Arhiva | 9:05 am

THE CARDIGANS – MY FAVOURITE GAME!

16 oct.

REMEMBER:16-18 OCTOMBRIE 1993,20 DE ANI DE CAND ROMANIA A DEVENIT MEMBRU CU DREPTURI DEPLINE IN MISCAREA FRANCOFONA LA SOMMMET-UL DE LA PORT LOUIS,MAURITIUS!

16 oct.

România a devenit membru cu drepturi depline în mişcarea francofonă cu prilejul desfăşurării în 16-18 octombrie 1993 a Sommet-ului de la Port Louis, Mauritius.

10160821-1835102668

Agenda politicii externe româneşti postdecembriste a inclus şi obţinerea statutului de stat membru al Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, pe fundamentul relaţiilor pe care România le-a avut atât cu civilizaţia franceză şi cu poporul francez, cât şi cu celelalte popoare vorbitoare de limbă franceză.

În noiembrie 1991, în cadrul celei de-a IV-a conferinţe a şefilor de stat şi de guvern desfăşurată în apropiere de Paris, la Chaillot, România a obţinut statutul de observator în Organizaţia Internaţională a Francofoniei. O lună mai târziu, ţara noastră a obţinut acelaşi statut şi în cadrul Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică.

Consolidarea relaţiei administraţiei de la Bucureşti cu Organizaţia Internaţională a Francofoniei s-a realizat cu ocazia celui de-al V-lea Sommet al şefilor de stat şi de guvern ai organizaţiei, desfăşurat în 1993, în Mauritius, când România a primit statutul de membru cu drepturi depline.

În decembrie 1993, cu ocazia Conferinţei ministeriale de la Bamako, România a devenit membru cu drepturi depline şi în cadrul Agenţiei de Cooperare Culturală şi Tehnică.

Parlamentul României a adoptat la 21 noiembrie 1994 în Senat şi la 9 decembrie în Camera Deputaţilor Legea nr. 118 pentru aderarea României la Convenţia privind Agenţia de cooperare culturală şi tehnică. Legea a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 345 din 13 decembrie 1994.

La 14-16 noiembrie 1997, preşedintele Emil Constantinescu a condus delegaţia României care a participat la lucrările Sommet-ului Francofoniei de la Hanoi (Vietnam), a cărui temă a fost ‘Întărirea cooperării şi solidarităţii francofone pentru pace şi dezvoltarea economică şi socială’.

În decembrie 1998, cu ocazia celei de-a douăsprezecea sesiuni a Conferinţei Ministeriale de la Bucureşti, a fost adoptată denumirea organizaţiei de Organizaţia Internaţională a Francofoniei.

La 8 martie 2001, secretarul general al organizaţiei, Boutros Boutros-Ghali, a vizitat România, susţinând la sediul Ministerului Afacerilor Externe o conferinţă cu tema ‘Noile perspective ale Organizaţiei Internaţionale ale Francofoniei’.

La 11 ianuarie 2002, la Paris, s-au desfăşurat lucrările celei de-a XVI-a sesiuni a Conferinţei Ministeriale a Francofoniei la nivel de miniştri ai afacerilor externe din cele 53 de state membre ale organizaţiei.

Agenda conferinţei a inclus realizarea unui bilanţ al rezultatelor concrete privind pacea, democraţia, drepturile omului, cooperarea economică şi socială, educaţia şi cercetarea, teme stabilite în cadrul Summitului de la Moncton din 1999.

România a fost reprezentată la discuţiile conferinţei de o delegaţie condusă de secretarul de stat în Ministerul Afacerilor Externe Mihnea Motoc. Delegaţia a întărit propunerea de organizare la Bucureşti a celui de-al XI-lea Sommet al Francofoniei, în 2005.

De asemenea, în ceea ce priveşte România, a fost stabilit ca din 2002 să fie deschisă la Bucureşti o antenă a Agenţiei Interguvernamentale a Francofoniei, în cadrul Biroului regional pentru Europa Centrală şi de Est al Agenţiei Universitare a Francofoniei.

Preşedintele Ion Iliescu a participat, în 18 – 20 octombrie 2002, la Beirut, la Sommet-ul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, unde a subliniat importanţa spaţiului francofon pentru rezolvarea conflictelor incipiente din zona Orientului Mijlociu, necesitatea sporirii cooperării economice dintre ţările francofone.

În perioada 24-25 martie 2003, Universitatea din Bucureşti a găzduit Conferinţa Regională a rectorilor din universităţile membre ale Agenţiei Universitare a Francofoniei din Europa Centrală şi Orientală, la care a fost prezent şi rectorul Agenţiei Universitare a Francofoniei, Michele Gendreau-Massaloux, care a primit titlul de Doctor Honoris Causa al instituţiei de învăţământ superior din Bucureşti.

La 1 iulie 2004, secretarul Organizaţiei Internaţionale a Francofoniei, Abdou Diouf, a vizitat România şi fost primit la Palatul Cotroceni de preşedintele Ion Iliescu.

La 26-27 noiembrie 2004, preşedintele Ion Iliescu a participat la cea de-a zecea conferinţă a şefilor de stat şi de guvern din ţările francofone, desfăşurată la Ouagadougou (Burkina Faso), susţinând Francofonia instituţională prin crearea unei dimensiuni economice a organizaţiei asemenea celei politice.

Zsolt Nagy, ministrul Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, a primit la 19 iulie 2005, la Bucureşti, la sediul ministerului, o delegaţie canadiană condusă de ministrul responsabil cu francofonia în guvernul canadian, Jacques Saada, şi totodată ministru al Agenţiei de Dezvoltare Economică a Canadei pentru regiunile Quebecului, cei doi discutând despre proiectele de interes comun care pot fi puse în practică de ambele guverne, dar şi despre cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei.

La 21-23 noiembrie 2005, secretarul de stat pentru Francofonie în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, Cristian Preda, a condus delegaţia României la lucrările conferinţei ministeriale a Francofoniei desfăşurată la Antananarivo, în Madagascar, prilej cu care au fost adresate scrisorile de anunţ privind organizarea Sommet-ului Francofoniei la Bucureşti, la 25-29 septembrie 2006 şi au fost prezentate logoul şi calendarul manifestărilor dedicate francofoniei şi asumate de România pe durata întregului an 2006.

PLENUL SENATULUI A ADOPTAT MARTI PROIECTUL DE LEGE PRIVIND RATIFICAREA SCRISORII DE INTENTIE SEMNATA INTRE ROMANIA SI FMI!

16 oct.

Plenul Senatului a adoptat marţi proiectul de lege pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 73/2013 privind ratificarea Scrisorii de intenţie semnată de autorităţile române la Bucureşti la 10 iunie 2013, aprobată prin Decizia Consiliului director al Fondului Monetar Internaţional din 26 iunie 2013.

plen_senat_46793700

Astfel, Senatul a aprobat raportul Comisiei pentru buget, finanţe, activitate bancară şi piaţă de capital şi proiectul de lege cu 92 voturi pentru, 9 împotrivă şi 16 abţineri. Senatul este cameră decizională.

Senatorul Mircea Geoană a făcut în plen un apel ca Parlamentul să nu mai fie un „simplu ghişeu” de aprobare post factum a unor decizii care sunt vitale.

„Nu pot să nu mă gândesc un pic la momentele de acum câţiva ani de zile când preşedintele României şi Guvernul condus de domnul prim-ministru Emil Boc veneau în faţa naţiunii spunând că avem nevoie de o centură de siguranţă şi că trebuie să apelăm la împrumuturi externe pentru a putea să depăşim o situaţie dificilă în care se afla România. (…) Riscul pe care îl văd este ca noi să mergem înainte ca naţiune, ca stat, ca nou Guvern, ca nouă majoritate, ca viitor Guvern şi viitor preşedinte şi viitoare majorităţi fără să fi învăţat din ceea ce s-a întâmplat în aceşti ani cumplit de grei pentru România. Cred că este foarte facil pentru unii politicieni din România să acuze Fondul Monetar sau Comisia Europeană pentru propriile noastre neputinţe şi pentru propriile noastre minciuni faţă de propriii noştri cetăţeni. De centură de siguranţă şi de 20 miliarde de euro a trebuit să tăiem pensii şi salarii şi să punem ţara într-un moment foarte dificil. Nu este normal ca noi să dezbatem post factum un gest atât de important, care angajează România în modul cel mai plenar. Am încercat să suplinim, în anii când conduceam eu Senatul, încercam să invităm delegaţiile Fondului, ale Comisiei şi Băncii Mondiale să vorbească şi cu noi, reprezentanţii Parlamentului României, şi fac un apel către actuala majoritate şi către actualul Guvern să nu mai continuăm să fim un simplu ghişeu de aprobare post factum a unor astfel de decizii care sunt vitale, sunt importante”, a spus Geoană.

Senatorul Anca Boagiu a precizat că România este stat membru al Uniunii Europene şi are nişte angajamente asumate.

„Statul român este membru al Uniunii Europene. Avem nişte angajamente pe care nu ni le bagă nimeni pe gât. Noi am vrut să fim parte a Pactului fiscal, noi am vrut şi ne-am asumat – şi pe bună dreptate ne-am asumat lucrurile acestea – să respectăm toţi indicatorii macro pe care ni i-am asumat la nivel european, în aşa fel încât să avem stabilitate economică, noi am depăşit cu foarte multă uşurinţă, până la urmă, chiar dacă unii continuă să fie demagogi, criza economică şi nu am trecut prin convulsii cum au trecut alte state europene”, a afirmat Boagiu.

În şedinţa din 25 martie 2011, Consiliul Directorilor Executivi al FMI a aprobat încheierea unui aranjament stand-by cu România, de tip preventiv, pentru o perioadă de 24 luni, în sumă de 3.090,6 milioane DST (aproximativ 3,5 miliarde euro), reprezentând 300% din cota României la FMI. În 15 martie 2013 boardul Fondului Monetar Internaţional a aprobat prelungirea cu trei luni a acordului stand-by cu România, până la 30 iunie.

DIPLOMATUL STELIAN STOIAN ,VALIDAT CA AMBASADOR AL ROMANIEI LA NATO!

16 oct.

Diplomatul Stelian Stoian a fost validat marţi de Comisiile de politică externă ale Parlamentului pentru postul de ambasador al României la NATO.

10151712-1889622605

El a deţinut funcţia de ambasador al României la Consiliul Europei. Pe 4 octombrie, preşedintele Traian Băsescu a semnat decretul privind rechemarea sa din calitatea de ambasador la Consiliul Europei de la Strasbourg. Stelian Stoian a fost numit şef al acestei misiuni permanente în data de 29 noiembrie 2006.

Acesta a mai deţinut de-a lungul anilor mai multe funcţii în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, a fost în perioada 2001-2004 prim colaborator la Ambasada României la Washington (SUA), iar din 1996 până în 2000 a fost la misiunea permanentă a României la Naţiunile Unite – New York (SUA).

În ianuarie 2003, Stelian Stoian a fost decorat de preşedintele României cu „Ordinul Naţional de Merit” în rang de Cavaler.

SENATORUL LIBERAL SORIN ROSCA STANESCU A PROPUS MARTI,IN DEBUTUL SEDINTEI SENATULUI,CA MIERCUREA VIITOARE SA AIBA LOC O DEZBATERE IN PLENUL CAMEREI SUPERIOARE PRIVIND INDEPENDENTA JUSTITIEI!

16 oct.

Senatorul liberal Sorin Roşca Stănescu a propus marţi, în debutul şedinţei Senatului, ca miercurea viitoare să aibă loc o dezbatere în plenul camerei superioare privind independenţa Justiţiei.

plen_senat_46793700

Sorin Roşca Stănescu precizat că propunerea a fost iniţial avansată de preşedintele Senatului, liberalul Crin Antonescu.

„Propun ca ziua de miercuri, săptămâna viitoare, să fie consacrată dezbaterii unei propuneri a domnului Crin Antonescu vizând independenţa Justiţiei. Propun ca în întreaga şedinţă de plen să discutăm despre ce facem noi, despre comportamentul pe care trebuie să îl avem astfel încât independenţa Justiţiei să fie garantată”, a spus acesta.

La rândul său, senatorul Tudor Barbu a precizat că acest subiect a fost abordat în cadrul şedinţei Biroului Permanent de săptămâna trecută, prilej cu care el s-a arătat „alături de propunerea domnului Roşca Stănescu”.

„Nu ştiu dacă miercurea viitoare va fi posibilă această dezbatere, dar o susţin”, a adăugat Barbu.

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a replicat însă că programul activităţilor Senatului de săptămâna viitoare a fost deja aprobat de conducerea Senatului, motiv pentru care solicitarea senatorului Sorin Roşca Stănescu va fi transmisă săptămâna viitoare Biroului Permanent pentru a se lua o decizie.

PRESEDINTELE SENATULUI ,LIBERALUL CRIN ANTONESCU:”ROMANIA ESTE UN EXEMPLU DE DESCHIDERE SI DE TOLERANTA FATA DE ALTE POPOARE!

16 oct.

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a afirmat marţi că România este un exemplu de deschidere şi de toleranţă faţă de alte popoare.

LIGA ALESILOR LOCALI AI PNL - BRASOV

„Cred că România oferă un exemplu de deschidere şi de toleranţă şi acest fapt face parte din moştenirea noastră istorică. Noi am ştiut mereu să fim apropiaţi de alte popoare, toleranţi, deschişi, amestecul, confruntarea, întâlnirea de civilizaţii din spaţiul nostru istoric, intersecţia unor mari drumuri comerciale, contactul civilizaţiei, schimbul de idei şi de valori favorizând acest lucru”, a spus Antonescu, la dezbaterea „Multiculturalism: Toleranţă, Dialog şi Solidaritate”, organizată la Senat.

El a menţionat că există un temei istoric pentru faptul că România este în prezent o societate deschisă, tolerantă, care asigură un nivel considerabil de respectare a drepturilor omului.

Antonescu a spus că, în ceea ce priveşte respectarea drepturilor minorităţilor, România are o legislaţie extrem de deschisă.

În acest context, el a afirmat că România poate avea o contribuţie specială la realizarea obiectivelor Alianţei Civilizaţiilor.

„România poate deveni o sursă de inspiraţie pentru state chiar din regiunea noastră în aplicarea principiilor Alianţei Civilizaţiilor în promovarea valorilor, a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor de tot felul şi poate contribui substanţial la promovarea toleranţei şi a încrederii în plan regional”, a mai arătat Antonescu, adăugând că „Europa de Sud-Est a suferit de-al lungul istoriei şi în care cu greu solidaritatea începe să ia locul declinărilor trecutului”.

Preşedintele Senatului a subliniat că toleranţa nu este suficientă.

„Credem că valori precum toleranţa, solidaritatea, dialogul, cooperarea – valorile care stau la baza societăţilor multiculturale pot aduce lumii întregi un viitor mai bun, cultura păcii, cultura diversităţii, acces la dezvoltare, acces la cunoaştere, prosperitatea pentru toţi. Vorbim de multă vreme despre toleranţă. Personal, cred că nu este suficientă. Nu doar toleranţa ca valoare aşezată, principiu, în raporturile dintre etnii, comunităţile religioase, naţiuni şi dintre indivizi este de ajuns. Cred că este nevoie de mai mult de atât. Este nevoie nu doar de a-l tolera pe celălalt, este nevoie de a-l tolera, de a-l aprecia şi de a înţelege în ce constă partea sa de valoare în această lume. Cred, aşadar, că toleranţa este doar o premisă şi că se pot face paşi înainte către cunoaştere cu adevărat, către apreciere şi către comunicare”, a arătat Antonescu.

La dezbaterea „Multiculturalism: Toleranţă, Dialog şi Solidaritate” au mai participat Înaltul Reprezentant ONU pentru Alianţa Civilizaţiilor, Nassir Abdulaziz Al-Nasser, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, fostul preşedinte Emil Constantinescu.

<span>%d</span> blogeri au apreciat: