comentariu Ana Birchall: “Nu se pot selecta din Constituţie şi din Tratatul UE doar pasajele care susţin abordarea Preşedintelui României. Aceeaşi Constituţie şi acelaşi Tratat mai spun că: ARTICOLUL 148 din Constituţie: (4) Parlamentul, Preşedintele României, Guvernul şi autoritatea judecătorească garantează aducerea la îndeplinire a obligaţiilor rezultate din actul aderării şi din prevederile alineatului (2). Articolul 10 TUE: (1) Funcţionarea Uniunii se întemeiază pe principiul democraţiei reprezentative. (2) Cetăţenii sunt reprezentaţi direct, la nivelul Uniunii, în Parlamentul European. Statele membre sunt reprezentate în Consiliul European de şefii lor de stat sau de guvern şi în Consiliu de guvernele lor, care la rândul lor răspund în mod democratic fie în faţa parlamentelor naţionale, fie în faţa cetăţenilor lor. Articolul 12 TUE: Parlamentele naţionale contribuie în mod activ la buna funcţionare a Uniunii…

Traian Băsescu: “…potrivit noilor prevederi, Art. 18 alin. (4) din Legea privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene poate fi interpretat în sensul existenţei a două mandate necorelate între ele, unul al Guvernului, ce poate fi cenzurat de către Parlament şi altul al Preşedintelui României, încredinţat Guvernului, ceea ce este de natură să creeze confuzie şi să conducă la un alt blocaj de natură constituţională.”

Comentariu Ana Birchall: ”Este o interpretare forţată şi fără sens. La alin. (1) se vobeşte despre propunerea de mandat pe care delegaţia României intenţionează să o prezinte; deci un singur mandat”.

Traian Băsescu: “Mai mult, asemenea atribuţii ale Preşedintelui României pe planul politicii externe nu le regăsim nici în alte articole ale legii, ele fiind ignorate de către legiuitor, deşi reprezentantul statului în plan extern este Preşedintele României.”.

Comentariu Ana Birchall: ”Este adevărat. Dar motivul omisiunii este că Legea are ca obiect doar relaţia dintre Parlament şi Guvern. Pe de altă parte, Deciziile 683/2012 şi 784/2012 ale Curţii Constituţionale au statuat autoritatea absolută de reprezentare a României de către Preşedinte, ceea ce ar face ca orice referire la „atribuţiile Preşedintelui României” să fie declarată neconstituţională pe motiv că Parlamentul nu poate reglementa acest aspect”.

Traian Băsescu: “Având în vedere că între Consiliul European şi Consiliu este o strânsă legătură, Consiliul European fiind instituţia ce trasează liniile politice de dezvoltare a Uniunii Europene, potrivit Art. 15 alin. (1) din Tratatul privind Uniunea Europeană, iar Consiliul este instituţia ce elaborează ulterior actele de transcriere a acestor orientări în politici publice, nu se poate realiza o separare a mandatului la Consiliu, elaborat de Guvern faţă de poziţia susţinută de şeful delegaţiei în cadrul Consiliului European. Pentru ca România să aibă, pe plan extern, o poziţie comună în cadrul celor două instituţii este necesară o unitate de abordare a activităţii Uniunii Europene în Consiliu şi în Consiliul European, ceea ce se poate realiza doar prin corelarea mandatului la Consiliu cu susţinerile şefului delegaţiei în cadrul Consiliului European. (…) Având în vedere că la activitatea Uniunii Europene, inclusiv cea decizională, participă statele, constatăm că acest enunţ este adevărat indiferent de instituţia decizională la care ne referim, Consiliul Uniunii Europene sau Consiliul European. Astfel, rezultă că activitatea Guvernului în cadrul Consiliului Uniunii Europene este una de execuţie, derivată, şi nu originară, cum este cea a Preşedintelui României în cadrul Consiliului European. În acest sens, considerăm că atribuţiile Preşedintelui în ceea ce priveşte elaborarea şi aprobarea mandatelor trebuie să se exercite şi în legătură cu participarea puterii executive la activitatea Consiliului Uniunii Europene.”.

Comentariu Ana Birchall: “Este o solicitare nouă. Nu este realizabilă pentru că Tratatele Uniunii conferă roluri diferite reprezentanţilor Statelor Membre la Consiliul European (şefi de state şi guverne), faţă de reprezentanţii Statelor Membre la Consiliul (miniştri). Reamintim ca în conformitate cu prevederile Tratatului UE, şeful statului nu poate să participe la reuniunile Consiliului sau formaţiunilor Consiliului: Articolul 16 TUE: (1) Consiliul exercită, împreună cu Parlamentul European, funcţiile legislativă şi bugetară. Acesta exercită funcţii de definire a politicilor şi de coordonare, în conformitate cu condiţiile prevăzute în tratate. (2) Consiliul este compus din câte un reprezentant la nivel ministerial al fiecărui stat membru, împuternicit să angajeze guvernul statului membru pe care îl reprezintă şi să exercite dreptul de vot.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: