Arhiva | 7:21 pm

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN:”DISCUTIILE DINTRE REPREZENTANTII CABINETULUI PONTA SI CEI AI ADMINISTRATIEI PREZIDENTIALE SUNT „CONSTRUCTIVE!”

15 oct.

Discuţiile dintre reprezentanţii Guvernului şi cei ai Administraţiei Prezidenţiale cu privire la acordul de cooperare instituţională au fost „constructive”, deşi nu foarte simple, a declarat marţi ministrul de Externe, Titus Corlăţean, care a luat parte la întâlnirea dintre reprezentanţi ai palatelor Cotroceni şi Victoria, ce a avut loc la o vilă de protocol.

Ponta-Băsescu8-310x207

„Avansăm spre o funcţionare din nou corectă la nivel instituţional şi realmente poziţiile sunt constructive. Nu este foarte simplu, dar încercăm să avansăm în direcţia cea bună’, a afirmat Titus Corlăţean, la Palatul Parlamentului.

Întrebat dacă se pune problema ruperii pactului de coabitare, el a afirmat că ambele părţi şi-au enunţat setul de valori, de principii fundamentale, „începând cu apartenenţa noastră la spaţiul european, euroatlantic, cu valorile statului de drept, democraţiei cu parteneriatul strategic cu SUA”.

„Sunt valori pe care toată lumea le împărtăşeşte şi este corect să mergem mai departe într-un spirit de bună înţelegere pe cât posibil”, a punctat Titus Corlăţean.

El a precizat că s-a stabilit păstrarea unei „anumite discreţii asupra conţinutului discuţiilor” cu reprezentanţii Administraţiei Prezidenţiale.

„Spiritul a fost unul constructiv. (…) Sper să avansăm în direcţia cea bună într-un ritm susţinut”, a adăugat Titus Corlăţean.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat săptămâna trecută că a decis să declanşeze mecanismul de consultare prevăzut în acordul de cooperare instituţională, arătând că a constatat faptul că acesta a fost încălcat „consistent” de premierul Victor Ponta.

Premierul Victor Ponta a anunţat ulterior că i-a desemnat pe miniştrii Titus Corlăţean (Externe) şi Robert Cazanciuc (Justiţie) să poarte discuţii cu doi consilieri ai preşedintelui Traian Băsescu, urmare a unei cereri oficiale pe care şeful statului i-a adresat-o.

Şeful Guvernului a susţinut că şi-a îndeplinit obiectivul pe care şi l-a propus în legătură cu pactul de coabitare şi anume acela de a evita, în decembrie 2012, o nouă criză instituţională şi politică. Ponta a mai spus că în continuare crede în necesitatea acordului de colaborare instituţională.

PRESEDINTELE PNL CRIN ANTONESCU A AFIRMAT MARTI CA NU ARE NICIO EMOTIE CA BASESCU SA RESPINGA NOMINALIZAREA LIBERALULUI ANDREI GEREA!

15 oct.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a afirmat, marţi, că nu există nici un motiv în ceea ce priveşte o posibilă respingere de către ex-preşedintele Traian Băsescu a nominalizării lui Andrei Gerea la conducerea Ministerului Economiei.

Antonescu-Băsescu-640x428

„Eu am emoţii din ce în ce mai mult. Adică, eu sunt o persoană care mă îmbogăţesc sufleteşte cu trecerea anilor. Nu există niciun motiv în ceea ce-l priveşte pe dl. Andrei Gerea ca preşedintele să exercite acest curios drept de veto o dată, numai o dată, pe care i l-a dat Curtea”, a spus Antonescu.

El a reamintit că în momentul în care Ovidiu Silaghi a fost desemnat de PNL ministru al Transporturilor „nu exista niciun motiv, niciun dosar, niciun element”.

„Nu există niciun temei să credem că şi domnului Gerea i-ar putea apărea aşa un dosar, vreo declaraţie a cine ştie cui. Nu, vorbind foarte serios, nu am nicio emoţie în această privinţă”, a punctat Antonescu.

Liderul liberalilor a vorbit şi despre faptul că premierul Victor Ponta a anunţat că acceptă propunerea PNL privind nominalizarea lui Andrei Gerea la Ministerul Economiei.

„Iată ce bine ne înţelegem noi doi, cum spunea un cântec bătrânesc”, a spus Antonescu.

La rândul său, Andrei Gerea s-a declarat convins că în lucrurile vor evolua potrivit legii când propunerea va ajunge la Preşedinţie.

„Nu este o emoţie personală. Este adevărat că este un moment important în viaţa fiecărui politician, dar eu sunt convins că lucrurile vor evolua conform legii”, a spus el.

Liderul deputaţilor PNL, Andrei Gerea, a fost propus de conducerea partidului pentru a prelua portofoliul de la Economie.

LA ORDINUL LUI BASESCU,”DRAGA ANI” A EMIS DOUA COMUNICATE DE PRESA PRIN CARE SENATORUL LIBERAL SORIN ROSCA STANESCU ESTE INCOMPATIBIL!

15 oct.

Agentia Nationala de Integritate a emis azi doua comunicate de presa prin care informeaza ca senatorul PNL ar fi vinocat de fals in declaratii si de asemenea ca se afla in incompatibilitate.

srs_edit21-e1296827243313

Agenția Națională de Integritate a constatat existența stării de incompatibilitate în cazul lui SORIN ROȘCA-STĂNESCU, Senator în Parlamentul României. Starea de incompatibilitate a intervenit ca urmare a exercitării simultane a mai multor funcții și calități, contrar prevederilor legale.

SORIN ROȘCA-STĂNESCU s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 19 decembrie 2012 – 16 aprilie 2013, întrucât, a deținut, simultan, calitatea de Senator în Parlamentul României și funcția de administrator în cadrul S.C. AERO MARINA CLUB S.R.L.

Astfel, SORIN ROȘCA-STĂNESCU nu a respectat dispozițiile art. 82, alin. (1), lit. a) din Legea nr. 161/2003, potrivit cărora „Calitatea de senator […] este […] incompatibilă cu funcția de […] administrator […] la societățile comerciale […]”.

Persoana evaluată a fost informată despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiază – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat şi de a prezenta date sau informații pe care le consideră necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. SORIN ROȘCA-STĂNESCU a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere scris, în exercitarea dreptului la apărare.

„Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat […] încălcarea obligaţiilor legale privind […] starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective […]”.

„Persoana […] față de care s-a constatat […] starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică […] pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcție eligibilă, nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului”.
Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

+

Agenția Națională de Integritate a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la existenţa indiciilor referitoare la săvârşirea infracţiunii de fals în declarații săvârșită de senatorul Sorin ROȘCA-STĂNESCU.

Sorin ROȘCA-STĂNESCU nu a menționat în declaraţiile de avere depuse la 19 decembrie 2012 și 4 martie 2013 valoarea activelor financiare (depozite) deținute de copiii minori ai acestuia la bănci aflate atât pe teritoriul României, cât și în afara acestuia.

Valoarea totală a activelor financiare (depozitelor) nemenționate de Sorin ROȘCA-STĂNESCU în declarațiile de avere și care se regăsesc la băncile aflate pe teritoriul României este de 63.638 Euro, iar valoarea conturilor deschise la o instituție bancară din Elveția este de 177.035 CHF (aprox. 143.000 Euro).

De asemenea, Agenția Națională de Integritate a sesizat și Oficiul Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor având în vedere existența indiciilor temeinice privind posibila încălcare de către Sorin ROȘCA-STĂNESCU a Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea și sancționarea spălării banilor, precum și pentru instituirea unor măsuri de prevenire și combatere a finanțării actelor de terrorism.

Persoana evaluatã a fost informatã despre declanșarea procedurii de evaluare, elementele identificate, precum și drepturile de care beneficiazã – de a fi asistat sau reprezentat de un avocat și de a prezenta date sau informații pe care le considerã necesare, personal ori prin transmiterea unui punct de vedere scris. Sorin ROȘCA-STÃNESCU a depus la dosarul de evaluare un punct de vedere scris, în exercitarea dreptului la apãrare.

Sorin ROȘCA-STĂNESCU exercită funcția de Senator în Parlamentul României începând cu data de 19.12.2012.

Agenţia Naţională de Integritate îşi exercită atribuţiile cu respectarea principiilor legalității, confidenţialității, imparţialității, independenţei operaţionale, celerității, bunei administrări, precum şi al dreptului la apărare.

DUPA RETETA LUI „NASHU IN SUFLET”,TRAIAN BASESCU,PROCURORUL SANTAJIST,LUCIAN PAPICI,S-A ANTEPRONUNTAT IN 2012,”JURNALUL SI ANTENA 3 SUNT „PERNICIOASE”.DUPA UN AN,TRIMITE COTIDIANUL JURNALUL SI A3 IN INSTANTA!

15 oct.

Procurorul Papici Lucian, şef al Secţiei I al DNA, “eroul” unui scandal politic artificial inflamat de filiera Macovei-Băsescu-Kovessi, a trimis sub semnătură proprie spre instanţă dosarul “Şantajul fără şantaj”. Pe lângă Sorin Alexandrescu, acuzat de şantaj, de aceeaşi încadrare juridică “se bucură” şi Intact Publishing, compania din trustul de media care editează Jurnalul Naţional.

jurnalul-si-antena-3-sunt-pernicioase-lucian-papici-s-a-antepronuntat-in-2012-dupa-un-an-trimite-ziarul-si-a3-in-instanta-18464490
Un interviu care a trecut nebăgat de nimeni în seamă în 2012, inclus într-o carte omagială dedicată DNA, are valoare de document în condiţiile de opresiune la care a fost supus Jurnalul Naţional şi Antena 3 de organele de cercetare penală din DNA. Aflaţi sub acoperirea unui mandat de siguranţă naţională, cerut de SRI în martie 2013, procurorii DNA au făcut investigaţii secrete asupra acţionarilor, directorilor şi ziariştilor din Antene şi publicaţiile trustului media.

Mânaţi de ordinul lui Băsescu Traian, care a dat directive clare de acţiune împotriva trustului de presă, procurorii din DNA se conformau cu mult înainte de a deschide dosarul “Şantajul”.
Discuţia dintre Cristian Ghinea şi Lucian Papici, cuprinsă în volumul “Eu Votez DNA”, devine, prin republicarea ei acum, în Dilema Veche, un bumerang care se sparge în capul celor care au montat “Şantajul”. Zelul celor doi băsişti de a-şi reexpune pălăvrăgeala le vine, cu tot cu lături, în cap.

Băiat cu lecturi selectate, Papici spunea despre Jurnalul Naţional în 2012 că este “pernicios”. Adică, face rău, este periculos. Având satârul în mână, hotărât să taie răul din rădăcină, investighează în 2013 Jurnalul Naţional într-un dosar în care ziarul nu are nici o implicare. Pentru a-şi duce sarcina la sfârşit, în ultima zi de mandat legal la DNA, trimite Jurnalul Naţional şi A3 în judecată!

Când doi băsişti stau la un pahar de vorbă, aşa, cinstit între ei, nu pot face valuri nici într-o ceaşcă. Senzaţia pe care o lasă tirul de artilerie al armatei de lustragii de imagine, încolonaţi cu periile în mână să scoată lumină din minţile întunecate ale “macoviştilor”, este tragi-comică. Dau din mâini, scuipă pe pantof dar nu iese lustrul de nici o culoare. Efortul este însă reţinut în publicaţii marginale citate de televiziuni fără audienţă dar cu morgă mai mare chiar decât solemnitatea plătită la pompe funebre. Este lumea lor închisă, a elitiştilor care îşi dau certificate de valoare între ei, a ONG-urilor bine finanţate, care îmbrăţişează cauzele mereu contrare bunului simţ. Nu sunt mulţi, dar sunt fanatici, eficienţi prin disciplina de tip militar şi aciuaţi de regulă pe lângă instituţiile de forţă care vorbesc prin ei.
Un asemenea “lustragiu” este şi Cristian Ghinea, un tip alunecos, cu haine euroepne dar minte stalinistă. Educat de Monica Macovei şi programat cu cipuri portocalii să umple cu viaţă păpuşile gonflabile ale regimului Băsescu, el are în ordinul de luptă să servească DNA. Nu este încă denunţător, dar este disponibil moral pentru această calitate; are însă larg deschise porţile instituţiei căreia i-a dedicat un imn publicistic: Eu votez DNA.
Desigur, titlul în sine este un atac la democraţie pe care autorul îl face voluntar. Parchetul anticorupţie a intrat deja în politică, a făcut atâtea dosare politice, dar Ghinea Cristian doreşte chiar mai mult: DNA să arbitreze la balotaj alegerile, expunându-şi ce are pe buletinul de vot al sufletului: procurori băsişti.
În plin scandal legat de ieşirea lui Papici din DNA, Cristian Ghinea găseşte nimerit să reia pasaje din opera lui de căpătâi, şi anume, interviul cu procurorul “victimă”. Ce aflăm din ciorba reîncălzită şi servită într-un moment oportun? Că Papici Lucian a fost făcut şef de Morar şi, şcolăreşte, îşi prezintă victimile: Becali, Mureşan, Remeş, Voicu, Ritzi, Dan Diaconescu, Adrian Năstase, Şerban Mihăilescu. Tam-nesam, autorul dă o altă turnură discuţiei şi-l întreabă “citiţi presa?”.
“Da, citesc Adevărul, Evenimentul Zilei, România Liberă, Dilema Veche, Revista 22. În rest nimic… În rest nu…” Procurorul Papici nu vrea să iasă din lecturile obligatorii ale băsistului de serviciu să nu i se “contamineze” ideile cu cine ştie ce blestemăţii. Nu citeşte altceva, dar, ca orice stalinist, acuză prin neştiinţă: Jurnalul Naţional, Cotidianul, Lumea Justiţiei sunt pernicioase, dă Papici Lucian sentinţa.

Cum fixează DEX termenul „pernicios“: care cauzează un rău, care este periculos (în special pentru sănătate), dăunător, vătămător. Ca să-și protejeze sănătatea, procurorul Papici ne ocolește. Cine i-o fi dat „rețeta“? Evident, a aflat de la Băsescu Traian, șeful suprem, că Jurnalul este „rău“, trebuie ocolit, ca și Antena 3. Transformat și el într-un mic anchetator (boala asta se ia ca tusea măgărească sau ca râia), Ghinea îl „scormonește“ pe Papici cu o nouă întrebare: „Deci, practic, nu mai au efect pe cazuri aceste atacuri“.

Răspunsul este pe măsură.
„N-au nici un efect inhibitoriu asupra procurorilor anticorupție, ba din contră, îi motivează și mai tare.“ Până la acest moment al interviului nu se vorbise despre atacuri: le-au subînțeles cei doi că vin de la „pernicioși“. Problema comună a celor doi băsiști este logica: Papici nu citește Jurnalul, dar Ghinea i-l flutură pe sub nas ca să-i verifice „puritatea“ (sămânță de denunțător – n.n.). Răspunsul este ca la PCR: ascultați Europa Liberă? Nu, să trăiți, dar „e mincinoși“! Papici, cu ura lui dovedită față de „pernicioși“, după un an de la acest „faimos“ interviu pe care nu l-a băgat nimeni în seamă la publicare (aprilie 2012), în aprilie 2013 aproba cererea procurorului subaltern, Bendeac Iuliana, de a percheziționa redacția Jurnalul Național timp de 5 zile. Voia să-și umple golul de lectură? Nu întâmplător, același Papici Lucian, care și-a exprimat public opiniile despre ziare dând verdictul de „per- nicios“ pentru Jurnalul Național, a trimis în instanță dosarul „Șantajul“. Jurnalul este acuzat de șantaj, iar A3 de complicitate la șantaj.

02_03

Sursa:jurnalul.ro/

PRIM-VICEPRESEDINTELE PD-L,CATALIN PREDOIU:”PD-L VA DEPUNE O MOTIUNE SIMPLA IMPOTRIVA GUVERNULUI PONTA PE TEMA „ESECULUI” PRIVATIZARII CFR MARFA!

15 oct.

PDL va depune o moţiune simplă împotriva Guvernului pe tema privatizării CFR Marfă, întrucât au fost afectate atât interesele companiei, cât şi interesele generale ale României, a anunţat marţi prim-vicepreşedintele formaţiunii Cătălin Predoiu.

Cătălin-Predoiu-236x207

„Înregistrăm cel de-al treilea eşec major al Guvernului socialist Victor Ponta. După eşecul privatizării Oltchim, eşecul proiectului Roşia Montană, avem acum eşecul privatizării CFR Marfă. O spunem cu toată răspunderea: eşecul a devenit emblema Guvernului Ponta, eşecul a devenit un model de guvernare USL. De aceea, PDL va depune o moţiune simplă împotriva Guvernului, întrucât au fost afectate nu numai interesele companiei CFR Marfă, ci au fost afectate interesele generale ale României prin decredibilizarea ţării în ochii investitorilor, locali sau internaţionali. Nimeni nu investeşte într-o ţară cu guvern incompetent”, a declarat Predoiu, la finalul şedinţei Biroului Permanent Naţional al PDL.
El a acuzat Guvernul condus de Victor Ponta de „complicitate la eşecul CFR Marfă”.
„Potrivit declaraţiilor reprezentanţilor Consiliului Concurenţei, Guvernul a ştiut încă din vară că nu s-au depus toate informaţiile necesare de către cumpărător. Guvernul a ascuns opiniei publice acest lucru şi nu a luat măsurile necesare să invite şi să preseze cumpărătorul să depună aceste informaţii, astfel încât avizul Consiliului Concurenţei să fie eliberat în timp util”, a adăugat Predoiu.
Potrivit acestuia, consecinţa „eşecului” privatizării CFR Marfă ar fi, cel mai probabil, falimentul companiei.
„Vedem din nou un model aici, un mod de lucru al Guvernului Ponta: fie privatizează cu companii prietene, fie se ajunge la lichidare, unde o să vedem din nou aceleaşi figuri apropiate de guvernul socialist care au lichidat şi alte întreprinderi economice, pe care Guvernul ar trebui să le privatizeze şi să le facă profitabile. Este un joc la două capete pe care îl fac premierul şi guvernul socialist: fie privatizez cu prietenii, fie lichidez cu prietenii. Probabil că prietenii ştiu de ce. Care va fi consecinţa acestui faliment? Peste 1.500 de locuri de muncă vor dispărea, 1.500 de familii vor fi afectate, active de miliarde aflate în patrimoniul CFR Marfă vor fi vândute la bucată, cu preţuri mult subevaluate”, a subliniat Predoiu.
Potrivit acestuia, PDL reafirmă susţinerea pentru un proces de privatizare care să aducă investiţii şi noi locuri de muncă.
„Domnul Ponta nu are niciun drept moral să vină şi să taie şi să arunce la lichidare companii pentru care au muncit două generaţii înaintea domniei sale. Ar trebui să se utilizeze oameni competenţi care ştiu ce este aceea o privatizare, eşecul a plecat încă de la primele măsuri de pregătire”, a conchis Predoiu.
El a precizat că nu a existat o competiţie reală pentru privatizarea CFR Marfă, iar reluarea procesului va fi greu de făcut.
„Este nevoie urgent de consultări cu creditorii, dar de către oameni care ştiu ce trebuie să vorbească cu ei şi care să inspire încredere că reluarea procesului de privatizare se va face cu succes. (…) Domnul Ponta nu înţelege lumea afacerilor, să apeleze la oameni care înţeleg o astfel de lume. Este diferită de cea politică”, a mai declarat Predoiu.

MINISTRUL DE FINANTE,LIBERALUL DANIEL CHITOIU:”NEGOCIERILE PENTRU VANZAREA CUPRU MIN AMANATE!

15 oct.

Începerea negocierilor dintre Ministerul Economiei şi ofertanţii pentru minereul de cupru al Cupru Min Abrud, respectiv Trafigura Singapore şi Yldirim Holdings Turcia, au fost amânate cu circa 30 de zile, pentru jumătatea lunii noiembrie, transmite REALITATEA.NET.

daniel-chitoiu-ghimpele1

Calendarul iniţial prevedea analizarea ofertelor şi negocierea cu ofertanţii în săptămâna 14-18 octombrie, după care era programată licitaţia cu oferta în plic, în intervalul 21-25 octombrie, potrivit Mediafax.

„Daniel Chiţoiu, viceprim-ministru, ministru intermar al Economiei, apreciază ca oportună decizia comună a celor două comisii (comisia de coordonare a restructurării, atragerii de investitii şi privatizare, respectiv comisia de licitaţie/negociere, n.r.) de a decala calendarul procedurii cu 30 de zile pentru a permite o analiză a strategiei şi procedurii, precum şi o reconfirmare a mandatului care va fi acordat de viitorul ministru al Economiei, în scopul realizării în cele mai bune condiţii a intereselor statului român şi Cupru Min SA”, se arată într-un comunicat al Ministerului Economiei, proprietarul companiei din Abrud.

Varujan Vosganian şi-a dat demisia, săptămâna trecută, din funcţia de ministru al Economiei. Conducerea instituţiei este asigurată, interimar, de Daniel Chiţoiu, iar PNL l-a propus pentru portofoliul Economiei pe Andrei Gerea.

Cupru Min deţine aproximativ 60% din rezervele de cupru ale României.

În primăvara anului trecut producătorul de cupru a fost scos la vânzare cu un preţ de pornire de 57,3 milioane euro, dar privatizarea a fost oprită din cauza neînţelegerilor cu Roman Copper, câştigătorul licitaţiei.

După eşecul privatizării, Ministerul Economiei a fost mandatat de Guvern să caute un investitor cu care să se asocieze pentru a finanţa activitatea Cupru Min, acest investitor, care poate fi trader sau producător din domeniu, urmând să contribuie cu fonduri minime de 40-50 milioane euro.

CIRCULA PE NET.GHEORGHE FUNAR ACUZA PE EMIL BOC DE IMPROPRIETARIREA ILEGALA A UNGARIEI!

15 oct.

Jaful sistematic al retrocedărilor ilegale din Ardeal, în urma căruia sute de mii de hectare de păşuni, păduri şi terenuri agricole au fost pierdute de statul român, cu complicitatea unor funcţionari ai statului român, continuă cu imobilele din centrele vechi ale marilor oraşe transilvane.

basescu-boc-iar1

Spicuiri dintr-o discuţie cu fostul primar al Clujului Gheorghe Funar:

Împroprietărirea ilegală a Ungariei. Statusul romano-catolic nu deţinea şi nu deţine proprietăţi!

După marea Unire, Ungaria şi optanţii unguri, adică foştii grofi şi conţi, s-au adresat Societăţii Naţiunilor, au dat în judecată statul român, dar şi Slovacia şi Serbia, ţări care îşi recuperaseră teritoriile pierdute. Au pretins să fie despăgubiţi proprietarii unguri, dar şi Ungaria ca ţară, pentru toate bunurile pe care le-au avut în timpul Imperiului Austro-Ungar, până la 1918. S-a desfăşurat la Tribunalul Arbitrar de la Paris aşa-zisul proces al optanţilor, Titulescu a fost conducătorul delegaţiei României iar delegaţia ungară era condusă de contele Apony. Procesul s-a încheiat în 1930, iar România a fost obligată să despăgubească Ungaria şi pe optanţii unguri în coroane-aur de 24 de carate, în total 100 de tone de aur. Plăţile s-au făcut printr-un Fond Agrar deschis într-o bancă elveţiană din Basel. Între 1931 şi 1937 au fost despăgubiţi toţi foştii proprietari. Bunurile au intrat în proprietatea statului român prin cumpărare, nu avem nicio obligaţie către nimeni, iar aşa-zisele retrocedări sunt ilegale. Asistăm de fapt la împroprietărirea Ungariei şi a unor cetăţeni de etnie maghiară cu imobile.

Au mai venit şi cu o altă şmecherie, respectiv cu statusul romano-catolic, care niciodată nu a avut personalitate juridică şi nici proprietăţi. Este ceva asemănător cu cazul Nadăş. Printr-o hotărâre a unui judecător de etnie maghiară de la Miercurea Ciuc, în august 2001, la primul şi ultimul termen, Arhidieceza romano-catolică de Alba Iulia solicită să se recunoască de către instanţele judecătoreşti din România că ea este urmaşa de drept a statusului romano-catolic, status care n-a fost recunoscut niciodată ca persoană juridică de către România, Ungaria sau Vatican. Mulţi români probabil că n-au auzit de acest status romano-catolic de care s-a ocupat formidabil marele Onisifor Ghibu, care a scris extrem de documentat şi a lămurit în acest sens guvernul Nicolae Iorga. El a demonstrat că niciodată statusul nu a avut proprietăţi. Dar revenind la demersul Arhidiecezei, se solicită judecarea procesului la Miercurea Ciuc, unde se obţine confirmarea faptului că e continuatoarea statusului romano-catolic. Guvernul României, prin Ministerul de Finanţe, n-a fost reprezentat la proces.

……

Tăcerea complice a lui Emil Boc.

După ce a ajuns Boc primar, într-o singură seară, fostul viceprimar Boroş Janos – Dumnezeu să-l odihnească, mi-a fost şi mie colaborator – s-a dus la primărie şi s-a întâlnit acolo cu un reprezentant al Arhidiecezei romano-catolice de Alba, care pe o bucată de hârtie ruptă dintr-un caiet studenţesc a scris vreo 60 de imobile pe care le revendică ei, clădiri care, chipurile, ar fi aparţinut statusului. Documentul nu este înregistrat nicăieri în arhiva primăriei, este semnat “viceprimar Boroş” şi pusă ştampila Consiliului Local. A semnat în acea duminică şi reprezentantul Arhidiecezei, iar luni acest reprezentant a ajuns la Bucureşti la Comisia specială de retrocedare a imobilelor către cultele religioase. Comisia avea un preşedinte român, dar acesta fusese trimis într-o delegaţie…

E o comisie înfiinţată în baza unei legi speciale. Vicepreşedintele era din UDMR. Comisia, fără nicio verificare, fără nimic, hotărăşte practic împroprietărirea (!!!) cu 60 de imobile din centrul Clujului a bisericilor unitariană, reformată… În aceste clădiri funcţionau şi mai funcţionează instituţii ale statului, licee, iar primăria plăteşte peste o jumătate de milion de euro pe an chirie la hoţii de imobile. Ne aflăm într-o situaţie incredibilă… În Bihor, Consiliul Judeţean plăteşte, la fel, 700-800 de mii de euro chirii la hoţii de imobile. În Timişoara este şi mai grav; s-au împroprietărit cu vreo nouă licee şi colegii şi cu patru spitale. Peste un milion de euro chirie anual. Vor ieşi în curând la suprafaţă informaţii şi vor afla românii că – de pildă – mai mult de jumătate dintre imobilele din Carei sunt ale Ungariei. Ce trebuie să ştie românii? În baza legislaţiei din Ungaria, bunurile care se află în proprietatea bisericilor ungureşti de pe teritoriul României aparţin statului maghiar! Va exploda “bomba” şi la Aiud şi la Ocna Mureş, unde trei sferturi dintre clădiri au fost furate. Se vor trezi ca la Nadăş. Se ştiu şi clădirile preluate abuziv din Satu Mare, Arad şi Târgu-Mureş. La Alba Iulia, doar Muzeul Unirii a mai rămas românesc în cetate.

SRI şi SIE, prea mici pentru un război atât de mare?

O altă modalitate pe care-au folosit-o în afara justiţiei au fost comisiile locale şi judeţene. Aceste comisii n-au fost avertizate cu privire la faptul că statul român a cumpărat toate aceste proprietăţi şi că ele nu pot fi revendicate. N-au mai fost înştiinţaţi nici judecătorii şi nici membrii comisiilor de aplicare a legilor retrocedării că proprietatea nu se dovedeşte prin cartea funciară. Prin CF se evidenţiază modificările care-au intervenit de-a lungul timpului în ceea ce priveşte proprietarii acelui imobil şi nicidecum nu certifică proprietatea. Comisiile şi judecătorii ar fi trebuit să solicite actele originale de proprietate, sau reconstituirea în instanţă a dreptului de proprietate pe baza actelor originale. Nimeni nu le-a cerut! Ce s-a întâmplat în cărţile funciare? Eu am întâlnit la Cluj această situaţie care mi s-a părut incredibilă.

În Ardealul ocupat după Diktatul de la Viena au falsificat cărţile funciare în limba română. Reţineţi, în limba română! Şi eu am solicitat colaboratorilor toate dosarele referitoare la retrocedări ca să le studiez. Şi ce observ? Imobilul de pe strada – să zic – Iuliu Maniu numărul 5 intrat în proprietatea Bisericii Romano-Catolice în 1938 printr-o donaţie…Alt dosar, un alt imobil intrat în proprietatea Bisericii Reformate tot în ’38 prin donaţie de la persoană fizică. Am citit unul, două, trei, şi-mi dau seama că nu e ceva în regulă. Şi constat că nu există niciun document la baza acestor înscrieri. S-au făcut în limba română, iar în perioada ’40-’44 au scris toate cărţile funciare în ungureşte, inclusiv acest fals cu privire la donaţia din 1938. Ce face statul român? Un lucru deosebit. În februarie 1945 dă o lege prin care stabileşte că toate înscrierile făcute în cărţile funciare în ungureşte în Ardealul ocupat sunt nule de drept. Instanţele şi comisiile n-au aflat de ea sau n-au vrut autorităţile noastre să se afle de ea?

La Arhivele Naţionale din Bucureşti există toate, dar absolut toate datele referitoare la imobilele care au fost achitate în urma procesului optanţilor. Mai există multe şi prin arhivele judeţene. După ’50 nu s-au mai făcut de regulă înscrieri în cărţile funciare crezându-se că se va ajunge în comunism, unde averea era a “întregului popor”. Văzându-se că nici instanţele, nici comisiile nu solicită actele originale de proprietate, s-au dus cu aceste cărţi funciare. Am aflat că planul a fost pus la cale în Ungaria, unde s-au şi tipărit cărţi funciare false. Şi SIE şi SRI cunosc toată aceste lucruri. În judeţele unde UDMR a ajuns să deţină mai toate funcţiile de conducere, împreună cu bisericile, s-a acţionat pe toate căile posibile pentru a se prelua ilegal imobile ale statului român. S-a ajuns ca peste 35% din suprafaţa şi din clădirile Ardealului să aparţină Ungariei. Sunt judeţe întregi, Covasna, Harghita, unde peste 80% dintre proprietăţi nu mai aparţin românilor sau statului român.

Incredibila listă a clădirilor pierdute în Ardeal de statul român, clădiri pentru care plătim, noi, cu toţii, chirii exorbitante

Primarii şi secretarii Consiliilor Locale din localităţile judeţelor Cluj, Maramureş, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, precum şi conducătorii celor 4 Consilii Judeţene Cluj, Maramureş, Sălaj şi Bistriţa-Năsăud, la care se adaugă ofiţeri SRI şi angajaţi de la Arhivele Naţionale, respectiv din cele 4 judeţe, vă pot fi de un mare ajutor in efectuarea cercetărilor penale privind retrocedările in natură către bisericile ungureşti, Statusul romano-catolic, Ordinele călugăreşti maghiare, urmaşii grofilor şi ai multor asociaţii, ligi, fundaţii etc. ungureşti, care se pretind a fi continuatoare ale altora, cu denumiri identice, care au existat cindva in Romania, mai ales in Ardeal, in timpul ocupaţiei străine. O atenţie deosebită, in opinia mea, trebuie acordată in timpul cercetărilor penale complicităţii şi susţinerii de către unii preşedinţi şi vicepreşedinţi de Consilii Judeţene şi de către unii primari şi viceprimari din partea U.D.M.R. pentru retrocedarea sau improprietărirea cu numeroase imobile a bisericilor ungureşti şi a altor persoane juridice şi fizice maghiare. De un real folos in identificarea făptuitorilor şi cunoaşterea mijloacelor de probă, inclusiv a faptelor penale săvirşite in legătură cu retrocedările ilegale de imobile către bisericile ungureşti şi alte persoane juridice maghiare, pot fi: domnul Emil Boc, primarul Municipiului Cluj-Napoca, precum şi viceprimarii din partea U.D.M.R., din perioada iunie 2004-iunie 2013. De la primarul Emil Boc puteţi obţine listele ilegale pe care le-a intocmit fostul viceprimar Boros Janos (decedat) in colaborare cu reprezentanţii Arhidiecezei Romano-Catolice din Alba Iulia, cuprinzind circa 100 de imobile din Municipiul Cluj-Napoca pe care Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP) şi Comisia Naţională de Retrocedare a Imobilelor aparţinind cultelor religioase au decis să le dea, de fapt să improprietărească ilegal această Arhidieceză, care se pretinde continuatoarea Statusului romano-catolic, care nu a avut imobile in proprietate, aşa cum a dovedit in cărţile sale prof.univ.dr.Onisifor Ghibu şi a confirmat domnul dr.Ioan Drăgan, director al Arhivelor Naţionale, Direcţia Judeţeană Cluj, care, in adresa pe care mi-a transmis-o, cu nr. C/2389 din 30 decembrie 2005, a precizat că Statusul romano-catolic ardelean „administra averi uriaşe ale unor fonduri publice”. Este clar că Statusul romano-catolic nu a fost proprietar al imobilelor care au fost revendicate şi date ilegal Arhidiecezei Romano-Catolice de Alba Iulia, ci doar administrator.

In efectuarea cercetărilor penale, consider că este necesar şi puteţi obţine foarte multe informaţii de la economistul Pop Corneliu din Cluj-Napoca, autorul unui Studiu deosebit de bine documentat privind retrocedările ilegale de imobile către bisericile maghiare, precum şi de la cunoscutul şi apreciatul cercetător şi istoric Vasile Lechinţan, tot din municipiul nostru.

In opinia mea, cele mai multe dintre retrocedările şi improprietăririle ilegale vizind imobile ale Statului Roman şi ale autorităţilor publice locale au fost săvirşite in perioada 1999-2013.

Detalii in legătură cu faptele de natură penală, in ce constau, data comiterii lor şi urmările produse, precum şi identitatea făptuitorilor se află in fiecare dosar de retrocedare, avind la bază notificările formulate de către reprezentanţii bisericilor ungureşti, Statusului romano-catolic, ordinele călugăreşti catolice maghiare şi alte persoane juridice maghiare, cele mai multe pretinzindu-se continuatoare ale unora care aveau denumiri identice in timpul Imperiului Austro-Ungar sau ocupaţiei ungureşti de după Diktatul de la Viena din 30 august 1940. Mijloacele de probă necesare pentru aflarea adevărului in cursul cercetării penale se găsesc in toate dosarele de retrocedare, dintre care facem trimitere şi vă solicităm să le analizaţi cel puţin pe cele care se referă la următoarele imobile din Municipiul Cluj-Napoca: Colegiul Naţional “George Coşbuc”, Colegiul Naţional “George Bariţiu”, Liceul “Gheorghe Şincai”, Liceul “Emil Racoviţă”, Liceul Economic, Liceul de muzică “Sigismund Toduţă”, Liceul de coregrafie, Grupul Şcolar Tehnofrig, Grupul Şcolar “Anghel Saligny”, Şcoala Ajutătoare nr. 1, 10 grădiniţe retrocedate (lista lor se află la Primăria Municipiului Cluj-Napoca), apoi Centrul maternal, Centrul de plasament, Centrul de primire a minorilor, Liceul “Bathory Istvan”, Hotelul “Continental” (revendicat de Colegiul Reformat din Debrecen, Ungaria), Facultatea de Litere, Clădirea fostei Direcţii Agricole Cluj, Biserica Ortodoxă de pe Str. Viilor, Muzeul de Artă, ASOCIAŢIA AGRICULTORILOR MAGHIARI DIN ROMANIA – Str. Republicii nr. 22, SOCIETATEA MUZEULUI ARDELEAN – Str. Republicii nr. 1-3, ASOCIAŢIA KOLOSZVARI CASINO- Str. Eroilor nr. 16, ASOCIAŢIA AGRICULTORILOR MAGHIARI DIN ROMANIA- Str. Andrei Mureşanu nr. 10 (azi nr. 16), EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 11, incinta Liceului „Emil Racoviţă“, ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MINERVA“ – Str. Tipografiei nr. 16, ASOCIAŢIA CULTURALĂ „MINERVA” – Piaţa Unirii nr. 11, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 12-14, Biblioteca Academiei, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Mihai Viteazul nr. 37, ASOCIAŢIA CULTURALĂ “MINERVA” – Str. S. Brassai nr. 5, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Maramureşului nr. 167/B, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 154, ASOCIAŢIA CULTURALĂ “MINERVA” – Str. S. Brassai nr. 7, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. O. Petrovici nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Iuliu Maniu nr. 1-3 – Piaţa Unirii nr. 30, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 13-15, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Avram Iancu nr. 13, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Doinei f.n. – Str. Piersicului nr. 15B, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Fr. J. Curie nr. 1, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 17-19, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Avram Iancu nr. 15, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Piaţa Mihai Viteazul nr. 1, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 43-45-47, PROTOPOPIATUL ROMANO-CATOLIC CLUJ-NAPOCA – Str. Crişan nr. 12 (azi nr. 30), EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Constanţa nr. 31, 33, 37-39, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Piaţa Mihai Viteazul, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. O. Petrovici nr. 3, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Avram Iancu nr. 31-33, Liceul „Gheorghe Şincai“, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ IV – Str. Vlad Ţepeş nr. 7 (Someşeni), EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 1 – Policlinica CFR, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 26, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Oaşului nr. 129-131, Grădiniţa nr. 32, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 18, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Napoca nr. 1, CLĂDIRE – Piaţa Mihai Viteazul nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Regele Ferdinand nr. 117-118 (azi Str. Horea nr. 84-86), EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 14, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 43, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. I.C. Brătianu nr. 24, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Horea nr. 55 – Str. Cimpeni nr. 2, Staţia de salvare, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Baba Novac nr. 36, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 1, Liceul forestier, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. Cimpeni nr. 2-4, Clinica de pediatrie, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA-IULIA – Str. V. Deleu nr. 2-4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA-IULIA- Str. Fagului nr. 1-17, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Fagului nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Decebal nr. 8, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 9 vechi (Str. Iaşilor nr. 1-3), CLĂDIRILE LICEULUI REFORMAT – Str. M. Kogălniceanu nr. 16, CLĂDIRE – Piaţa Avram Iancu nr. 15, Piaţa Unirii nr. 23 – dată in cota de 1/2 parte la cele 12 parohii din oraş, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL- Str. Cimpeni nr. 2-4, Clinica de pediatrie, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 9 – Str. S. Brassai nr. 8, EPISCOPIA UNITARIANĂ – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 7 – Str. S. Brassai nr. 4, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. David Francisc nr. 21 colţ cu Str. A Şaguna nr. 20, EPISCOPIA UNITARIANĂ – Str. Iaşilor nr. 26-28, CLĂDIRE – Str. Einstein nr. 2, CLĂDIRE – Str. Heltai nr. 4, CLĂDIRE – Str. Petöfi Sándor nr. 17, CLĂDIRE – Str. Piteşti nr. 9, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 9A vechi, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 11, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 7-9 cu Str. M.Kogălniceanu nr. 2, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Universităţii nr. 10, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Berăriei nr. 8, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Govora nr. 15 (azi Str. Şcolii nr. 35), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Brutarilor nr. 22, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. E. Grigorescu nr. 37-39, IMOBIL ŞCOALA SPECIALĂ – Str. George Coşbuc nr. 1, IMOBIL RESTAURANT + HOTEL AGAPE – Str. Iuliu Maniu nr. 6, IMOBIL ŞCOALA GENERALĂ IOAN BOB – Piaţa Unirii nr. 14, IMOBIL ŞCOALA GENERALĂ IOAN BOB – Piaţa Unirii nr. 16, IMOBIL – Str. Iuliu Maniu nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Avram Iancu nr. 17, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA Str. Avram Iancu nr. 13-15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, FUNDAŢIA STATUSUL ROMANO-CATOLIC DIN TRANSILVANIA – Str. Emil Racoviţă nr. 16, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 41, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 78, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 124, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 39, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Iuliu Maniu nr. 4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M. Kogălniceanu nr. 2, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M.Kogălniceanu nr. 7, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. M.Kogălniceanu nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 8, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 10, IMOBIL – Str. Bolyai nr. 9, IMOBIL – Str. David Francisc nr. 2, IMOBIL (SORA) – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 5, ATELIER – Str. Maramureşului nr. 167/B, IMOBIL – Str. Bolyai nr. 12, IMOBIL- B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 14, IMOBIL – Str. Maramureşului nr. 15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren drum La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Faţa din Valea Chintăului, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, casă şi teren La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dealul Steluţei, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Faţa de la Coada Teleagului, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Colonia Breaza, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Pietroasa, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr.14, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 16, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Mănăştur nr. 18, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 16, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Unirii nr. 29, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. B. Bolyai nr. 7, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Primăverii nr. 10 (fostă Lingurarilor), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Calea Floreşti nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Sălciilor nr. 15, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Donath nr. 184 (fost nr. 160), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. G. Coşbuc nr. 1, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ IV – Str. Moţilor nr. 84, EPARHIA REFORMATĂ DIN ARDEAL – Str. M. Kogălniceanu nr. 16, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Napoca nr. 12, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. B.P. Haşdeu nr. 25, EPISCOPIA GRECO-CATOLICĂ DE CLUJ GHERLA – Str. Avram Iancu nr. 60 (azi 70-72), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pavlov nr. 20A, BISERICA BAPTISTĂ MAGHIARĂ CLUJ-NAPOCA – Str. Pietroasa nr. 6, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Lingurarilor nr. 10, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia, EPISCOPIA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMANIA – Piaţa Mihai Viteazul nr. 39, EPISCOPIA EVANGHELICĂ LUTHERANĂ DIN ROMANIA – Str. Viilor nr. 35, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Roosevelt nr. 10, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Moldovei nr. 43 (azi Str. Burebista nr. 10), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pasteur nr. 1, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Pasteur nr. 41 – Str. Cireşilor nr.19, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Crişan nr. 23-25, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Horea nr. 31, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 32, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 75, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 126-132, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Valea a Treia, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ II – Str. Fabricii nr. 55, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Decebal nr. 50-52, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Decebal nr. 49-51, PAROHIA REFORMATĂ CLUJ III – Str. Crişan, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – B-dul 21 Decembrie 1989 nr. 136-138, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Memorandumului nr. 9, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Emil Isac nr. 19, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Gen. Dragalina nr. 5, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Maramureşului nr. 189, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Maramureşului nr. 187, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Str. Maramureşului nr. 187, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA – Piaţa Mărăşti nr. 2-4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren După Hoia, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Vale nr. 4, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Str. Uliului (Vulturului), ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Pietroasa, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren la Mirişte, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren Str. Dobrogei nr. 53-63, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Gela, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dosul de la Coada Teleacului, ARHIEPISCOPIA ROMANO-CATOLICĂ DE ALBA IULIA, teren La Dosul de la Valea Chintăului.

Infracţiunile in legătură cu retrocedările in natură ale imobilelor au fost comise cu intenţie directă, avind in vedere că persoanele vinovate aveau ştiinţă că incalcă prevederile legale, urmărind şi dorind realizarea acţiunii lor (latura subiectivă).

Invederăm faptul că urmările socialmente periculoase, care sint cuprinse in art. 248 C. penal, sint de necontestat.

Raportul de cauzalitate se deduce din insăşi materialitatea faptelor, nefiind necesar a fi dovedit.

Avind in vedere cele prezentate mai sus, vă rugăm ca la soluţionarea prezentului denunţ penal să aveţi in vedere toate considerentele prezentate mai sus şi, pe cale de consecinţă, să demaraţi cercetările in vederea elucidării tuturor aspectelor, pentru tragerea la răspundere a celor vinovaţi, conform art. 3, 4 şi 202 C.pr.pen.

În drept, solicităm aplicarea prevederilor art. 248 C.pen., iar cercetarea penală să fie efectuată de procuror.

Dr. Gheorghe Funar

%d blogeri au apreciat asta: