Arhiva | 7:21 pm

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN:”DISCUTIILE DINTRE REPREZENTANTII CABINETULUI PONTA SI CEI AI ADMINISTRATIEI PREZIDENTIALE SUNT „CONSTRUCTIVE!”

15 oct.

Discuţiile dintre reprezentanţii Guvernului şi cei ai Administraţiei Prezidenţiale cu privire la acordul de cooperare instituţională au fost „constructive”, deşi nu foarte simple, a declarat marţi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care a luat parte la întâlnirea dintre reprezentanţi ai palatelor Cotroceni şi Victoria, ce a avut loc la o vilă de protocol.

Ponta-Băsescu8-310x207

„Avansăm spre o funcţionare din nou corectă la nivel instituţional şi realmente poziţiile sunt constructive. Nu este foarte simplu, dar încercăm să avansăm în direcţia cea bună’, a afirmat Titus Corlăţean, la Palatul Parlamentului.

Întrebat dacă se pune problema ruperii pactului de coabitare, el a afirmat că ambele părţi şi-au enunţat setul de valori, de principii fundamentale, „începând cu apartenenţa noastră la spaţiul european, euroatlantic, cu valorile statului de drept, democraţiei cu parteneriatul strategic cu SUA”.

„Sunt valori pe care toată lumea le împărtăşeşte şi este corect să mergem mai departe într-un spirit de bună înţelegere pe cât posibil”, a punctat Titus Corlăţean.

El a precizat că s-a stabilit păstrarea unei „anumite discreţii asupra conţinutului discuţiilor” cu reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale.

„Spiritul a fost unul constructiv. (…) Sper să avansăm în direcţia cea bună într-un ritm susţinut”, a adăugat Titus Corlăţean.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat săptămâna trecută că a decis să declanşeze mecanismul de consultare prevăzut în acordul de cooperare instituţională, arătând că a constatat faptul că acesta a fost încălcat „consistent” de premierul Victor Ponta.

Premierul Victor Ponta a anunţat ulterior că i-a desemnat pe miniştrii Titus Corlăţean (Externe) şi Robert Cazanciuc (Justiţie) să poarte discuţii cu doi consilieri ai preşedintelui Traian Băsescu, urmare a unei cereri oficiale pe care şeful statului i-a adresat-o.

Şeful Guvernului a susţinut că şi-a îndeplinit obiectivul pe care şi l-a propus în legătură cu pactul de coabitare şi anume acela de a evita, în decembrie 2012, o nouă criză instituţională şi politică. Ponta a mai spus că în continuare crede în necesitatea acordului de colaborare instituţională.

PRESEDINTELE PNL CRIN ANTONESCU A AFIRMAT MARTI CA NU ARE NICIO EMOTIE CA BASESCU SA RESPINGA NOMINALIZAREA LIBERALULUI ANDREI GEREA!

15 oct.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat, marţi, că nu există nici un motiv în ceea ce priveşte o posibilă respingere de către ex-preşedintele Traian Băsescu a nominalizării lui Andrei Gerea la conducerea Ministerului Economiei.

Antonescu-Băsescu-640x428

„Eu am emoţii din ce în ce mai mult. Adică, eu sunt o persoană care mă îmbogăţesc sufleteşte cu trecerea anilor. Nu există niciun motiv în ceea ce-l priveşte pe dl. Andrei Gerea ca preşedintele să exercite acest curios drept de veto o dată, numai o dată, pe care i l-a dat Curtea”, a spus Antonescu.

El a reamintit că în momentul în care Ovidiu Silaghi a fost desemnat de PNL ministru al Transporturilor „nu exista niciun motiv, niciun dosar, niciun element”.

„Nu există niciun temei să credem că şi domnului Gerea i-ar putea apărea aşa un dosar, vreo declaraţie a cine ştie cui. Nu, vorbind foarte serios, nu am nicio emoţie în această privinţă”, a punctat Antonescu.

Liderul liberalilor a vorbit şi despre faptul că premierul Victor Ponta a anunţat că acceptă propunerea PNL privind nominalizarea lui Andrei Gerea la Ministerul Economiei.

„Iată ce bine ne înţelegem noi doi, cum spunea un cântec bătrânesc”, a spus Antonescu.

La rândul său, Andrei Gerea s-a declarat convins că în lucrurile vor evolua potrivit legii când propunerea va ajunge la Preşedinţie.

„Nu este o emoţie personală. Este adevărat că este un moment important în viaţa fiecărui politician, dar eu sunt convins că lucrurile vor evolua conform legii”, a spus el.

Liderul deputaţilor PNL, Andrei Gerea, a fost propus de conducerea partidului pentru a prelua portofoliul de la Economie.

LA ORDINUL LUI BASESCU,”DRAGA ANI” A EMIS DOUA COMUNICATE DE PRESA PRIN CARE SENATORUL LIBERAL SORIN ROSCA STANESCU ESTE INCOMPATIBIL!

15 oct.

Agentia Nationala de Integritate a emis azi doua comunicate de presa prin care informeaza ca senatorul PNL ar fi vinocat de fals in declaratii si de asemenea ca se afla in incompatibilitate.

srs_edit21-e1296827243313

Agenția Națională de Integritate a constatat existența stării de incompatibilitate în cazul lui SORIN ROȘCA-STĂNESCU, Senator în Parlamentul României. Starea de incompatibilitate a intervenit ca urmare a exercitării simultane a mai multor funcții și calități, contrar prevederilor legale.

SORIN ROȘCA-STĂNESCU s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 decembrie 2012 – 16 aprilie 2013, întrucât, a deținut, simultan, calitatea de Senator în Parlamentul României și funcția de administrator în cadrul S.C. AERO MARINA CLUB S.R.L.

Astfel, SORIN ROȘCA-STĂNESCU nu a respectat dispozițiile art. 82, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „Calitatea de senator […] este […] incompatibilă cu funcția de […] administrator […] la societățile comerciale […]”.

Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. SORIN ROȘCA-STĂNESCU a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere scris, în exercitarea dreptului la apărare.

„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”.

„Persoana […] față de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.
Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

+

Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea infracţiunii de fals în declarații săvârșită de senatorul Sorin ROȘCA-STĂNESCU.

Sorin ROȘCA-STĂNESCU nu a menționat în declaraţiile de avere depuse la 19 decembrie 2012 și 4 martie 2013 valoarea activelor financiare (depozite) deținute de copiii minori ai acestuia la bănci aflate atât pe teritoriul României, cât și în afara acestuia.

Valoarea totală a activelor financiare (depozitelor) nemenționate de Sorin ROȘCA-STĂNESCU în declarațiile de avere și care se regăsesc la băncile aflate pe teritoriul României este de 63.638 Euro, iar valoarea conturilor deschise la o instituție bancară din Elveția este de 177.035 CHF (aprox. 143.000 Euro).

De asemenea, Agenția Națională de Integritate a sesizat și Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor având în vedere existența indiciilor temeinice privind posibila încălcare de către Sorin ROȘCA-STĂNESCU a Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terrorism.

Persoana evaluatã a fost informatã despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiazã – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le considerã necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Sorin ROȘCA-STÃNESCU a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere scris, în exercitarea dreptului la apãrare.

Sorin ROȘCA-STĂNESCU exercită funcția de Senator în Parlamentul României începând cu data de 19.12.2012.

Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

DUPA RETETA LUI „NASHU IN SUFLET”,TRAIAN BASESCU,PROCURORUL SANTAJIST,LUCIAN PAPICI,S-A ANTEPRONUNTAT IN 2012,”JURNALUL SI ANTENA 3 SUNT „PERNICIOASE”.DUPA UN AN,TRIMITE COTIDIANUL JURNALUL SI A3 IN INSTANTA!

15 oct.

Procurorul Papici Lucian, şef al Secţiei I al DNA, “eroul” unui scandal politic artificial inflamat de filiera Macovei-Băsescu-Kovessi, a trimis sub semnătură proprie spre instanţă dosarul “Şantajul fără şantaj”. Pe lângă Sorin Alexandrescu, acuzat de şantaj, de aceeaşi încadrare juridică “se bucură” şi Intact Publishing, compania din trustul de media care editează Jurnalul Naţional.

jurnalul-si-antena-3-sunt-pernicioase-lucian-papici-s-a-antepronuntat-in-2012-dupa-un-an-trimite-ziarul-si-a3-in-instanta-18464490
Un interviu care a trecut nebăgat de nimeni în seamă în 2012, inclus într-o carte omagială dedicată DNA, are valoare de document în condiţiile de opresiune la care a fost supus Jurnalul Naţional şi Antena 3 de organele de cercetare penală din DNA. Aflaţi sub acoperirea unui mandat de siguranţă naţională, cerut de SRI în martie 2013, procurorii DNA au făcut investigaţii secrete asupra acţionarilor, directorilor şi ziariştilor din Antene şi publicaţiile trustului media.

Mânaţi de ordinul lui Băsescu Traian, care a dat directive clare de acţiune împotriva trustului de presă, procurorii din DNA se conformau cu mult înainte de a deschide dosarul “Şantajul”.
Discuţia dintre Cristian Ghinea şi Lucian Papici, cuprinsă în volumul “Eu Votez DNA”, devine, prin republicarea ei acum, în Dilema Veche, un bumerang care se sparge în capul celor care au montat “Şantajul”. Zelul celor doi băsişti de a-şi reexpune pălăvrăgeala le vine, cu tot cu lături, în cap.

Băiat cu lecturi selectate, Papici spunea despre Jurnalul Naţional în 2012 că este “pernicios”. Adică, face rău, este periculos. Având satârul în mână, hotărât să taie răul din rădăcină, investighează în 2013 Jurnalul Naţional într-un dosar în care ziarul nu are nici o implicare. Pentru a-şi duce sarcina la sfârşit, în ultima zi de mandat legal la DNA, trimite Jurnalul Naţional şi A3 în judecată!

Când doi băsişti stau la un pahar de vorbă, aşa, cinstit între ei, nu pot face valuri nici într-o ceaşcă. Senzaţia pe care o lasă tirul de artilerie al armatei de lustragii de imagine, încolonaţi cu periile în mână să scoată lumină din minţile întunecate ale “macoviştilor”, este tragi-comică. Dau din mâini, scuipă pe pantof dar nu iese lustrul de nici o culoare. Efortul este însă reţinut în publicaţii marginale citate de televiziuni fără audienţă dar cu morgă mai mare chiar decât solemnitatea plătită la pompe funebre. Este lumea lor închisă, a elitiştilor care îşi dau certificate de valoare între ei, a ONG-urilor bine finanţate, care îmbrăţişează cauzele mereu contrare bunului simţ. Nu sunt mulţi, dar sunt fanatici, eficienţi prin disciplina de tip militar şi aciuaţi de regulă pe lângă instituţiile de forţă care vorbesc prin ei.
Un asemenea “lustragiu” este şi Cristian Ghinea, un tip alunecos, cu haine euroepne dar minte stalinistă. Educat de Monica Macovei şi programat cu cipuri portocalii să umple cu viaţă păpuşile gonflabile ale regimului Băsescu, el are în ordinul de luptă să servească DNA. Nu este încă denunţător, dar este disponibil moral pentru această calitate; are însă larg deschise porţile instituţiei căreia i-a dedicat un imn publicistic: Eu votez DNA.
Desigur, titlul în sine este un atac la democraţie pe care autorul îl face voluntar. Parchetul anticorupţie a intrat deja în politică, a făcut atâtea dosare politice, dar Ghinea Cristian doreşte chiar mai mult: DNA să arbitreze la balotaj alegerile, expunându-şi ce are pe buletinul de vot al sufletului: procurori băsişti.
În plin scandal legat de ieşirea lui Papici din DNA, Cristian Ghinea găseşte nimerit să reia pasaje din opera lui de căpătâi, şi anume, interviul cu procurorul “victimă”. Ce aflăm din ciorba reîncălzită şi servită într-un moment oportun? Că Papici Lucian a fost făcut şef de Morar şi, şcolăreşte, îşi prezintă victimile: Becali, Mureşan, Remeş, Voicu, Ritzi, Dan Diaconescu, Adrian Năstase, Şerban Mihăilescu. Tam-nesam, autorul dă o altă turnură discuţiei şi-l întreabă “citiţi presa?”.
“Da, citesc Adevărul, Evenimentul Zilei, România Liberă, Dilema Veche, Revista 22. În rest nimic… În rest nu…” Procurorul Papici nu vrea să iasă din lecturile obligatorii ale băsistului de serviciu să nu i se “contamineze” ideile cu cine ştie ce blestemăţii. Nu citeşte altceva, dar, ca orice stalinist, acuză prin neştiinţă: Jurnalul Naţional, Cotidianul, Lumea Justiţiei sunt pernicioase, dă Papici Lucian sentinţa.

Cum fixează DEX termenul „pernicios“: care cauzează un rău, care este periculos (în special pentru sănătate), dăunător, vătămător. Ca să-și protejeze sănătatea, procurorul Papici ne ocolește. Cine i-o fi dat „rețeta“? Evident, a aflat de la Băsescu Traian, șeful suprem, că Jurnalul este „rău“, trebuie ocolit, ca și Antena 3. Transformat și el într-un mic anchetator (boala asta se ia ca tusea măgărească sau ca râia), Ghinea îl „scormonește“ pe Papici cu o nouă întrebare: „Deci, practic, nu mai au efect pe cazuri aceste atacuri“.

Răspunsul este pe măsură.
„N-au nici un efect inhibitoriu asupra procurorilor anticorupție, ba din contră, îi motivează și mai tare.“ Până la acest moment al interviului nu se vorbise despre atacuri: le-au subînțeles cei doi că vin de la „pernicioși“. Problema comună a celor doi băsiști este logica: Papici nu citește Jurnalul, dar Ghinea i-l flutură pe sub nas ca să-i verifice „puritatea“ (sămânță de denunțător – n.n.). Răspunsul este ca la PCR: ascultați Europa Liberă? Nu, să trăiți, dar „e mincinoși“! Papici, cu ura lui dovedită față de „pernicioși“, după un an de la acest „faimos“ interviu pe care nu l-a băgat nimeni în seamă la publicare (aprilie 2012), în aprilie 2013 aproba cererea procurorului subaltern, Bendeac Iuliana, de a percheziționa redacția Jurnalul Național timp de 5 zile. Voia să-și umple golul de lectură? Nu întâmplător, același Papici Lucian, care și-a exprimat public opiniile despre ziare dând verdictul de „per- nicios“ pentru Jurnalul Național, a trimis în instanță dosarul „Șantajul“. Jurnalul este acuzat de șantaj, iar A3 de complicitate la șantaj.

02_03

Sursa:jurnalul.ro/

PRIM-VICEPRESEDINTELE PD-L,CATALIN PREDOIU:”PD-L VA DEPUNE O MOTIUNE SIMPLA IMPOTRIVA GUVERNULUI PONTA PE TEMA „ESECULUI” PRIVATIZARII CFR MARFA!

15 oct.

PDL va depune o moţiune simplă împotriva Guvernului pe tema privatizării CFR Marfă, întrucât au fost afectate atât interesele companiei, cât şi interesele generale ale României, a anunţat marţi prim-vicepreşedintele formaţiunii Cătălin Predoiu.

Cătălin-Predoiu-236x207

„Înregistrăm cel de-al treilea eşec major al Guvernului socialist Victor Ponta. După eşecul privatizării Oltchim, eşecul proiectului Roşia Montană, avem acum eşecul privatizării CFR Marfă. O spunem cu toată răspunderea: eşecul a devenit emblema Guvernului Ponta, eşecul a devenit un model de guvernare USL. De aceea, PDL va depune o moţiune simplă împotriva Guvernului, întrucât au fost afectate nu numai interesele companiei CFR Marfă, ci au fost afectate interesele generale ale României prin decredibilizarea ţării în ochii investitorilor, locali sau internaţionali. Nimeni nu investeşte într-o ţară cu guvern incompetent”, a declarat Predoiu, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al PDL.
El a acuzat Guvernul condus de Victor Ponta de „complicitate la eşecul CFR Marfă”.
„Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor Consiliului Concurenţei, Guvernul a ştiut încă din vară că nu s-au depus toate informaţiile necesare de către cumpărător. Guvernul a ascuns opiniei publice acest lucru şi nu a luat măsurile necesare să invite şi să preseze cumpărătorul să depună aceste informaţii, astfel încât avizul Consiliului Concurenţei să fie eliberat în timp util”, a adăugat Predoiu.
Potrivit acestuia, consecinţa „eşecului” privatizării CFR Marfă ar fi, cel mai probabil, falimentul companiei.
„Vedem din nou un model aici, un mod de lucru al Guvernului Ponta: fie privatizează cu companii prietene, fie se ajunge la lichidare, unde o să vedem din nou aceleaşi figuri apropiate de guvernul socialist care au lichidat şi alte întreprinderi economice, pe care Guvernul ar trebui să le privatizeze şi să le facă profitabile. Este un joc la două capete pe care îl fac premierul şi guvernul socialist: fie privatizez cu prietenii, fie lichidez cu prietenii. Probabil că prietenii ştiu de ce. Care va fi consecinţa acestui faliment? Peste 1.500 de locuri de muncă vor dispărea, 1.500 de familii vor fi afectate, active de miliarde aflate în patrimoniul CFR Marfă vor fi vândute la bucată, cu preţuri mult subevaluate”, a subliniat Predoiu.
Potrivit acestuia, PDL reafirmă susţinerea pentru un proces de privatizare care să aducă investiţii şi noi locuri de muncă.
„Domnul Ponta nu are niciun drept moral să vină şi să taie şi să arunce la lichidare companii pentru care au muncit două generaţii înaintea domniei sale. Ar trebui să se utilizeze oameni competenţi care ştiu ce este aceea o privatizare, eşecul a plecat încă de la primele măsuri de pregătire”, a conchis Predoiu.
El a precizat că nu a existat o competiţie reală pentru privatizarea CFR Marfă, iar reluarea procesului va fi greu de făcut.
„Este nevoie urgent de consultări cu creditorii, dar de către oameni care ştiu ce trebuie să vorbească cu ei şi care să inspire încredere că reluarea procesului de privatizare se va face cu succes. (…) Domnul Ponta nu înţelege lumea afacerilor, să apeleze la oameni care înţeleg o astfel de lume. Este diferită de cea politică”, a mai declarat Predoiu.

MINISTRUL DE FINANTE,LIBERALUL DANIEL CHITOIU:”NEGOCIERILE PENTRU VANZAREA CUPRU MIN AMANATE!

15 oct.

Începerea negocierilor dintre Ministerul Economiei şi ofertanţii pentru minereul de cupru al Cupru Min Abrud, respectiv Trafigura Singapore şi Yldirim Holdings Turcia, au fost amânate cu circa 30 de zile, pentru jumătatea lunii noiembrie, transmite REALITATEA.NET.

daniel-chitoiu-ghimpele1

Calendarul iniţial prevedea analizarea ofertelor şi negocierea cu ofertanţii în săptămâna 14-18 octombrie, după care era programată licitaţia cu oferta în plic, în intervalul 21-25 octombrie, potrivit Mediafax.

„Daniel Chiţoiu, viceprim-ministru, ministru intermar al Economiei, apreciază ca oportună decizia comună a celor două comisii (comisia de coordonare a restructurării, atragerii de investitii şi privatizare, respectiv comisia de licitaţie/negociere, n.r.) de a decala calendarul procedurii cu 30 de zile pentru a permite o analiză a strategiei şi procedurii, precum şi o reconfirmare a mandatului care va fi acordat de viitorul ministru al Economiei, în scopul realizării în cele mai bune condiţii a intereselor statului român şi Cupru Min SA”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, proprietarul companiei din Abrud.

Varujan Vosganian şi-a dat demisia, săptămâna trecută, din funcţia de ministru al Economiei. Conducerea instituţiei este asigurată, interimar, de Daniel Chiţoiu, iar PNL l-a propus pentru portofoliul Economiei pe Andrei Gerea.

Cupru Min deţine aproximativ 60% din rezervele de cupru ale României.

În primăvara anului trecut producătorul de cupru a fost scos la vânzare cu un preţ de pornire de 57,3 milioane euro, dar privatizarea a fost oprită din cauza neînţelegerilor cu Roman Copper, câştigătorul licitaţiei.

După eşecul privatizării, Ministerul Economiei a fost mandatat de Guvern să caute un investitor cu care să se asocieze pentru a finanţa activitatea Cupru Min, acest investitor, care poate fi trader sau producător din domeniu, urmând să contribuie cu fonduri minime de 40-50 milioane euro.

CIRCULA PE NET.GHEORGHE FUNAR ACUZA PE EMIL BOC DE IMPROPRIETARIREA ILEGALA A UNGARIEI!

15 oct.

Jaful sistematic al retrocedărilor ilegale din Ardeal, în urma căruia sute de mii de hectare de păşuni, păduri şi terenuri agricole au fost pierdute de statul român, cu complicitatea unor funcţionari ai statului român, continuă cu imobilele din centrele vechi ale marilor oraşe transilvane.

basescu-boc-iar1

Spicuiri dintr-o discuţie cu fostul primar al Clujului Gheorghe Funar:

Împroprietărirea ilegală a Ungariei. Statusul romano-catolic nu deţinea şi nu deţine proprietăţi!

După marea Unire, Ungaria şi optanţii unguri, adică foştii grofi şi conţi, s-au adresat Societăţii Naţiunilor, au dat în judecată statul român, dar şi Slovacia şi Serbia, ţări care îşi recuperaseră teritoriile pierdute. Au pretins să fie despăgubiţi proprietarii unguri, dar şi Ungaria ca ţară, pentru toate bunurile pe care le-au avut în timpul Imperiului Austro-Ungar, până la 1918. S-a desfăşurat la Tribunalul Arbitrar de la Paris aşa-zisul proces al optanţilor, Titulescu a fost conducătorul delegaţiei României iar delegaţia ungară era condusă de contele Apony. Procesul s-a încheiat în 1930, iar România a fost obligată să despăgubească Ungaria şi pe optanţii unguri în coroane-aur de 24 de carate, în total 100 de tone de aur. Plăţile s-au făcut printr-un Fond Agrar deschis într-o bancă elveţiană din Basel. Între 1931 şi 1937 au fost despăgubiţi toţi foştii proprietari. Bunurile au intrat în proprietatea statului român prin cumpărare, nu avem nicio obligaţie către nimeni, iar aşa-zisele retrocedări sunt ilegale. Asistăm de fapt la împroprietărirea Ungariei şi a unor cetăţeni de etnie maghiară cu imobile.

Au mai venit şi cu o altă şmecherie, respectiv cu statusul romano-catolic, care niciodată nu a avut personalitate juridică şi nici proprietăţi. Este ceva asemănător cu cazul Nadăş. Printr-o hotărâre a unui judecător de etnie maghiară de la Miercurea Ciuc, în august 2001, la primul şi ultimul termen, Arhidieceza romano-catolică de Alba Iulia solicită să se recunoască de către instanţele judecătoreşti din România că ea este urmaşa de drept a statusului romano-catolic, status care n-a fost recunoscut niciodată ca persoană juridică de către România, Ungaria sau Vatican. Mulţi români probabil că n-au auzit de acest status romano-catolic de care s-a ocupat formidabil marele Onisifor Ghibu, care a scris extrem de documentat şi a lămurit în acest sens guvernul Nicolae Iorga. El a demonstrat că niciodată statusul nu a avut proprietăţi. Dar revenind la demersul Arhidiecezei, se solicită judecarea procesului la Miercurea Ciuc, unde se obţine confirmarea faptului că e continuatoarea statusului romano-catolic. Guvernul României, prin Ministerul de Finanţe, n-a fost reprezentat la proces.

……

Tăcerea complice a lui Emil Boc.

După ce a ajuns Boc primar, într-o singură seară, fostul viceprimar Boroş Janos – Dumnezeu să-l odihnească, mi-a fost şi mie colaborator – s-a dus la primărie şi s-a întâlnit acolo cu un reprezentant al Arhidiecezei romano-catolice de Alba, care pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un caiet studenţesc a scris vreo 60 de imobile pe care le revendică ei, clădiri care, chipurile, ar fi aparţinut statusului. Documentul nu este înregistrat nicăieri în arhiva primăriei, este semnat “viceprimar Boroş” şi pusă ştampila Consiliului Local. A semnat în acea duminică şi reprezentantul Arhidiecezei, iar luni acest reprezentant a ajuns la Bucureşti la Comisia specială de retrocedare a imobilelor către cultele religioase. Comisia avea un preşedinte român, dar acesta fusese trimis într-o delegaţie…

E o comisie înfiinţată în baza unei legi speciale. Vicepreşedintele era din UDMR. Comisia, fără nicio verificare, fără nimic, hotărăşte practic împroprietărirea (!!!) cu 60 de imobile din centrul Clujului a bisericilor unitariană, reformată… În aceste clădiri funcţionau şi mai funcţionează instituţii ale statului, licee, iar primăria plăteşte peste o jumătate de milion de euro pe an chirie la hoţii de imobile. Ne aflăm într-o situaţie incredibilă… În Bihor, Consiliul Judeţean plăteşte, la fel, 700-800 de mii de euro chirii la hoţii de imobile. În Timişoara este şi mai grav; s-au împroprietărit cu vreo nouă licee şi colegii şi cu patru spitale. Peste un milion de euro chirie anual. Vor ieşi în curând la suprafaţă informaţii şi vor afla românii că – de pildă – mai mult de jumătate dintre imobilele din Carei sunt ale Ungariei. Ce trebuie să ştie românii? În baza legislaţiei din Ungaria, bunurile care se află în proprietatea bisericilor ungureşti de pe teritoriul României aparţin statului maghiar! Va exploda “bomba” şi la Aiud şi la Ocna Mureş, unde trei sferturi dintre clădiri au fost furate. Se vor trezi ca la Nadăş. Se ştiu şi clădirile preluate abuziv din Satu Mare, Arad şi Târgu-Mureş. La Alba Iulia, doar Muzeul Unirii a mai rămas românesc în cetate.

SRI şi SIE, prea mici pentru un război atât de mare?

O altă modalitate pe care-au folosit-o în afara justiţiei au fost comisiile locale şi judeţene. Aceste comisii n-au fost avertizate cu privire la faptul că statul român a cumpărat toate aceste proprietăţi şi că ele nu pot fi revendicate. N-au mai fost înştiinţaţi nici judecătorii şi nici membrii comisiilor de aplicare a legilor retrocedării că proprietatea nu se dovedeşte prin cartea funciară. Prin CF se evidenţiază modificările care-au intervenit de-a lungul timpului în ceea ce priveşte proprietarii acelui imobil şi nicidecum nu certifică proprietatea. Comisiile şi judecătorii ar fi trebuit să solicite actele originale de proprietate, sau reconstituirea în instanţă a dreptului de proprietate pe baza actelor originale. Nimeni nu le-a cerut! Ce s-a întâmplat în cărţile funciare? Eu am întâlnit la Cluj această situaţie care mi s-a părut incredibilă.

În Ardealul ocupat după Diktatul de la Viena au falsificat cărţile funciare în limba română. Reţineţi, în limba română! Şi eu am solicitat colaboratorilor toate dosarele referitoare la retrocedări ca să le studiez. Şi ce observ? Imobilul de pe strada – să zic – Iuliu Maniu numărul 5 intrat în proprietatea Bisericii Romano-Catolice în 1938 printr-o donaţie…Alt dosar, un alt imobil intrat în proprietatea Bisericii Reformate tot în ’38 prin donaţie de la persoană fizică. Am citit unul, două, trei, şi-mi dau seama că nu e ceva în regulă. Şi constat că nu există niciun document la baza acestor înscrieri. S-au făcut în limba română, iar în perioada ’40-’44 au scris toate cărţile funciare în ungureşte, inclusiv acest fals cu privire la donaţia din 1938. Ce face statul român? Un lucru deosebit. În februarie 1945 dă o lege prin care stabileşte că toate înscrierile făcute în cărţile funciare în ungureşte în Ardealul ocupat sunt nule de drept. Instanţele şi comisiile n-au aflat de ea sau n-au vrut autorităţile noastre să se afle de ea?

La Arhivele Naţionale din Bucureşti există toate, dar absolut toate datele referitoare la imobilele care au fost achitate în urma procesului optanţilor. Mai există multe şi prin arhivele judeţene. După ’50 nu s-au mai făcut de regulă înscrieri în cărţile funciare crezându-se că se va ajunge în comunism, unde averea era a “întregului popor”. Văzându-se că nici instanţele, nici comisiile nu solicită actele originale de proprietate, s-au dus cu aceste cărţi funciare. Am aflat că planul a fost pus la cale în Ungaria, unde s-au şi tipărit cărţi funciare false. Şi SIE şi SRI cunosc toată aceste lucruri. În judeţele unde UDMR a ajuns să deţină mai toate funcţiile de conducere, împreună cu bisericile, s-a acţionat pe toate căile posibile pentru a se prelua ilegal imobile ale statului român. S-a ajuns ca peste 35% din suprafaţa şi din clădirile Ardealului să aparţină Ungariei. Sunt judeţe întregi, Covasna, Harghita, unde peste 80% dintre proprietăţi nu mai aparţin românilor sau statului român.

Incredibila listă a clădirilor pierdute în Ardeal de statul român, clădiri pentru care plătim, noi, cu toţii, chirii exorbitante

Primarii şi secretarii Consiliilor Locale din localităţile judeţelor Cluj, Maramureş, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, precum şi conducătorii celor 4 Consilii Judeţene Cluj, Maramureş, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, la care se adaugă ofiţeri SRI şi angajaţi de la Arhivele Naţionale, respectiv din cele 4 judeţe, vă pot fi de un mare ajutor in efectuarea cercetărilor penale privind retrocedările in natură către bisericile ungureşti, Statusul romano-catolic, Ordinele călugăreşti maghiare, urmaşii grofilor şi ai multor asociaţii, ligi, fundaţii etc. ungureşti, care se pretind a fi continuatoare ale altora, cu denumiri identice, care au existat cindva in Romania, mai ales in Ardeal, in timpul ocupaţiei străine. O atenţie deosebită, in opinia mea, trebuie acordată in timpul cercetărilor penale complicităţii şi susţinerii de către unii preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene şi de către unii primari şi viceprimari din partea U.D.M.R. pentru retrocedarea sau improprietărirea cu numeroase imobile a bisericilor ungureşti şi a altor persoane juridice şi fizice maghiare. De un real folos in identificarea făptuitorilor şi cunoaşterea mijloacelor de probă, inclusiv a faptelor penale săvirşite in legătură cu retrocedările ilegale de imobile către bisericile ungureşti şi alte persoane juridice maghiare, pot fi: domnul Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca, precum şi viceprimarii din partea U.D.M.R., din perioada iunie 2004-iunie 2013. De la primarul Emil Boc puteţi obţine listele ilegale pe care le-a intocmit fostul viceprimar Boros Janos (decedat) in colaborare cu reprezentanţii Arhidiecezei Romano-Catolice din Alba Iulia, cuprinzind circa 100 de imobile din Municipiul Cluj-Napoca pe care Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi Comisia Naţională de Retrocedare a Imobilelor aparţinind cultelor religioase au decis să le dea, de fapt să improprietărească ilegal această Arhidieceză, care se pretinde continuatoarea Statusului romano-catolic, care nu a avut imobile in proprietate, aşa cum a dovedit in cărţile sale prof.univ.dr.Onisifor Ghibu şi a confirmat domnul dr.Ioan Drăgan, director al Arhivelor Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj, care, in adresa pe care mi-a transmis-o, cu nr. C/2389 din 30 decembrie 2005, a precizat că Statusul romano-catolic ardelean „administra averi uriaşe ale unor fonduri publice”. Este clar că Statusul romano-catolic nu a fost proprietar al imobilelor care au fost revendicate şi date ilegal Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, ci doar administrator.

In efectuarea cercetărilor penale, consider că este necesar şi puteţi obţine foarte multe informaţii de la economistul Pop Corneliu din Cluj-Napoca, autorul unui Studiu deosebit de bine documentat privind retrocedările ilegale de imobile către bisericile maghiare, precum şi de la cunoscutul şi apreciatul cercetător şi istoric Vasile Lechinţan, tot din municipiul nostru.

In opinia mea, cele mai multe dintre retrocedările şi improprietăririle ilegale vizind imobile ale Statului Roman şi ale autorităţilor publice locale au fost săvirşite in perioada 1999-2013.

Detalii in legătură cu faptele de natură penală, in ce constau, data comiterii lor şi urmările produse, precum şi identitatea făptuitorilor se află in fiecare dosar de retrocedare, avind la bază notificările formulate de către reprezentanţii bisericilor ungureşti, Statusului romano-catolic, ordinele călugăreşti catolice maghiare şi alte persoane juridice maghiare, cele mai multe pretinzindu-se continuatoare ale unora care aveau denumiri identice in timpul Imperiului Austro-Ungar sau ocupaţiei ungureşti de după Diktatul de la Viena din 30 august 1940. Mijloacele de probă necesare pentru aflarea adevărului in cursul cercetării penale se găsesc in toate dosarele de retrocedare, dintre care facem trimitere şi vă solicităm să le analizaţi cel puţin pe cele care se referă la următoarele imobile din Municipiul Cluj-Napoca: Colegiul Naţional “George Coşbuc”, Colegiul Naţional “George Bariţiu”, Liceul “Gheorghe Şincai”, Liceul “Emil Racoviţă”, Liceul Economic, Liceul de muzică “Sigismund Toduţă”, Liceul de coregrafie, Grupul Şcolar Tehnofrig, Grupul Şcolar “Anghel Saligny”, Şcoala Ajutătoare nr. 1, 10 grădiniţe retrocedate (lista lor se află la Primăria Municipiului Cluj-Napoca), apoi Centrul maternal, Centrul de plasament, Centrul de primire a minorilor, Liceul “Bathory Istvan”, Hotelul “Continental” (revendicat de Colegiul Reformat din Debrecen, Ungaria), Facultatea de Litere, Clădirea fostei Direcţii Agricole Cluj, Biserica Ortodoxă de pe Str. Viilor, Muzeul de Artă, ASOCIAŢIA AGRICULTORILOR MAGHIARI DIN ROMANIA – Str. Republicii nr. 22, SOCIETATEA MUZEULUI ARDELEAN – Str. Republicii nr. 1-3, ASOCIAŢIA KOLOSZVARI CASINO- Str. Eroilor nr. 16, ASOCIAŢIA AGRICULTORILOR MAGHIARI DIN ROMANIA- Str. Andrei Mureşanu nr. 10 (azi nr. 16), EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 11, incinta Liceului „Emil Racoviţă“, ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MINERVA“ – Str. Tipografiei nr. 16, ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MINERVA” – Piaţa Unirii nr. 11, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 12-14, Biblioteca Academiei, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Mihai Viteazul nr. 37, ASOCIAŢIA CULTURALĂ “MINERVA” – Str. S. Brassai nr. 5, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Maramureşului nr. 167/B, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 154, ASOCIAŢIA CULTURALĂ “MINERVA” – Str. S. Brassai nr. 7, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. O. Petrovici nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Iuliu Maniu nr. 1-3 – Piaţa Unirii nr. 30, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 13-15, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Avram Iancu nr. 13, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Doinei f.n. – Str. Piersicului nr. 15B, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Fr. J. Curie nr. 1, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 17-19, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Avram Iancu nr. 15, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Mihai Viteazul nr. 1, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 43-45-47, PROTOPOPIATUL ROMANO-CATOLIC CLUJ-NAPOCA – Str. Crişan nr. 12 (azi nr. 30), EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Constanţa nr. 31, 33, 37-39, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Piaţa Mihai Viteazul, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. O. Petrovici nr. 3, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Avram Iancu nr. 31-33, Liceul „Gheorghe Şincai“, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ IV – Str. Vlad Ţepeş nr. 7 (Someşeni), EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 1 – Policlinica CFR, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 26, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Oaşului nr. 129-131, Grădiniţa nr. 32, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 18, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Napoca nr. 1, CLĂDIRE – Piaţa Mihai Viteazul nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Regele Ferdinand nr. 117-118 (azi Str. Horea nr. 84-86), EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 14, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 43, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 24, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 55 – Str. Cimpeni nr. 2, Staţia de salvare, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Baba Novac nr. 36, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 1, Liceul forestier, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 2-4, Clinica de pediatrie, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA-IULIA – Str. V. Deleu nr. 2-4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA-IULIA- Str. Fagului nr. 1-17, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Fagului nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Decebal nr. 8, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 9 vechi (Str. Iaşilor nr. 1-3), CLĂDIRILE LICEULUI REFORMAT – Str. M. Kogălniceanu nr. 16, CLĂDIRE – Piaţa Avram Iancu nr. 15, Piaţa Unirii nr. 23 – dată in cota de 1/2 parte la cele 12 parohii din oraş, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL- Str. Cimpeni nr. 2-4, Clinica de pediatrie, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 9 – Str. S. Brassai nr. 8, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 7 – Str. S. Brassai nr. 4, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. David Francisc nr. 21 colţ cu Str. A Şaguna nr. 20, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Iaşilor nr. 26-28, CLĂDIRE – Str. Einstein nr. 2, CLĂDIRE – Str. Heltai nr. 4, CLĂDIRE – Str. Petöfi Sándor nr. 17, CLĂDIRE – Str. Piteşti nr. 9, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 9A vechi, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 11, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 7-9 cu Str. M.Kogălniceanu nr. 2, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 10, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Berăriei nr. 8, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Govora nr. 15 (azi Str. Şcolii nr. 35), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Brutarilor nr. 22, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. E. Grigorescu nr. 37-39, IMOBIL ŞCOALA SPECIALĂ – Str. George Coşbuc nr. 1, IMOBIL RESTAURANT + HOTEL AGAPE – Str. Iuliu Maniu nr. 6, IMOBIL ŞCOALA GENERALĂ IOAN BOB – Piaţa Unirii nr. 14, IMOBIL ŞCOALA GENERALĂ IOAN BOB – Piaţa Unirii nr. 16, IMOBIL – Str. Iuliu Maniu nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Avram Iancu nr. 17, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA Str. Avram Iancu nr. 13-15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, FUNDAŢIA STATUSUL ROMANO-CATOLIC DIN TRANSILVANIA – Str. Emil Racoviţă nr. 16, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 41, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 78, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 124, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 39, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Iuliu Maniu nr. 4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M. Kogălniceanu nr. 2, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M.Kogălniceanu nr. 7, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M.Kogălniceanu nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 8, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 10, IMOBIL – Str. Bolyai nr. 9, IMOBIL – Str. David Francisc nr. 2, IMOBIL (SORA) – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 5, ATELIER – Str. Maramureşului nr. 167/B, IMOBIL – Str. Bolyai nr. 12, IMOBIL- B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 14, IMOBIL – Str. Maramureşului nr. 15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren drum La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Faţa din Valea Chintăului, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, casă şi teren La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Faţa de la Coada Teleagului, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Colonia Breaza, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Pietroasa, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr.14, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 16, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 18, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 16, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 29, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. B. Bolyai nr. 7, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Primăverii nr. 10 (fostă Lingurarilor), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Calea Floreşti nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Sălciilor nr. 15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Donath nr. 184 (fost nr. 160), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. G. Coşbuc nr. 1, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ IV – Str. Moţilor nr. 84, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 16, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Napoca nr. 12, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. B.P. Haşdeu nr. 25, EPISCOPIA GRECO-CATOLICĂ DE CLUJ GHERLA – Str. Avram Iancu nr. 60 (azi 70-72), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pavlov nr. 20A, BISERICA BAPTISTĂ MAGHIARĂ CLUJ-NAPOCA – Str. Pietroasa nr. 6, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Lingurarilor nr. 10, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia, EPISCOPIA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMANIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 39, EPISCOPIA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMANIA – Str. Viilor nr. 35, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Roosevelt nr. 10, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Moldovei nr. 43 (azi Str. Burebista nr. 10), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pasteur nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pasteur nr. 41 – Str. Cireşilor nr.19, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Crişan nr. 23-25, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Horea nr. 31, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 32, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 75, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 126-132, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Valea a Treia, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – Str. Fabricii nr. 55, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Decebal nr. 50-52, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Decebal nr. 49-51, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Crişan, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 136-138, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Memorandumului nr. 9, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Emil Isac nr. 19, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Gen. Dragalina nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Maramureşului nr. 189, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Maramureşului nr. 187, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Maramureşului nr. 187, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mărăşti nr. 2-4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Vale nr. 4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Str. Uliului (Vulturului), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Pietroasa, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Mirişte, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Str. Dobrogei nr. 53-63, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Gela, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dosul de la Coada Teleacului, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dosul de la Valea Chintăului.

Infracţiunile in legătură cu retrocedările in natură ale imobilelor au fost comise cu intenţie directă, avind in vedere că persoanele vinovate aveau ştiinţă că incalcă prevederile legale, urmărind şi dorind realizarea acţiunii lor (latura subiectivă).

Invederăm faptul că urmările socialmente periculoase, care sint cuprinse in art. 248 C. penal, sint de necontestat.

Raportul de cauzalitate se deduce din insăşi materialitatea faptelor, nefiind necesar a fi dovedit.

Avind in vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm ca la soluţionarea prezentului denunţ penal să aveţi in vedere toate considerentele prezentate mai sus şi, pe cale de consecinţă, să demaraţi cercetările in vederea elucidării tuturor aspectelor, pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi, conform art. 3, 4 şi 202 C.pr.pen.

În drept, solicităm aplicarea prevederilor art. 248 C.pen., iar cercetarea penală să fie efectuată de procuror.

Dr. Gheorghe Funar

LIDERUL DEPUTATILOR PNL,ANDREI GEREA,ESTE PROPUNEREA LIBERALILOR PENTRU MINISTERUL ECONOMIEI!

15 oct.

Liderul deputaţilor PNL, Andrei Gerea, este propunerea liberalilor la Ministerul Economiei.

09171927-5790575

Gerea este vicepreşedinte al organizaţiei PNL Argeş şi este cunoscut ca fiind un apropiat al lui Crin Antonescu.

Gerea a fost votat în unanimitate de Biroul Politic al PNL, cu 58 de voturi „pentru”.

„Sper ca o generaţie nouă să-şi facă intrarea şi să treacă proba de foc. Cred în capacitatea lui Gerea de a face faţă în acest minister”, a spus Antonescu, după şedinţa BPN.

El a mai spus că este „un minister foarte greu, în general, într-o ţară care are principala problemă în zona economică”.

Andrei Gerea a declarat, în urma ședinței BPN a PNL de marţi, că nominalizarea sa la Economie reprezintă o sarcină dificilă deoarece este vorba de un minister ”greu”.

”E o sarcină care mă și onorează și care mă și emoționează. Este un minister greu, traversăm o perioadă dificilă cu toții și deși România s-a încadrat de la începutul anului pe un trend ascendent din punct de vedere macroeconomic, avem un indicator și anume produicția industrială care se află pe plus după multă vreme”, a afirmat Gerea.

”Știu că sunt multe lucruri nerezolvate încă, deși performanța minsitrului anterior a fost foarte bună, dar sunt convins că împreună cu colegii mei, cu cei care sunt în continuare în minister și cu care voi colabora, vom reuși să ducem la bun sfârșit sarcinile pe care le avem. Îmi doresc din tot sufletul să avem succes, pentru această echipă guvernamentală, pentru angajamentele pe care noi ni le-am luat în campania electorală și sunt convins că așa va fi”, a mai spus liberalul.

MANIFESTATIILE ANTI-ROSIA MONTANA SI LEGATURA CU UNGARIA,PRIN ONG–urile FINANTATE DE EVREU MILIARDAR DE ORIGINE MAGHIARA GEORGE SOROS PE NUMELE SAU ADEVARAT GYORGY SCHWARTZ!

15 oct.

Simboluri, agendă politică, proteste inițiate de ONG-uri finanțate de George Soros. Toate aceste elemente dovedesc legătura dintre manifestațiile anti-Roșia Montană și Ungaria.

Coincidențe care leagă protestele anti-Roșia Montană de Ungaria

SIMBOLURI

Sigla mișcării se suprapune bine pe conturul hărții Ungariei Mari.

Roșia-Ungaria-1

Protest-anti-Roșia-Montană

Monitorul de Alba scrie că imaginea răsturnată a “frunzei” este aproape identică cu harta “Ungariei Mari”, visul oricărui revizionist sau extremist ungur care “se respectă”. Până şi ordinea culorilor ajunge la o ordine firească, exceptând albul, care lipseşte din “frunză”, însă reprezintă fundalul pe care este plasat aceasta.

Inițiatorii simbolisticii mișcării ar fi mai multe persoane de etnie maghiară

Invitația la protestul din 6 octombrie 2013, preluată de pe Hot News

“Duminică ne strângem la 16:00 pe strada Roșia Montana colț cu Dezrobirii (la 400 m de Metrou Gorjului – M3). Plecăm pe traseul Iuliu Maniu – Cotroceni – Universitate la ora 17:00. După 20:00 ne dăm întâlnire în Piața Universității cu toți cei ce nu au putut ajunge pe traseu din motive obiective. Facem o poză de grup, iar ca să dăm bine în poză recomandăm să venim îmbrăcați în culorile campaniei: roșu/verde/alb” – exact culorile drapelului maghiar.

AGENDA POLITICĂ

Comunicat al Ministerului de Externe Maghiar

“Guvernul Ungariei «așteaptă respectarea regulilor europene în materie, precum și respectarea valorilor universale naturale și culturale puse în pericol de mineritul aurului la Roșia Montană, care fac parte integral din patrimoniul comun central-european și servesc egal interesele cetățenilor Ungariei cât și ai României». Budapesta, 02. 09. 2013, 16:22.

Manifestaţie împotriva proiectului minier Roşia Montană, într-un oraş din Ungaria

O demonstraţie a reunit, pe 3 octombrie, câteva sute de participanţi în Szolnok, în centrul Ungariei, aceştia protestând faţă de proiectul minier Roşia Montană din România, scrie antena3.ro.

Ferenc Szalay, primarul oraşului, a subliniat că investitorii străini ar putea obţine acum licenţă pentru a deschide o mină care să folosească tehnologie similară cu cea folosită la Baia Mare în 2000, când au avut loc pagube fără precedent, în urma unei deversări de cianuri în râul Tisa, care traversează Ungaria.

Iniţiativa civică europeană ar putea împiedica proiectul minei de aur din România, afirmă un europarlamentar ungar

Proiectul minei de aur de la Roşia Montană, care ar folosi o tehnologie contestată de spălare cu cianură, ar putea fi prevenit printr-o iniţiativă civică europeană, a declarat europarlamentarul ungar din partidul de guvernământ Fidesz Erik Banki vineri, 4 octombrie, într-o conferinţă de presă, potrivit agenţiei maghiare MTI.

Banki a remarcat că o propunere a guvernului român ce ar face posibilă extracţia de minereuri de aur şi argint de la Roşia Montană pentru următorii 17 de ani va pune serios în pericol mediul în România şi Ungaria.

Totodată, europarlamentarul s-a referit la o deversare de cianuri de la o mină de aur similară în România la Baia Mare în 2000, care a şters fauna sălbatică în sectorul ungar al râului Tisa şi a provocat daune de 30 de miliarde de forinţi.

Oficiali din Ungaria și Laszlo Tokes cer protectorat asupra Transilvaniei și oprirea investiției la Roșia Montană

Mai mulți oficiali ungari au participat sâmbătă, 12 octombrie, la Oradea, la Adunarea Delegaților Consiliului Național Maghiar din Transilvania (CNMT). Prezent la eveniment, Laszlo Tokes a fost reales președinte al CNMT. Principalele teme abordate în timpul discursurilor au fost: protectorat pentru maghiarii din Transilvania și oprirea proiectului minier de la Roșia Montană.

Laszlo Tokes a precizat următoarele: “nu există o cauză ungurească ardeleană, slovacă, ucraineană sau sudistă, ci cauză a bazinului Carpatic, care trebuie reprezentată. La nivel european, e o chestiune de minoritate, iar în cadrul acesteia e nevoie de o strategie pentru minoritatea maghiară”.

Totodată, președintele Consiliului a repetat o declarație pe care a făcut-o în vară, la Băile Tușnad, conform căreia Ungaria, ba mai mult, Europa, ar trebuie să își asume un protectorat al ungurilor din Transilvania.

Repas Zsuzsanna, subsecretar de stat responsabil cu politica de stat, a declarat următoarele în discursul ei: “Maghiarimea din Transilvania lasă în urmă un an plin de lupte și de evenimente, fie și numai dacă ne gândim la planurile de regionalizare care ar afecta negativ Secuimea, la investiția minieră de la Roșia Montană sau la tendința de îngrădire a folosirii simbolurilor naționale. În aceste lupte, CNMT a reușit să reziste la fel de bine precum în rolul menținerii permanente pe ordinea de zi a opiniei publice a subiectului autonomiei”.

Ea a adăugat că “Guvernul Ungariei sprijină intențiile de autonomie ale comunităților maghiare de peste hotare, dar că el nu poate acționa în locul acestora.

INFRASTRUCTURA

Site-urile organizațiilor care protesteaza impotriva proiectului RMGC sunt găzduite pe servere din Ungaria

Pe site-ul http://www.rosiamontana.org/ro/node/287, apare că Eugen David, președinte, are adresa de email alburnusmaior@ngo.ro. Pe site-ul ngo.ro la “date de contact” apare: StrawberryNet, Adresa – 520100 Sfântu Gheorghe O.P. 1, C.P. 24 România, Tel: +40 788 350150, Web: http://www.sbnet.ro. Finanțator este compania Strawberry NET – http://www.sbnet.ro/index.stm?apc=i–r0x1–&w=g&s=a.

» Centrul Regional de Protecţia Mediului pentru Europa Centrală şi de Est

» Fundaţia Soros pentru o Societate Deschisă

» Fundaţia Pentru Parteneriat

» USIS Democracy Commission

De asemenea, dacă ne uităm unde e găzduit serverul rosiamontana.org – http://who.is/website-information/rosiamontana.org – observam că proprietar este compania ETK, Email: domainadmin@easily.co.uk; adresa: Address Vadasz u. 29, Budapest H-1054, Hungary – adica o organizatie ungureasca de mediu, cu sediul la Budapesta.

ACȚIUNI LOCALE

Vizitatorii

Monitorulcj.ro scrie că, la 25 septembrie, a apărut informația potrivit căreia, timp de mai multe zile, grupuri de tineri străini se mișcă prin Roșia Montană în mașini cu numere de Ungaria și Germania, pentru a lipi afișe împotriva proiectului minier și pentru a instiga populația la violență.

BUSINESS

Legătura dintre ONG-urile care participa la protestele din Piata Universitatii si miliardarul american de origine maghiară George Soros.

Soros are o expunere de circa 250 de milioane de dolari pe piaţa aurului și poartă un război economic pe mai multe fronturi cu acționarul majoritar al Gabriel Resources, Beny Steinmetz.

Începând cu martie 2011, George Soros a vândut acțiunile deținute la Newmont Mining Corp (companie care deține 20% din Gabriel Resources), dar și pe cele de la Cartepillar Inc. (firmă care produce echipament pentru industria minieră). Peste trei luni, în iunie 2011, acesta răscumpără acțiuni de la aceleași companii, şi, în plus, la alte 20 de companii cu profil minier (Gold Fields Ltd., Allied Nevada Gold, Ivanhoe Mines Ltd, New Gold Inc., IAMGOLD Corp., Goldcorp Inc., Barrick Gold Corp., Eldorado Gold Corp., Randgold Resources Ltd., Silver Standard Resources Inc., Seabridge Gold, Golden Star Resources, Hecla Mining Co., Pan American Silver Corp., Nevsun Resources, Jaguar Mining Inc., Aurizon Mines Ltd., Golden Minerals Co., Compania de Minas Buenaventura S.A. ADS, Cameco Corp., Minefinders Corp. Ltd.).

TRAIAN BASESCU PANICAT CA ESTE FACUT SA-MAT.USL MUTA SI CASTIGA CURTEA CONSTITUTIONALA!

15 oct.

Aşteptată în luna decembrie, înlocuirea Iuliei Motoc la Curtea Constituţională, după validarea sa ca judecător al CEDO, se va amâna, cel mai probabil până la mijlocul lunii februarie.

ccr3

Motivul este decalarea vacanţei postului, Iulia Motoc intenţionând să rămână judecător al Curţii Constituţionale până pe 31decembrie şi nu până cel târziu pe 16 decembrie, atunci când îi expiră oficial mandatul lui Corneliu Bârsan, actualul reprezentant al României la CEDO.

Eliberarea unui loc la Curte se va suprapune astfel peste vacanţa parlamentară, urmând ca Senatul, care a numit-o pe Iulia Motoc în 2010, să poată desemna un înlocuitor abia după 1 februarie, la începutul viitoarei sesiuni a Legislativului. Timp de o lună, majoritatea la CCR pentru decizii sensibile riscă astfel să fie dificil de realizat, în condiţiile prezenţei a 8 din 9 judecători.

Înlocuirea Iuliei Motoc ar urma să schimbe actuala majoritate la Curtea Constituţională, întrucât, în noua configuraţie a Senatului, postul va reveni USL: Astfel, la CCR ar rămâne 4 judecători numiţi fie direct de preşedintele Traian Băsescu, fie pe filiera PDL, 4 avansaţi de USL şi unul, care ar urma să încline şi balanţa pentru deciziile politice cele mai importante, de către UDMR.

Până în acest moment USL nu a luat însă o decizie privind nominalizarea pe care o va face. Creditat cu cele mai mari şanse, senatorul PSD Ioan Chelaru.
Schimbarea de majoritate de la CCR, singura instituţie care poate răsturna deciziile din Parlament ale USL şi, în ultimele luni, aliat al preşedintelui Traian Băsescu, era preconizată pentru finalul anului, având în vedere că mandatul actualului judecător desemnat de România la CEDO, Corneliu Bârsan, se încheie pe 16 decembrie. În această situaţie, Senatul urma să voteze un nou titular, pentru cei şase ani rămaşi până la finalul mandatului început de Iulia Motoc, până la vacanţă.

Judecătoarea Iulia Motoc ar intenţiona însă să rămână la CCR până la finalul anului, întrucât normele internaţionale prevăd că mandatul la CEDO trebuie preluat în cel mult trei luni de la desemnarea în funcţie. Cum Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a luat decizia de a-i valida numirea pe 1 octombrie, termenul expiră la 1 ianuarie.
Înlocuitorul revine PSD. Favorit: Ioan Chelaru

Cum Iulia Motoc a fost desemnată în 2010 judecător al CCR din partea Senatului, nominalizată de coaliţia PDL-UNPR la acea dată, aceeaşi instituţie va fi în situaţia de a-i decide înlocuitorul. După nominalizarea Monei Pivniceru din partea PNL, în martie, noul nume ar urma să vină dinspre PSD.

Până la o decizie oficială în conducerea USL, favorit este Ioan Chelaru, decanul Baroului Neamţ, aflat la al treilea mandat de Senator din partea PSD.

TRAIAN BASESCU II SCOATE IN LINIA INTAI PE SLUGOII SAI DIN PRESA BASISTA IN FRUNTE CU EVREUL KHAZAR DE ORIGINE GERMANA,DE LA FAZ,KARL PETER SCHWARTZ!

15 oct.

Crin Antonescu este „flancat” de MRU, Stolojan şi Monica Macovei. PDL e pe val. Karl Peter Schwarz revine şi-şi informează cititorii că 15% din voturile la referendum au fost fraudate.

karl-peter-schwarz

Poziţia lui Crin Antonescu, „ameninţată” de MRU, „Stolo” şi Monica Macovei

Campania anti-USL se reia după „procedurile” din perioada lui 2012. Apar sondaje „cu dedicaţie”, ziarişti din străinătate prieteni ai fostului regim sunt reactivaţi, Monica Macovei se ţine de reclamaţii la „Înalta Poartă” europeană.

CSOP, institut de sondare din siajul PDL, a fost pus „la treabă”. Şi ce „aflăm” din cercetarea din septembrie 2013? Că, la capitolul încredere, Crin Antonescu este la aceeaşi cotă cu Traian Băsescu şi Gigi Becali (16%), iar MRU şi Theodor Stolojan le suflă în ceafă cu 15, respectiv 14%. Avem şi o premieră, posibilul prezidenţiabil „iepure” al PDL, Cătălin Predoiu, ţine şi el aproape cu un (doar) 11% (cu siguranţă în viitorul sondaj CSOP, Predoiu va „creşte”), iar Elena Udrea este şi ea acolo, cu 12%. Tema sondajului o reprezintă scăderea încrederii în politicieni – fapt real (şi nu doar în România) –, dar la CSOP scad „vertiginos” doar cei din USL, în timp exponenţii fostului regim nu sunt atinşi la procente. Pare de-a dreptul „interesant” ca subiecţii chestionaţi de CSOP să aibă tot atâtă încredere şi în Antonescu şi în Băsescu (subliminal se acreditează tema „Antonescu = Băsescu = Becali” – o viitoare temă de campanie portocalie). Tot „interesante” sunt prezenţa în top a lui MRU – care nu s-a remarcat cu absolut nimic în ultimul an (ba mai mult a făcut câteva gafe) şi cea a lui Theodor Stolojan, despre care nu s-a mai auzit nimic de multă vreme. Ţinând cont pentru cine lucrează CSOP, procentele pentru anonimul Predoiu sunt explicabile. Dar „surpriza” de mai mare o reprezintă doar cele 3 procente mai puţin pe care Monica Macovei le are în spatele prezidenţiabilului USL.

În ceea ce priveşte intenţia de vot, USL este creditat la un 55%, iar PDL apare cu cea mai mare cotă din toate sondajele existente – 19%. Evident, şi aici credibilitatea datelor sunt în suferinţă, din moment ce UDMR este cotat cu un incredibil 7% (niciodată în sondaje UDMR nu atinge un astfel de procent), iar PRM „ajunge” la 5%.

Practic, lucrurile sunt clare. Sondajul trebuie să sugereze că USL este în pierdere mare de viteză, PDL renaşte, iar Crin Antonescu (de fapt principala ţintă a sondajului) se îndreaptă spre prăpastie. Acum, se ştie, liderul liberal nu este momentan în cea mai bună formă a sa (ca să ne exprimăm plastic), dar să-l pui pe picior de egalitate cu Băsescu şi Becali, şi chiar cu MRU, pare prea de tot.

Ce ne „spunea” CSOP în 2012

Acum, pentru cine nu mai ţine minte cum erau făcute o serie de sondaje în 2012, facem un scurt „remember”. CSOP a fost singura casă de sondare care pe întreg parcursul anului 2012 a „ţinut” USL sub 50% (între 46 şi 48%), chiar şi cu puţine zile înainte de alegeri, când era evident pentru toată lumea care era realitatea din teren. În paralel, ARD (adică PDL „mascat”) a fost cotat în permanenţă în jurul a 24%.

Tot CSOP ne spunea în februarie 2012 că premierul Mihai Răzvan Ungureanu este pe primul loc la capitolul încredere. În ultimul sondaj de dinaintea alegerilor parlamentare, Ungureanu (ca şi Traian Băsescu) era plasat pe locul 4 la încredere, iar Vasile Blaga şi Emil Boc erau şi ei în „top 10”.

„Omul negru” de la FAZ, reactivat

În 2012, mai mulţi ziarişti străini aflaţi în siajul puterii portocalii au „lucrat” la foc continuu. Au tras în USL „din toate poziţiile” şi au preluat 100% tot ce susţinea Traian Băsescu & Co. Unul dintre aceştia, Karl Peter Schwarz (Schwarz în germană înseamnă negru – n.a.) de la FAZ (Frankfurter Allgemeine Zeitung), a fost „reactivat”.

Pe 11 septembriem el a prezentat în FAZ un „tablou” al situaţiei de pe scena politică din România – evident preluate din media din România.

Totuşi, avem şi elemente „inedite”. Astfel cititorii FAZ sunt „informaţi” că „cetăţenii protestează împotriva interferenţelor în sistemul judiciar”. Aici herr Schwarz confundă „cetăţenii” cu 60-70 de activişti portocalii, cam atâţia participând la singurul protest din faţa DNA. În plus, „interferenţe în sistemul judiciar” înseamnă altceva decât schimbarea (normală) a unui şef de secţie de la DNA. În plus, dacă PNL şi PSD sunt pe poziţii divergente faţă de proiectul Roşia Montană, nu ştim unde a văzut ziaristul german că liberalii şi social-democraţii se ceartă pentru numirile la vârf în justiţie.

Ziaristul de la FAZ – care evident nu uită să-l citeze pe Traian Băsescu, „Ponta minte cum respiră” – încearcă să sugereze ideea că urmează o schimbare de regim în România:

„Cu mitinguri în care se cerea demisia lui Traian Băsescu au început schimbările în România, acum avem «Jos Ponta!» şi «Jos Antonescu!» pe bannere”. Aici Schwarz acreditează ideea că protestele activiştilor de mediu s-au transformat în proteste împotriva regimului şi încearcă să pună semnul egalităţii dintre protestele din iarna lui 2012 cu cele de acum. Că s-a strigat „jos Ponta” la manifestările anti-Roşia Montană se ştie, dar s-a strigat strict pe subiectul în cauză, şi anume susţinerea de către premier a proiectului. Dar a compara protestele anti-regim din 2012 cu cele de acum este deplasat. Şi ar fi foarte interesant să ne spună herr Schwarz unde a văzut bannere cu „Jos Antonescu!”.

Cireaşa de pe tort din articol o reprezintă însă următoarea „informaţie”: „ anchetatorii estimează că au fost manipulate de până la 15% din voturi” (la referendumul din 29 iulie 2012 – n.a.). Adică ar fi vorba de cca 1.200.000 de voturi, adică atât cât a lansat în spaţiul public propaganda portocalie în 2012, înainte de a se plusa la 2 milioane. De unde a scos această informaţie ziaristul german, nu ştim, pentru că din rechizitoriul dat recent publicităţii şi din comunicatul DNA nu reiese aşa ceva.

STIRI IMPORTANTE ALE PRESEI DIN 15 OCTOMBRIE 2013!

15 oct.

Curtea Constituţională poate decide soarta torţionarilor: privatizarea companiei CFR Marfă a eşuat; FMI acuză interesele personale ale guvernanţilor în companiile româneşti de stat; astăzi se joacă România – Estonia şi Turcia – Olanda, meciurile care îi pot trimite pe ‘tricolori’ la barajul pentru Mondialul din Brazilia, sunt subiecte care ţin pagina de gardă a ziarelor apărute marţi,15 octombrie.

10150216-1943402105

Premierul Victor Ponta a declarat că preşedintelui Traian Băsescu i-a intrat în sânge să dea ordine procurorilor. „Mi se pare absolut anormal şi de criticat faptul că preşedintele ţării dă tot timpul indicaţii procurorilor. Ultima dată a dat indicaţii că nu ştiu ce să facă procurorii la CFR. Eu sunt convins că procurorii ştiu ce să facă de capul lor, fără să le spună Băsescu”, a declarat premierul, potrivit ziarului Jurnalul Naţional.

Bundestagul german şi Curtea Constituţională au decis încă din 1965, respectiv 1969, că infracţiunile de omor, genocid şi altele similare sunt imprescriptibile. Pe 15 octombrie Curtea Constituţională din România va decide daca legea 27/2012 care prevede că aceste infracţiuni sunt imprescriptibile este sau nu constituţională. La fel ca în Germania, şi în România dezbaterea juridică se axează în jurul principiului neretroactivităţii legii. Mai exact, dacă este normal ca o lege din 2012 să spună că faptele torţionarilor din anii ’60, crimele de la Revoluţie sau din timpul mineriadelor din anii ’90 pot încă fi cercetate după mai bine de 50, respectiv 20 de ani. Curtea Constituţională din Germania a decis că prelungirea sau eliminarea precripţiei nu afectează principiul neretroactivităţii legii. CEDO a luat o decizie similară în anul 2000, potrivit ziarului Gândul.

Cu circa un an înainte de alegerile prezidenţiale ce vor avea loc la finalul anului viitor, dreapta începe să-şi facă planuri concrete despre cine va fi candidatul cu cele mai multe şanse pentru a merge la Cotroceni, notează Curentul. Divizată deocamdată, drepta românească se află în procesul de tatonări iar cele mai mari şanse pentru a obţine acest statut le au Mihai Răzvan Ungureanu şi Cătălin Predoiu. Numai că unul reprezintă Forţa Civică (FC) iar celălalt PDL.

Privatizarea CFR Marfă a eşuat. Comisia de privatizare a comunicat Grupului Feroviar Român că privatizarea nu poate fi încheiată pentru că unele bănci creditoare ale CFR Marfă nu şi-au dat acordul pentru schimbarea acţionariatului, iar Consiliul Concurenţei nu a avut timpul necesar pentru a se pronunţa asupra tranzacţiei, notează România Liberă. Prin urmare, contractul se desfiinţează de drept la finalul zilei, iar GFR nu are bază legală să achite diferenţa de preţ, menţionează GFR. Ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, a declarat, luni seara, că GFR ar fi putut plăti pentru acţiunile CFR Marfă, că ministerul a îndeplinit toate condiţiile pentru transferul de proprietate şi că procesul de privatizare va fi reluat.

De ce a eşuat privatizarea CFR Marfă: tergiversările instituţiilor de stat, neîndeplinirea unor condiţii esenţiale de către vânzător şi controversele iscate pe marginea vânzării transportatorului feroviar au compromis transferul acestuia către investitorul privat, susţine Adevărul. Modul în care au evoluat lucrurile în fiecare etapă a procesului demarat în februarie pentru privatizarea CFR Marfă arată cum trebuie să procedeze o autoritate care scoate la vânzare ceva ce, de fapt, nu vrea să vândă. Dar mai ales arată cum instituţiile statului se împiedică în propriile proceduri când vine vorba să ducă la bun sfârşit o acţiune concretă.

În 2013, mai multe milioane de români au fost puşi în faţa unui nou paradox fiscal: pentru simplu fact că au statut de acţionar la un SIF, care a repartizat dividende, sunt datori cu 44 lei către Casa Asigurărilor de Sănătate, afirmă Capital. O plată pe care nici nu ştiu că o au de făcut, pentru o sumă pe care cei mai mulţi dintre ei nu au încasat-o şi nici nu stiu că o au de încasat!

Companiile private autohtone au întrecut autorităţile locale la fraudarea fondurilor europene. Mai mult, în doar doi ani, între 2010 şi 2012, cazurile de fraudă s-au triplat, arată o analiză a Societăţii Academice din România (SAR), prezentată luni de Răzvan Orăşanu, director de cercetare la SAR. Soluţia pentru aceste probleme, în viziunea ministrului Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, ar fi simplificarea majoră a procedurilor şi reducerea structurilor din sistem, notează Puterea.

FMI acuză interesele personale ale guvernanţilor în companiile româneşti de stat. Este pentru prima dată când FMI vorbeşte într-un raport oficial despre faptul că întârzierea reformelor din companiile de stat are legătură directă cu interesele personale ale guvernanţilor. În plus, FMI atrage atenţia că ‘priorităţile divergente din cadrul coaliţiei’ pun beţe în roate guvernului, susţine Cotidianul.

Criza financiară declanşată în anul 2008 a afectat grav sectorul de construcţii din România, măsurile de austeritate determinând reducerea semnificativă a portofoliului de proiecte finanţate atât de la bugetul de stat, cât şi cele finanţate din surse private. Numai anul trecut, durata medie de recuperare a unei creanţe, pentru companiile din sectorul de construcţii, s-a situat la nouă luni, iar rata medie a profitului pe 2012 a atins un prag negativ, respectiv -10%, în timp ce o treime din firmele de construcţii au declarat stare de faliment anul acesta, afirmă Curierul Naţional.

Băncile aveau la sfârşitul lunii august depozite în lei cu scadenţa de doi sau trei ani atrase de la populaţie de aproape 7 miliarde de lei (1,6 mld. euro), în creştere cu echivalentul a o jumătate de miliard de lei faţă de luna anterioară, arată datele agregate de BNR, scrie Ziarul Financiar. Creşterea din august este surprinzătoare având în vedere că aceste instrumente de economisire fuseseră lăsate de bancheri în planul secund, ceea ce a făcut ca ritmul de creştere a stocului să încetinească în prima jumătate a anului. Mai mult, luna iulie consemnase prima scădere lunară a soldului din ultimii doi ani, atunci fiind înregistrat un minus de peste 100 de milioane de lei.

Ofertele publice de vânzare a acţiunilor statului din acest an, ca şi cea a acţiunilor AdePlast au readus la bursă pe mulţi dintre clienţii vechi ai caselor de brokeraj, potrivit oficialilor acestora. Numărul de clienţi noi atraşi în piaţă va putea fi estimat abia la începutul anului viitor, potrivit Economica.net.

Tot mai multe comunităţi din Spania, Grecia şi Franţa au renunţat la euro şi plătesc, în schimb, cu ‘albine’, ‘ore’, ‘vecini’ şi ‘ecouri’, folosind sisteme paralele de troc. Criza economică a scos la lumină toate deficienţele zonei euro în forma ei actuală. În timp ce Bruxelles-ul şi cele 18 guverne din uniunea monetară caută măsuri pentru rezolvarea acestora, câteva comunităţi mai mari sau mai mici din Spania, Grecia şi Franţa au găsit soluţii pentru a ‘ocoli’ aproape complet moneda unică despre care consideră că le face mai mult rău decât bine, informează Adevărul.

O expertiză cerută de Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) arată că omul de afaceri Elan Schwartzenberg s-a folosit de bani negri ai mafiei petrolului în negocierile privind preluarea controlului asupra postului de televiziune ‘Realitatea TV’. Documentul stă la baza dosarului contrabandei cu petrol, despre care EVZ a relatat cum un grup de afacerişti condus de fugarul Codruţ Marta-şef de cabinet la Fisc – şi de afaceristul băcăuan Radu Nemeş au rulat zeci de milioane de euro. Între timp, anchetatorii au descoperit că Elan Schwartzenberg negocia, din străinătate, vânzarea postului de televiziune prin intermediul reţelei ‘Skype’, susţine Evenimentul Zilei.

Procurorul Papici Lucian, şef al Secţiei I al DNA, ‘eroul’ unui scandal politic artificial inflamat de filiera Macovei-Băsescu-Kovessi, a trimis sub semnătură proprie spre instanţă dosarul ‘Şantajul fără şantaj’. Pe lângă Sorin Alexandrescu, acuzat de şantaj, de aceeaşi încadrare juridică ‘se bucură’ şi Intact Publishing, compania din trustul de media care editează Jurnalul Naţional. Un interviu care a trecut nebăgat de nimeni în seamă în 2012, inclus într-o carte omagială dedicată DNA, are valoare de document în condiţiile de opresiune la care a fost supus Jurnalul Naţional şi Antena 3 de organele de cercetare penală din DNA. Aflaţi sub acoperirea unui mandat de siguranţă naţională, cerut de SRI în martie 2013, procurorii DNA au făcut investigaţii secrete asupra acţionarilor, directorilor şi ziariştilor din Antene şi publicaţiile trustului media, notează Jurnalul Naţional.

România mai are de jucat cu Estonia în preliminariile pentru CM din Brazilia. În cazul în care Turcia nu va câştiga cu Olanda, naţionala poate merge la baraj, acolo unde este aşteptată de echipe precum Croaţia, Suedia, Grecia sau Portugalia. Mitică Dragomir a anunţat şi bonusul colosal pe care îl vor primi jucătorii lui Piţurcă în cazul calificării la turneul final: „Prima totală ar fi de 4 milioane de euro’, susţine Pro Sport.

Olanda poate ajuta România să ajungă la baraj şi batavii promit să încurce Turcia. Selecţionerul olandezilor, Louis Van Gaal, a declarat la conferinţa de presă că România e favorită pentru locul 2, anunţă Gazeta Sporturilor. România are nevoie ca Olanda să nu piardă în Turcia, situaţie în care o victorie a tricolorilor cu Estonia ne-ar trimite la baraj.

TRAIAN BASESCU A PROMULGAT LEGEA PRIVIND FINANTELE PUBLICE!

15 oct.

Traian Băsescu a semnat luni decretul privind promulgarea actului normativ pentru modificarea şi completarea Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice.

basescu-atac-la-voiculescu-un-infractor-striga-sa-iau-mana-de-pe-justitie-46625-1-mica

Pe 9 octombrie, Curtea Constituţională a României (CCR) a respins cu majoritate de voturi, ca neîntemeiată, sesizarea deputaţilor PDL, UDMR şi PP-DD privind neconstituţionalitatea Legii pentru modificarea şi completarea Legii 500/2002 privind finanţele publice.

PDL, PP-DD şi UDMR au sesizat CCR cu privire la acest act normativ, deoarece au considerat că ar limita dreptul parlamentarilor de a formula amendamente la proiectul de buget.

Deputatul democrat-liberal Claudia Boghicevici a anunţat recent că cele trei partide au sesizat Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea a două articole din acest act normativ.

„Contestăm articolele 17 alineat 2 şi articolul 36. Acest proiect încalcă Constituţia României şi dreptul parlamentarilor de a reprezenta interesul cetăţenilor, cei care ne-au trimis în Parlamentul României”, a declarat deputatul PDL.

În opinia sa, proiectul de lege limitează menirea parlamentarului.

„Cred că nimeni nu poate să cunoască mai bine decât un parlamentar necesităţile colegiului din care provine. (…) Proiectul de lege ce face de fapt? Limitează menirea parlamentarului. Deci nu se vor mai lua în considerare decât acele amendamente, deci nu se vor mai dezbate, referitor la bugetul ţării, doar acele amendamente prin care se propun modificări sau completări la proiectul bugetului anual şi anexele acestora, creditele bugetare sau angajamentele prezentate de Guvern. Eu cred că, de fapt, menirea noastră, a parlamentarilor, este aceea de a reprezenta şi de a ţine cont de voinţa cetăţenilor. (…) Sunt elemente abuzive prin care Guvernul şi majoritatea parlamentară, prin acel procent de 70%, încearcă să excludă acele dezbateri prin care noi, parlamentarii, am avut contribuţii serioase la construcţia bugetului României”, a susţinut Boghicevici.

Deputaţii au adoptat în septembrie proiectul de lege pentru modificarea şi completarea Legii 500/2002 a finanţelor publice. Prin actul normativ, la articolul 17, după alineatul (2), s-a introdus un nou alineat, alineatul 2 indice 1, cu următorul cuprins: „Parlamentul va lua în dezbatere numai amendamentele prin care se propun modificări sau completări la proiectul legii bugetare anuale şi la anexele la acesta, la creditele bugetare şi/sau de angajament prezentate de Guvern în structura prevăzută de art. 36 alin. (1)”.

FOSTUL PREMIER ADRIAN NASTASE ATRAGE ATENTIA CA O PARTICIPARE A PARTIDELOR DIN COALITIA DE GUVERNARE,PE LISTE SEPARATE LA ALEGERILE PARLAMENTAREAR CREA CONFUZIE IN RANDUL ELECTORATULUI USL!

15 oct.

O eventuală participare a partidelor din coaliţia de guvernare pe liste separate la alegerile europarlamentare ar putea crea tentaţia prezentării unor aspecte legate de guvernare în mod diferit, a declarat pentru AGERPRES fostul premier Adrian Năstase.

668x344adriannastasecondamnatani-1350756319

Totodată, apreciază acesta, există speranţa ca, prin clarificarea votului, coaliţia de guvernare să fie revalidată, alături de posibilitatea reasumării unei abordări ideologice.

În opinia fostului preşedinte al PSD, alegerile europarlamentare nu vor oferi ocazia unor discuţii despre Europa sau despre probleme europene.

„Nu se întâmplă lucrul acesta nici în alte ţări. Până la urmă, la alegerile europarlamentare se va discuta tot despre guvern, tot despre guvernare, tot despre lideri politici. Este oarecum cinic ce spun, dar să nu ne facem iluzii că temele vor fi altele. De aceea, în opinia mea, participarea pe liste separate va crea o anumită tentaţie pentru reprezentanţii acestor liste – vorbesc de cei din coaliţia guvernamentală – să prezinte chestiunile de guvernare în mijlocul guvernării într-un mod diferit, ceea ce cred, nu este un lucru extrem de pozitiv şi în plus riscă că creeze premisele unor concluzii de un anumit ordin în perspectiva alegerilor prezidenţiale”, a subliniat Adrian Năstase.

Potrivit acestuia, rezultatele la europarlamentarele din 2014 ar putea pune în discuţie la nivel local o anumită premisă de la care s-a pornit – aceea de egalitate, de paritate în alocarea unor posturi.

„Şi, dacă rezultatele vor fi diferite faţă de prezumţia iniţială, vor începe comentarii la nivel local pentru corectarea situaţiei referitoare la posturi şi există riscul de a reîncepe o discuţie despre alocările de funcţii şi aşa mai departe. Aceasta este partea să spunem pesimistă. Există şi speranţa că, în felul acesta, prin însumarea, prin clarificarea votului se va revalida coaliţia de guvernare şi de asemenea există posibilitatea de reasumare a unei abordări ideologice. Vom vedea dacă va prevala partea să spunem pesimistă şi vor apărea aceste riscuri de care am vorbit sau elementele pozitive – care de asemenea sunt inerente în această abordare – vor fi cele care vor domina analiza pe care o vom face după alegerile europarlamentare”, a conchis fostul premier.

MINISTRUL ROMAN AL MEDIULUI ROVANA PLUMB:ROMANIA SUSTINE INITIATIVA ONU PENTRU ORGANIZAREA UNUI SUMMIT PRIVIND SCHIMBARILE CLIMATICE!

15 oct.

România susţine iniţiativa secretarului general al ONU, Ban Ki-moon, privind organizarea unui summit la nivel de lideri în cursul anului 2014 pentru consolidarea măsurilor necesare definitivării în 2015 a unui acord juridic global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în perioada de după 2020, a declarat luni ministrul mediului, Rovana Plumb, care a participat la Consiliul de Mediu al UE desfăşurat la Luxemburg.

rovana-plumb-luam-in-calcul-o-formula-diferita-pentru-timbrul-de-mediu-la-benzina-si-diesel-74938

Consiliul de Mediu a finalizat luni mandatul UE pentru cea de a 19-a Conferinţă a Părţilor la Convenţia ONU privind schimbările climatice, care va avea loc la Varşovia, în perioada 11-22 noiembrie.

‘România a solicitat un mandat clar pentru intrarea în negocierile internaţionale, astfel încât în 2015 să ajungem la un acord juridic echilibrat la nivel global privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră post-2020. Am susţinut şi iniţiativa secretarului general al ONU, domnul Ban Ki-moon, aceea de a avea un summit în cursul anului 2014 la nivel de lideri pentru a putea consolida măsurile necesare definitivării în 2015, la Paris, a acordului juridic global’, a declarat telefonic Rovana Plumb.

%d blogeri au apreciat: