Arhiva | 4:16 pm

PRESEDINTELE CAMEREI DEPUTATILOR VALERIU ZGONEA,DESPRE DISPUTA DINTRE BASESCU SI ANTONESCU:” NU MA BAG INTRE DOI ELEFANTI!”

21 oct.

Presedintele Camerei Deputatilor, Valeriu Zgonea, a fost întrebat despre afirmatia ex-presedintelui Traian Basescu potrivit careia Crin Antonescu mai are acces la Cotroceni doar ca turist, social-democratul raspunzând: „Eu nu ma bag între doi elefanti care fac parte din echipa nationala”.

Antonescu-Băsescu-finantistii.ro_

„Eu am spus de ani de zile si nimeni nu ma asculta: noi nu avem o lege a protocolului, o lege de stat care sa stabileasca responsabilitatile fiecarei institutii atunci când organizeaza evenimente în interesul statului român”, a spus Zgonea.

Zgonea a aratat ca la Camera Deputatilor el face regulile, la Senat Crin Antonescu, iar la Presedintie Traian Basescu.

„Eu fac regulile la Camera Deputatilor, domnul Antonescu la Senat, la Presedintie le face domnul presedinte Traian Basescu. Din punctul meu de vedere, emotional, poate ca ar fi fost bine sa-l invite pe domnul Antonescu. Pe de alta parte, poate ca dânsul (seful statului – n.r.) a fost deranjat de plecarea pripita a domnului Antonescu atunci, pe care la momentul respectiv dumneavoastra l-ati comentat. Asa încât eu nu ma bag între doi elefanti care fac parte din echipa nationala”, a precizat Valeriu Zgonea, potrivit mediafax.ro.

Presedintele Traian Basescu a declarat, vineri, la B1 TV, referitor la absenta lui Crin Antonescu de la ceremonia de depunere a juramântului de catre ministrul Economiei, ca acesta a avut „un comportament necuviincios” la o ceremonie anterioara si „nu mai este pe lista de protocol la Cotroceni”.

„Nu are nicio legatura cu impolitetea. Protocolul prezidential implica un anumit comportament când vii acolo. Sa stiti ca sunt oameni care la Ziua Nationala nu respecta o anumita conduita si sunt taiati de pe lista pentru anul urmator si niciodata nu mai revin. Crin Antonescu, la o ceremonie destul de standardizata, la Cotroceni, a avut un comportament necuviincios, nu mai este pe lista de protocol la Cotroceni. Dupa unii ar fi trebuit sa-l mai invit o data sa vad daca face la fel sau nu. Niciun prtocol din lumea asta nu lucreaza asa: «Te-am chemat la un protocol, te-ai îmbatat, te-ai urcat pe masa, ai stricat atmosfera, dar eu te mai invit o data pentru ca poate nu te mai îmbeti data viitoare»”, a precizat Traian Basescu.

El a adaugat ca, de acum înainte, Crin Antonescu ori merge la Cotroceni „ca turist, în grupuri organizate” ori va avea loc o discutie în care se va conveni ca protocolul la Cotroceni nu poate fi încalcat.

Reclame

MERCENARII ONG-urilor PLATITE DE MILIARDARUL EVREU GEORGE SOROS(GYORGY SCHWARTZ),”PROTESTATARI”ANTI-ROSIA MONTANA AU INCEPUT SA SE CERTE INTRE EI!,CAUZA GALBENII CARE INTRA LA ASA ZISII LIDERI AI MISCARII NEO-NAZISTE!

21 oct.

Protestele față de exploatarea minieră de la Roșia Montană ajung să fie câmp de luptă între protestatari. Unii sunt ultra-naționaliști, alții sunt antifasciștii, anticapitaliști, marxiști, eco-anarhiști. Trei persoane din cea de-a două categorie susțin că au fost îmbrâncite, lovite, “luate la pumni”. Ei subliniază că nu este un eveniment izolat, ci face parte dintr-un lung șir de micro-conflicte și hărțuieli.

Protest-anti-Roșia-Montană

in-seara-asta-grupul-nostru-a-fost-atacat-cu-niste-anticapitalisti-din-stanga-pietei

Pe blogul Politica ta este comentată această întâmplare: “Bătaie în Piață? Păi cum vine asta, nu mai salvați, acum vă bateți? Nașpa. Ce vreau să spun, de fapt: e imposibil să ai o mișcare coerentă în lipsa unor lideri coerenti și vizibili. Excluzând politicienii, ca de exemplu un Mihail Neamțu și altii ca el, care, pentru un vot în plus, se simt atrași de proteste ca muștele de căcat, excluzând jurnaliștii necitiți sau tot felul de bolnăviori psihic prezenți la orice manifestare ba cu steagu’ ba cu pancarta, cu ce rămânem? Cu Claudiu Crăciun sau Remus Cernea ? Lideri al unei noi generații de…?”.

Este adăugat: “De indivizi cu portavoce care scriu ”Fără nații, fără corporații!” după care apasa “send” pe i-Phone? De studenți bătrâni și fete la fel, care ies să-și plimbe maidanezii (salvati și ăia, firește)? Nu merci, am oroare de conducători-cizmari, știm unde ne-au adus. Primum vivere deinde philosophari poate fi tradus și așa: mai întâi un job și o carieră, pe urmă în politică cu pretenții, băi copilași înfometați”.

LIDERUL PNL CRIN ANTONESCU A DECLARAT LUNI,CA OPTEAZA PENTRU DESFIINTAREA COMISIEI SPECIALE ROSIA MONTANA?!

21 oct.

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, luni, că optează mai degrabă pentru desfiinţarea Comisiei speciale Roşia Montană – după emiterea unui raport de respingere a proiectului de lege al Guvernului – şi înfiinţarea unui for nou, care să iniţieze un proiect de lege general.

01-crin-antonescu-ghimpele1

Antonescu a fost întrebat care este poziţia PNL privind modificările propuse la proiectul de lege iniţiat de Guvern asupra exploatării de la Roşia Montană.

„Mandatul acestei Comisii speciale încredinţat de plenul Parlamentului a fost strict acela de a se pronunţa asupra proiectului de lege iniţiat de Guvern. Poziţia noastră este aceea ca raportul Comisiei pentru acest proiect de lege să fie de respingere”, a declarat Antonescu, citat de Mediafax.

El a precizat că la nivelul USL s-a discutat despre varianta prelungirii mandatului actualei comisii speciale, sau înfiinţarea unei noi comisii speciale, care ar urma să pregătească iniţierea unui proiect de lege general privind regimul exploatării resurselor naturale.
„Aceste lucruri să fie foarte clare, distincte, şi în felul acesta pe o formulă sau alta să vedem cum mergem mai departe (…) La USL s-a discutat posibilitatea sau varianta prelungirii mandatului acestei Comisii cu 30 de zile în care să ne dea un răspuns ferm şi asupra proiectului Guvernului şi un eventual alt proiect general cu privire la regimul exploatărilor”, a mai precizat liderul PNL.

Antonescu a menţionat că PNL ar prefera varianta ca actuala comisie specială să dea raport de respingere proiectului Guvernului şi apoi să se constituie o altă comisie pentru iniţierea „unui proiect nou nouţ”.

Liderul PNL a fost întrebat dacă în cazul unui proiect de lege care stabileşte un cadru general decizia asupra proiectului minier de la Roşia Montană va fi luată în Guvern.

„Din punctul meu de vedere, este nevoie de o reglementare cu rang de lege, generală, privind regimul exploatărilor şi sigur că în baza acestui cadru nou legislativ Guvernul, atunci când are la îndemâna sa, conform Constituţiei şi legii, de luat nişte hotărâri, le ia. Nu în cazul Roşia Montană sau în altul specific, în orice caz”, a mai afirmat Antonescu.

FOSTUL PREMIER ADRIAN NASTASE POATE PROFESA CA AVOCAT!

21 oct.

Consiliul Baroului Bucureşti a decis, luni, că Adrian Năstase poate rămâne avocat, apreciind că faptele care au stat la baza condamnării fostului premier nu au afectat calitatea de avocat, a anunţat, luni, decanul instituţiei, Ion Ilie Iordăchescu.

1335592482nastase

„Completarea este în următorul sens, şi anume: au fost aduse argumente că faptele care au stat la baza condamnării avocatului Adrian Năstase nu au afectat profesia de avocat”, a precizat Iordăchescu.

Comisia formată din consilieri ai Baroului a analizat motivarea reţinută de Consiliu atunci când acesta a decis menţinerea fostului premier în organizaţia profesională. Comisia nu a analizat în acest raport motivarea hotărârii definitive a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie de condamnare a lui Adrian Năstase, ci motivele date de Consiliul Baroului în decizia de menţinere a fostului premier în profesia de avocat.
Consiliul Baroului a trebuit să se pronunţe din nou în cazul excluderii ui Năstase, pentru că Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR) a considerat drept nesatisfăcătoare motivele ce au stat la baza primei decizii şi a cerut revizuirea acesteia.

PURTATORUL DE CUVINTE AL PD-L,ADRIANA SAFTOIU”PUFOASA”:PD-L VA DEPUNE MOTIUNE SIMPLA PE TEMA PRIVATIZARII CFR MARFA!

21 oct.

PDL va depune marți la Camera Deputaților moțiunea simplă pe tema privatizării CFR Marfă, document intitulat „Cronica unei alte privatizări eșuate”, a anunțat purtătorul de cuvânt al democrat-liberalilor, Adriana Săftoiu, relatează AGERPRES.

adriana-saftoiu-dece

„Sperăm ca în urma acestei moțiuni să primim răspunsul la cel puțin trei întrebări: ce se va întâmpla cu cei 11.000 de angajați de la CFR Marfă?; cine își asumă responsabilitatea pentru hotărârea de guvern care a dus la eșuarea acestei privatizări?; și când va fi reluat procesul de privatizare? Se impune și o demisie, cel puțin de onoare, în acest caz „, a spus Săftoiu, într-o conferință de presă.

Ea a arătat că ministrul Transporturilor, Ramona Mănescu, ar trebui să demisioneze.

Săftoiu a reamintit poziția FMI privind privatizarea CFR Marfă ca fiind „o mare dezamăgire, ce marchează un regres și afectează România în relațiile cu investitorii”.

Purtătorul de cuvânt al democrat-liberalilor a menționat că printre semnatarii moțiunii simple s-ar putea afla și deputați PP-DD.

MECIUL GENERATIEI TINERE: GRECIA-ROMANIA IN BARAJUL PENTRU „RIO 2014!”

21 oct.

Pe 15 şi 19 noiembrie se joacă meciurile cu nr. 31 şi 32 dintre România şi Grecia. Totul despre naţionala Greciei în 10 puncte. Rezultate all time dintre România şi Grecia. Cum a influenţat în 1969 presa română calificările pentru Mexic 1970.

nu-accept-sa-mi-spuna-cineva-ca-grecia-e-favorita-in-fata-noastra-iordanescu-e-sigur-de-mondial-era-normal_size1-293x207
Nici uşor, nici foarte greu.

Am căzut cu Grecia. Este bine, este rău, este greu, este (mai) uşor? Sunt întrebări la care încercăm să dăm răspunsuri. Bineînţeles, mulţi vor răsufla uşuraţi şi vor zice: „am scăpat de Portugalia lui CR7” sau „bine că nu am dat peste arţăgoşii de croaţi”. Greu de spus dacă cei care judecă aşa au 100% dreptate. Portugalia este o forţă în fotbalul mondial, dar CR7 în tricoul naţionalei este mult sub ce este în tricoul lui Real Madrid. În plus, când te împiedici de două ori de Israel (totuşi o echipă care nu face parte din lumea bună a fotbalului), atunci nu te poţi considera învins înainte de a intra pe teren.

Croaţia era periculoasă pentru România pentru că în ultimii 25 de ani nu ne-am simţit deloc bine contra fotbaliştilor din Iugoslavia sau din spaţiul fost iugoslav. Totuşi, dacă ne gândim că băieţii îmbrăcaţi în tricouri cu pătrăţele albe şi roşii au făcut mare cea mai slabă naţională a Scoţiei din ultima sută de ani, că sunt fricţiuni în echipă şi că Dinamo Zagreb şi Hajduk Split sunt „amintiri”, credem că dracu’ nu era chiar atât de negru dacă am fi dat de croaţi.

Pe ucraineni nu prea ştim cum să-i apreciem. Ucraina nu are nicio legătură cu Shakhtar-ul lui Lucescu; de fapt nu (mai) are vreo legătură nici cu Metalist Kharcov, echipa aceea subestimată de alb-roşii din „Ştefan cel Mare” acum câţiva ani. Acum trebuie văzut despre ce Ucraina vorbim, cea care nu a făcut nicio brânză acasă la CE 2012, sau cea care a ţinut acum Anglia în şah şi a executat de două ori Polonia?

Să revenim la greci. Pentru că ei sunt adversarii din baraj. Cei care se bucură poate au în vedere palmaresul net superior din întâlnirile directe. Corect. Dar, să nu uităm, Grecia nu mai este cea din perioada 1930-1980. Sau poate au în vedere că în lotul Greciei nu există vreun star care să facă legea la Real, Barca sau Bayern. Aşa este. De asemenea, optimiştii spun – şi iarăşi au dreptate – că Grecia nu este una din marile puteri, nu este o Olandă care a măturat pe jos cu noi şi cu toate partenerele din grupa D. Deci până aici doar bile albe. Pentru noi. Sau, mă rog, pentru suporterii de la noi.

Grecia marchează puţine goluri, dar nu trebuie să ne bucurăm, pentru că primeşte şi mai puţine. Grecia este o Italia a Balcanilor, iar stilul italian – să nu se îmbătăm cu golul lui Boloni din 1983, şi nici cu dubla eliminare a Fiorentinei de către „Ştiinţa” – nu prea ne convine. Grecia nu mai este romantica din 1930 care ne permitea primul scor record (8-1), este cea care merge încă pe reţeta din 2004, când a câştigat europenele în faţa lui CR7, chiar acasă la el. Grecia are jucători în câteva campionate din vest, care nu sunt superstaruri, dar sunt titulari şi utili celor care i-au angajat. După această analiză făcută „pe genunchi”, poate nu ar trebui să ne temem. Şi totuşi trebuie să ne temem. Nu de greci, ci de ai noştri. Pentru că nu au arătat nimic în ultimii ani, pentru că s-au scăldat în dulcea mediocritate şi mentalitate dâmboviţeană. Din această cauză putem spune că nu va fi uşor cu Grecia. Poate că nu va fi însă nici foarte greu, deoarece presiunea mai mare este la ei decât la noi. Totuşi va fi greu şi, să fim realişti, plecăm cu şansa a doua.

Aproape totul despre naţionala Greciei în 10 puncte

Poziţie în Coca Cola Ranking: loc 9 Europa/loc 15 mondial – 983 puncte
Palmares all time: 540 203 127 210 683- 784
Performanţă majoră: campioană a Europei 2004
Prezenţe la CM: 2 participări (1994 şi 2010): 6 1 0 5 2-15
Prezenţe la CE: 4 participări (1980, 2004, 2008, 2012): 16 5 3 8 14-20
Prezenţă la alt baraj: 0-0 (a) şi 1-0 (d) cu Ucraina (CM – 2010)
Cele mai multe selecţii: Karagounis (Fulham Londra) – 129, Katsouranis (PAOK Salonic) – 107, Salpingidis (PAOK) – 70, Samaras (Celtic Glasgow) – 68, Gekas (Konyaspor) – 68, Torosidis (AS Roma) – 61, Vyntra (US Levante) – 46, Sokratis (Borussia Dortmund) – 44, Tziolis (PAOK) – 44, Ninis (PAOK) – 31 (numai jucători utilizaţi în actualele preliminarii – n.a.)
Golgheteri: Gekas – 24, Salpingidis – 12, Karagounis – 10, Katsouranis – 9, Samaras – 8 (numai jucători utilizaţi în actualele preliminarii – n.a.)
Principalul stadion: Karaiskakis – 32.115 locuri
Suporteri în deplasări importante: între 3 şi 5.000

Rezultatele din actualele preliminarii

A terminat pe locul 2, cu 25 de puncte, dar cu golaveraj mult mai slab decât Bosnia&Herţegovina, care a ocupat locul 1, tot cu 25 de puncte.

1-0 (a) şi 2-1 cu Letonia
2-0 (a) şi 1-0 cu Lituania
2-0 (a) şi 1-0 cu Liechtstein
1-0 (a) şi 1-0 cu Slovacia
0-0 (a) şi 1-3 cu Bosnia&Herţegovina

Palmares general cu România

România – Grecia 30 17 8 5 67-31 42

După Iugoslavia/Serbia (41 de meciuri), Polonia (34), Cehoslovacia/Cehia (32), Grecia reprezintă naţionala pe care România a întâlnit-o în cele mai multe meciuri oficiale şi amicale. Partener tradiţional al României încă din anii ’30, Grecia a fost o „victimă” sigură pentru „tricolori” timp de 50 de ani. În ultimii 10-15 ani însă, „balanţa” întâlnirilor directe s-a echilibrat serios, iar la capitolul performanţe, grecii ne-au depăşit. În meciurile oficiale, Grecia încă nu a câştigat vreun meci împotriva României. Este adevărat, ultimul meci oficial s-a jucat în 1989. România şi Grecia nu s-au întâlnit niciodată în meciuri oficiale într-un sistem eliminatoriu, tur-retur.

Meciuri oficiale: România – Grecia 6 3 3 0 11-4 9

A. (acasă): România – Grecia 3 2 1 0 7-1 5

03-11-1957: România – Grecia 3-0 (Q CM)

16-11-1969: România – Grecia 1-1 (Q CM)

02-11-1988: România – Grecia 3-0 (Q CM)

(deplasare): România – Grecia 3 1 2 0 4-3 4

16- 06-1957: Grecia – România 1-2 (Q CM)

16- 04-1969: Grecia – România 2-2 (Q CM)

26- 04-1989: Grecia – România 0-0 (Q CM)

B. Meciuri amicale/cupe regionale: România – Grecia 24 14 5 5 56-27 33

(acasă) România – Grecia 11 9 1 1 34-10 19

25-05-1930: România – Grecia 8-1

06-06-1933: România – Grecia 1-0 (Cupa Balkanică)

17-05-1936: România – Grecia 5-2 (Cupa Balkanică)

29-05-1974: România – Grecia 3-1 (Cupa Balkanică)

21-09-1977: România – Grecia 6-1

21-03-1979: România – Grecia 3-0

07-03-1984: România – Grecia 2-0

07-10-1987: România – Grecia 2-2

08-04-1998: România – Grecia 2-1

03-06-2000: România – Grecia 2-1

21-08-2002: România – Grecia 0-1

(deplasare): România – Grecia 10 3 3 4 14-14 9

29-11-1931: Grecia – România 2-4 (Cupa Balkanică)

27-12-1934: Grecia – România 2-2 (Cupa Balkanică)

08-03-1967: Grecia – România 1-2

24-09-1975: Grecia – România 1-1 (Cupa Balkanică)

13-12-1978: Grecia – România 2-1

02-02-1983: Grecia – România 1-3

11-03-1987: Grecia – România 1-1

13-02-1992: Grecia – România 1-0

08-02-1995: Grecia – România 1-0

29-03-2000: Grecia – România 2-0

(neutru): România – Grecia 3 2 1 0 8-3 5

28-06-1932: România – Grecia 3-0 (Cupa Balkanică) – Belgrad

24-06-1935: România – Grecia 2-2 (Cupa Balkanică) – Sofia

15-11-2011: România – Grecia 3-1 – Altach (Austria)

1969: retro România – Grecia

Cum a influenţat presa română rezultatul de la Atena…

Dintre confruntările oficiale cu Grecia, cele două jocuri din preliminariile CM 1970 au câte o poveste aparte. Este vorba de meciurile Grecia – România 2-2 (16 aprilie 1969) şi România – Grecia 1-1 (16 noiembrie 1969).

Grecia era considerată ca fiind „calul de bătaie” pentru naţionala noastră. În primul rând pentru că făcea parte în anii ’60 dintre codaşele fotbalului european; în al doilea rând pentru că palmaresul era la ora respectivă zdrobitor în favoarea României: 10 meciuri, 8 victorii şi două egaluri, 32 de goluri marcate, 11 goluri primite.

Şi totuşi, la momentul primului meci, cel din aprilie 1969 de la Atena, datele problemei erau total diferite. Grecia avea cea mai bună generaţie de jucători din istoria ei de până atunci şi în decembrie 1968 au detonat bomba preliminariilor: 4-2 cu Portugalia, medaliata cu bronz la mondialele din 1966. (România pierduse la Lisabona fără drept de apel cu 0-3 primul meci din preliminarii.)

Deci, oficialii români s-au deşteptat şi au descoperit că Grecia „nu mai e ce a fost” şi că este un adversar periculos. Şi au gestionat bine situaţia. Au scos presa la înaintare. „Sportul popular”, revista „Fotbal” (cea mai bună publicaţie de profil din întreaga istorie sportivă, nici astăzi nu este întrecută de vreo altă publicaţie – a apărut între 1965 şi 1974) şi revista „Sport”. În cele trei publicaţii s-a făcut un mare tam-tam privind selecţionarea lui Ion Ionescu, singurul român care evolua (oficial) în străinătate, şi nu oriunde, ci în campionatul RFG, la Alemannia Aachen, echipă care avea atunci cel mai bun sezon din întreaga ei istorie. „Ionescu nu poate fi ţinut de apărători greci”, „Ionescu va distruge Grecia”, „Ionescu va perfora poarta lui Ikonomopoulos”, doar asta se putea citi în presa de specialitate de la noi.

Toate bune şi frumoase, numai că „Puiu” Ionescu a venit accidentat la lot. Dar n-a contat. A fost pus pe picioare cât să mişte cât de cât pe teren şi băgat pe teren pe post de sperietoare. Grecii şi-au luat măsuri de mare siguranţă şi au ţinut aproape tot meciul doi oameni să-l marcheze pe Ionescu. Astfel ei l-au neglijat total pe adevăratul „distrugător”, Dumitrache, cel care de fapt a şi marcat ambele goluri ale echipei noastre, egalând la 1 şi la 2. După meci, presa de la Atena a luat foc, acuzând oficialii greci că au fost păcăliţi de presa din România şi s-a pierdut o şansă uriaşă de victorie. Trebuie să spunem că atunci Grecia a făcut un meci extraordinar, dar nici „tricolorii” nu au jucat deloc rău. În ultimele 25 de minute, la scorul de 2-2, s-a „decretat” păstrarea rezultatului, considerându-se că un egal este chiar foarte bun în condiţiile în care Grecia „a devenit echipă de luat în seamă” (citat din presa timpului).

…şi cum ne-a dat emoţii la Bucureşti

Nimeni nu a crezut că meciul decisiv din grupa I (unde evoluau medaliata cu bronz de la precedentele mondiale, Portugalia, şi încă o participantă la turneul final din 1966) pentru „Mexic” se va disputa între outsiderele România şi Grecia. Pe 16 noiembrie 1969, la Bucureşti, înainte de meci, situaţia era următoarea: România se califica la victorie sau meci egal, iar Grecia doar la victorie. Dar în tabăra elenă datele erau radical schimbate. În luna iunie, în presa sportivă de la Bucureşti a apărut informaţia (corectă de altfel) că Dan Georgiadis, antrenorul Greciei, ar avea origini româneşti (un bunic) şi că ar fi făcut studiile în România, unde a jucat concomitent fotbal şi volei la nivel înalt, la clubul Juventus Bucureşti, în perioada 1939-1947. (Georgiadis avea şi cetăţenie română, dar acest lucru nu putea să apară în media din Bucureşti.) Se pare că aceste informaţii nu erau cunoscute la Atena. După ce s-a aflat ce s-a scris la Bucureşti, presa din Grecia a luat foc şi l-a acuzat pe Georgiadis că… face jocurile României. Brusc, justiţiarii ziarişti greci şi-au adus aminte că Georgiadis refuza cu obstinaţie să-l selecţioneze pe Dimitris Domazos de la Panathinaikos, considerat cel mai bun produs al fotbalului grec. Pe 27 iulie 1969, în urma unei virulente campanii de presă, Dan Georgiadis a fost demis, deşi obţinuse anterior un extraordinar 2-2 în deplasare cu Portugalia. Culmea, Georgiadis a fost demis exact în ziua în care obţinea o victorie (în deplasare) împotriva Australiei. Oficial, el a fost demis pentru că în anterioarele două amicale cu Australia disputate pe 20 şi 23 iulie, Grecia pierduse cu 0-1 şi terminase al doilea joc la egalitate. La vremea respectivă, un egal cu Australia era considerat o mare ruşine. Neoficial, demiterea a avut la bază legăturile lui cu România din perioada 1939-1947 şi ignorarea lui Domazos. În realitate, Georgiadis nu a favorizat deloc România, dar considera că prezenţa lui Domazos la naţională ar putea genera tensiuni în lot.

Noul antrenor, Lakis Petropoulos (el a mai condus naţionala în 1967), l-a titularizat pe Domazos şi a schimbat structura naţionalei, mai mulţi jucători de la Panathinaikos şi mai puţini de la Olympiakos Pireu. Pe „23 august”, în faţa a 63.000 de spectatori, România a deschis scorul în minutul 37 prin Dembrowski, dar Domazos a egalat în minutul 50 şi până prin minutul 80, până au terminat grecii benzina, „tricolorii” au suferit mult. Paradoxal, deşi România se califica la mondiale după 32 de ani, bucuria a fost relativ reţinută. Spectatorul român, obişnuit ani de zile cu „masacrarea” Greciei, nu a digerat un egal, primul de fapt obţinut de greci în România în 40 de ani. De asemenea şi conducerea partidului (pentru cei mai tineri, PCR, singurul admis şi existent între 1949 şi 1989 – n.a.) a recomandat o sărbătorire moderată a performanţei României, tocmai din cauză că finalul campaniei de calificare nu s-a încheiat cu o victorie.

Clasamentul grupei 1: CM 1970

1. România 6 3 2 1 7- 6 8

2. Grecia 6 2 3 1 13- 9 7

3. Elveţia 6 2 1 3 5- 8 5

4. Portugalia 6 1 2 3 8-10 4

TRAIAN BASESCU”CUCUL”DE LA COTROCENI SE CEARTA CU PREMIERUL VICTOR PONTA PE TEMA CONSILIULUI EUROPEAN DE LA BRUXELLES SI NU VREA SA-I DEA MANDAT!

21 oct.

Premierul Victor Ponta a declarat că nu a primit încă un mandat din partea ex-preşedintelui Traian Băsescu pentru Consiliul European privind agenda digitală, programat pentru finele săptămânii viitoare.

Ponta-Băsescu8-310x207

Premierul Victor Ponta a declarat, vineri, că i-a cerut ex-preşedintelui Traian Băsescu un mandat de participare pentru Consiliul European privind agenda digitală. El a apreciat, totodată, că, după vizita pe care o va efectua în Statele Unite ale Americii, se va opri şi la Bruxelles.

Premierul se va afla în vizită oficială în SUA în perioada 21-23 octombrie. În intervalul 24-25 octombrie, la Bruxelles, va fi organizat Consiliul European în care se va discuta şi despre agenda digitală şi modul în care pot fi înregistrate progrese către finalizarea pieţei unice digitale până în 2015.

În 2012, Traian Băsescu a refuzat să-i încredinţeze premierului Victor Ponta mandatul de a reprezenta România la summit-ul UE din 22 – 23 noiembrie, unde ar trebui să fie aprobat bugetul multianual al Uniunii pentru 2014-2020, dar i-a propus să meargă împreună, “ofertă” refuzată de şeful guvernului.

%d blogeri au apreciat asta: