Arhiva | 6:30 pm

PRINTUL GEORGE DE CAMBRIDGE,NASCUT LA 22 IULIE,VA FI BOTEZAT MIERCURI CU APA DIN IORDAN,IN CAPELA REGALA A PALATULUI SAINT JAMES DIN LONDRA!

23 oct.

Prinţul George de Cambridge, născut la 22 iulie, va fi botezat miercuri cu apă din Iordan, în capela regală a Palatului Saint James din Londra, în cadrul unei ceremonii private ce marchează o distanţare de fastul regal obişnuit, relatează AFP.

În cadru intim.
La ceremonie, ce va avea loc la ora locală 15:00 (14:00 GMT) în capela palatului Saint-James, au fost invitaţi să asiste numai principalii membri ai familiei regale şi câţiva apropiaţi. Regina Elisabeta a II-a, în vârstă de 87 de ani, şi prinţul consort Philip, de 92 de ani, stră-străbunci ai prinţului George, vor fi prezenţi la acestă ceremonie privată, precum şi prinţul Charles, bunicul patern, soţia acestuia Camilla şi prinţul Harry, potrivit listei de invitaţi anunţate de părinţi, prinţul William şi ducesa de Cambridge Kate. Nu lipsesc bunicii materni, Carole şi Michael Middleton, şi nici fratele şi sora lui Kate, James şi Pippa.

Şapte perechi de naşi!
Părinţii prinţului George au ales şapte perechi de naşi pentru fiul lor, în principal prieteni vechi. Aceştia sunt Oliver Baker, pe care cuplul l-a cunoscut la universitatea St Andrews, Emilia Jardine-Paterson, prietenă cu Kate, Hugh Grosvenor, Jamie Lowther-Pinkerton, Julia Samuel, William van Cutsem. La eveniment va participa şi Zara Tindall, verişoara prinţului William.

Apă din Iordan
Conform tradiţiei, arhiepiscopul de Canterbury, Justin Welby, liderul spiritual al anglicanilor, îl va boteza pe prinţul George, făcându-i semnul crucii pe frunte şi turnând apă în trei rânduri pe capul prinţului. Apa sfinţită este din fluviul Iordan în care a fost botezat Iisus Hristos de către Ioan Botezătorul, potrivit Evangheliei.
Cu această ocazie, prinţul George va purta o rochie de botez albă din dantelă şi satin, o replică a celei purtate în 1841 de fiica cea mare a reginei Victoria.

Trei generaţii de posibili monarhi
Regina Elisabeta va fi înconjurată la acest eveniment de trei generaţii de posibili monarhi: fiul cel mare, Charles, nepotul prinţul William şi strănepotul, micul prinţ George, menţionează AFP.
Pentru a imortaliza evenimentul, William şi Kate l-au ales pe fotograful britanic Jason Bell, cunoscut pentru portretele realizate unor celebrităţi ca Paul McCartney sau Scarlett Johansson. Lista invitaţilor, alegerea naşilor şi a locului pentru botez reflectă dorinţa cuplului regal, William şi Kate, de a se distanţa cumva de tradiţie. În istoria contemporană a familiei regale, mai mulţi membri – Elisabeta a II-a, prinţii Charles şi William – au fost botezaţi la Palatul Buckingham, reşedinţa londoneză a reginei.

Un loc simbolic
Dar părinţii micului prinţ George au preferat capela regală a Palatului Saint-James din Londra, un loc simbolic pentru William, deoarece acolo a fost depus sicriul cu trupul neînsufleţit al mamei sale, Prinţesa Diana, în ajunul funeraliilor, în 1997.
Pentru familia regală, un astfel de botez este un eveniment de o mare importanţă, subliniază fostul şef de cabinet al prinţesei Diana, Patrick Jephson.

Nu a mai apărut în public
Prinţul George nu a mai fost văzut în public de când a apărut în braţele mamei în faţa maternităţii la o zi după ce s-a născut, la 22 iulie, imagine imortalizată de fotografi şi transmisă de televiziuni din lumea întreagă.
Un mic grup de simpatizanţi ai monarhiei s-a aflat în cursul dimineţii la porţile Palatului Saint-James, în speranţa de a-l vedea pe “bebeluşul regal”.

O pajişte cu flori, nu un buchet!
Prinţul George va primi în dar….o pajişte cu flori din judeţul Covasna, din partea contelui Tibor Kalnoky, un prieten de-ai bunicului său, care trăieşte în România.
Contele Kalnoky a mărturisit că ar fi vrut să trimită flori la botez, însă, având în vedere că acestea se ofilesc, a ales să ofere în dar o pajişte întreagă. “Prin acest gest am vrut ca pajiştea să facă cunoscut numele judeţului Covasna în toată lumea şi să fim mai preocupaţi de conservarea valorilor naturii. Familia regală a acceptat imediat cadoul, dar nu doreşte ca locaţia exactă să fie dată publicităţii. Am trimis la Londra poza cu pajiştea şi i-am informat în legătură cu speciile rare care pot fi întâlnite acolo. Botaniştii sunt foarte încântaţi de biodiversitatea din zonă. Aici se găsesc orhidee, dar şi alte specii protejate. Va fi decizia familiei regale când îi va arăta micului prinţ cadoul nostru”, a declarat Kalnoky, citat de metropol.hu.

Teren în Valea Zălanului?
Potrivit autorităţilor locale, citate de agerpres.ro, contele ar fi cumpărat în satul Valea Zălanului un teren “cu specii de flori foarte rare” cu intenţia de a-l dărui prinţului George.
Valea Zălanului e un sat izolat din judeţul Covasna, nu departe de Malnaş Băi, unde prinţul Charles al Marii Britanii a cumpărat mai multe case vechi, pe care le-a restaurat şi unde vine o dată pe an.
Kalnoky, un activist pentru protecţia mediului, care are grijă de proprietatea prinţului Charles din Transilvania, a fost invitat la nunta părinţilor prinţului George, William şi Kate Middleton, precizează Associated Press. “Prinţul Charles este îndrăgostit de viaţa rurală din România şi vizitează ţara în fiecare an”, adaugă sursa citată.

INTILNIRE LA BIROUL OVAL INTRE PRESEDINTELE USA BARACK OBAMA SI PREMIERUL VICTOR PONTA,INLESNITA DE VICEPRESEDINTELE JOE BIDEN!,BASESCU A TURBAT!

23 oct.

Vicepreședintele american Joe Biden îi pregătește premierului Victor Ponta o întrevedere cu președintele SUA Barack Obama, în Biroul Oval de la Casa Albă, susțin surse americane din mediul de afaceri cu care premierul s-a întâlnit ieri. Întâlnirea ar trebui să aibă loc în următoarele două ore.

Ponta-SUA-2.jpeg1

Premierul român Victor Ponta a fost foarte bine primit în Statele Unite ale Americii. Vizita sa este apreciată de marile corporații de peste Ocean, peste 20 dintre acestea exprimându-și dorința de a veni în România, încurajate de un climat de afaceri favorabil.

Turneul premierului României în America s-ar putea finaliza cu o întrevedere cu cel mai puternic om al Planetei, președintele SUA Barack Obama. Este posibil ca vicepreședintele Joe Biden să profite de prezența lui Victor Ponta la Casa Albă și să medieze o întâlnire a acestuia cu liderul din Biroul Oval .

TRAIAN BASESCU CONTESTA LA CCR,IN cf.cu ART.146lit.a0 din CONSTITUTIA ROMANIEI SI ALE ART.15 DIN LEGEA nr.47/1992 PRIVIND ORGANIZAREA SI FUNCTIONAREA CCR,MEMORAMDUMUL DE INTELEGERE INCHEIAT INTRE STATUL ROMAN SI THE ROMPETROL GROUP N.V.,SEMNAT LA BUCURESTI LA 15 FEBRUARIE 2013!

23 oct.

Ex-preşedintele României, a trimis miercuri, 23 octombrie, preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, în conformitate cu prevederile Articolului 146 lit. a) din Constituţia României şi ale Articolului 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013.

zegrean-basescu

Legea are ca obiect aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român, în calitate de proprietar al acţiunilor deţinute în cadrul S.C. „Rompetrol Rafinare” – S.A. şi The Rompetrol Group N.V. Astfel, cele două părţi semnatare îşi asumă un angajament de cumpărare din partea The Rompetrol Group N.V. a unui pachet minoritar de acţiuni reprezentând 26,6959% din capitalul social al „Rompetrol Rafinare” – S.A., deţinut în prezent de Oficiul Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), în schimbul a 200 de milioane de dolari americani. Ca o premisă a implementării tranzacţiei mai sus-amintite, OPSPI va face demersuri utile şi necesare pentru ca toate procesele aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti şi măsurile administrative iniţiate împotriva S.C. „Rompetrol Rafinare” – S.A. să înceteze.

De asemenea, cele două părţi stabilesc constituirea unui fond de investiţii kazah-român, sub forma unei societăţi cu structura acţionariatului 80% The Rompetrol Group şi 20% statul român, care va investi în proiecte din domeniul energetic. Aşadar, legea supusă reexaminării are un caracter individual ea fiind concepută nu pentru aplicarea ei la un număr nedeterminat de cazuri concrete, ci într-un singur caz prestabilit expres pentru realizarea tranzacţiei cu The Rompetrol Group N.V., o societate cu sediul în Strawinskylaan 807, Amsterdam, Olanda.

Cu privire la aceste aspecte, Curtea Constituţională s-a pronunţat prin Decizia nr. 600/2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1060/26.11.2005 apreciind că: „Fără îndoială, este dreptul legiuitorului de a reglementa anumite domenii particulare într-un mod diferit de cel utilizat în cadrul reglementării cu caracter general sau, altfel spus, de a deroga de la dreptul comun, procedeu la care, de altfel, s-a mai apelat în această materie”, dar că „[…] în ipoteza în care, însă, reglementarea specială diferită de cea constitutivă de drept comun, are caracter individual, fiind adoptată intuitu personae, ea încetează de a mai avea legitimitate, dobândind caracter discriminatoriu şi, prin aceasta, neconstituţional”. De asemenea, Curtea stabileşte că: „Prin definiţie, legea, ca act juridic de putere, are caracter unilateral, dând expresie exclusiv voinţei legiuitorului, ale cărei conţinut şi formă sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relaţii sociale şi de specificul acestuia. Soluţia legislativă adoptată pe calea prezentei legi nu utilizează ca premisă o anumită realitate socială aşadar un «dat» obiectiv, ci o prealabilă înţelegere, altfel spus, un acord de voinţă (…) realizat practic pe cale de ofertă şi acceptare.”. Astfel, în cazul de faţă, această soluţie legislativă nu reglementează o relaţie socială generală, ci o prealabilă înţelegere, adică un acord de voinţă între The Rompetrol Group N.V. şi Guvern. Ţinând cont de aceste motive, consider că legea transmisă promulgării încalcă principiul egalităţii prevăzut de Art. 16 alin. (1) din Constituţie întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat cu care statul de află în litigiu şi care sunt „investitorii strategici în domeniul energetic românesc”.

Acest Memorandum de înţelegere care este aprobat prin legea în cauză reprezintă de fapt un contract de stat, potrivit Art. 1 lit. o) din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, care este definit astfel: „o înţelegere încheiată de către statul sau Guvernul român, precum şi de ministere sau alte autorităţi ale administraţiei publice centrale cu alt stat, guvern, organizaţie internaţională, respectiv cu instituţii financiare sau alte entităţi ce nu au calitatea de subiect de drept internaţional în domeniul economic, comercial, financiar şi în alte domenii şi care nu este guvernată de dreptul internaţional public”. Scopul înţelegerii dintre cele două părţi este stingerea unor litigii, ceea ce reprezintă şi finalitatea unei tranzacţii. În situaţia de faţă, stingerea litigiilor respective se putea realiza pe calea unei tranzacţii între Ministerul Finanţelor Publice şi The Rompetrol Group N.V., printr-o hotărâre adoptată de Guvern, potrivit competenţei sale de administrare a proprietăţii statului. Totuşi, Guvernul a ales calea unei iniţiative legislative, pe care a depus-o în Parlament. Cu privire la această problemă, referitor la natura juridică a înţelegerii aprobate de puterea legislativă, instanţa de contencios constituţional a prevăzut, în Decizia nr. 600/2005, că: „Guvernul a optat pentru o cu totul altă rezolvare juridică, limitându-şi rolul la acela de iniţiator al unui proiect de lege, procedeu ale cărui carenţe au fost evidenţiate. Dincolo şi mai presus de cele deja arătate, Curtea consideră că Parlamentul, arogându-şi competenţa de legiferare, în condiţiile, domeniul şi cu finalitatea urmărite, a încălcat principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în stat, consacrat de Art. 1 alin. (4) din Constituţie, viciu care afectează legea în ansamblu.”. Mai mult decât atât, competenţa Guvernului este cea de punere în executare legile, inclusiv prin încheierea de contracte de stat cu subiecte de drept privat, iar în situaţia de faţă Parlamentul şi-a depăşit competenţele invadând domeniul atribuţiilor executive.

Înţelegerea dintre cele două părţi prevede obligaţii în sarcina statului român, precum renunţarea la anumite litigii şi la unele măsuri provizorii, în timp ce pentru persoana juridică privată se impune participarea la o privatizare ulterioară şi realizarea unor investiţii, toate aceste obligaţii fiind însă stabilite fără vreo sancţiune juridică. Astfel, în situaţia în care partenerul privat nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate, normele legii sunt imprecise şi nu prevăd sancţiuni exprese. Aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale, o normă juridică lipsită de previzibilitate antrenează, în consecinţă, încălcarea dispoziţiilor Art. 1 alin. (5) din Legea Fundamentală, potrivit cărora: „În România, respectarea Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor este obligatorie.”.

Prin legea de faţă, se stabileşte dinainte conduita procesuală a părţilor aflate în litigiu, ceea ce este împotriva dispoziţiilor Art. 124 alin. (2) din Constituţie referitoare la principiul potrivit căruia justiţia este unică, imparţială şi egală pentru toţi întrucât aceste reguli speciale aplicabile litigiului respectiv sunt contrare regulilor procesuale unitare aplicabile în mod identic tuturor celor care se află într-o situaţie similară. De aceea, analizând motivele pentru care s-a stabilit ca printr-o lege să se stingă tocmai acel litigiu cu persoana juridică privată respectivă, considerăm că acestea nu justifică refuzul părţilor de a apela la normele juridice de drept comun prevăzute pentru situaţii litigioase în general.

Având în vedere cele expuse, vă solicităm să constataţi neconstituţionalitatea Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013.

TRAIAN BASESCU A TRIMIS PE 23 OCTOMBRIE A.C.,PRESEDINTELUI CCR,AUGUSTIN ZEGREAN,CONTESTATIA CU PRIVIRE LA NECONSTITUTIONALITATEA OUG nr.26/2013 PRIVIND ISC!

23 oct.

Ex-preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a trimis miercuri, 23 octombrie a.c., preşedintelui Curţii Constituţionale, domnul Augustin Zegrean, în conformitate cu prevederile Articolului 146 lit. a) din Constituţia României şi ale Articolului 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, o sesizare de neconstituţionalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C.

Băsescu-CCR-ghimpele.ro_

Vă transmitem textul integral al sesizării:
___________________________________________________________

Bucureşti, 23 octombrie 2013

Domnului Augustin ZEGREAN

PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE

În temeiul art. 146 lit. a) din Constituţia României şi al Art. 15 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, formulez următoarea

SESIZARE DE NECONSTITUŢIONALITATE
asupra
LEGII privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C.

Motivele sesizării sunt următoarele:

Legea are ca obiect de reglementare aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2013 prin care se modifică Ordonanţa Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C. Astfel, la Art. I pct. 3 se prevede că „personalul Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C. are calitatea de funcţionar public, cu excepţia personalului care exercită activităţi de secretariat, administrative, de protocol şi de deservire”. De asemenea, Art. III statuează că transformarea posturilor personalului contractual încadrat în structura organizatorică a Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C., care implică exercitarea prerogativelor de putere publică, în funcţii publice se face în conformitate cu prevederile Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici.

Potrivit Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici, ocuparea funcţiilor publice se face în urma promovării unui concurs sau examen, prin promovare, transfer, redistribuire, recrutare sau alte modalităţi prevăzute expres de această lege. Legea-cadru, menţionează posibilitatea transformării posturilor funcţiei publice doar în cazul promovării funcţionarului public (Art. 64 alin. 2) şi în cazul în care se solicită transformarea unei funcţii publice vacante într-o funcţie publică cu o altă denumire sau într-o funcţie publică de nivel inferior sau superior (Art. 107 alin. 2 lit. b).

Reglementarea impusă de Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2013 nu prevede nicio condiţie referitoare la recrutare sau promovare prin examen sau concurs, pentru personalul contractual încadrat la I.S.C. atunci când acesta îşi schimbă statutul în funcţionari publici. Transformarea posturilor personalului contractual dintr-o instituţie publică în funcţii publice nu este o modalitate prevăzută în Legea nr. 188/1999, având în vedere faptul că Legea-cadru privind Statutul funcţionarilor publici stabileşte în mod expres şi limitativ modalităţile de recrutare şi numire în funcţie a funcţionarilor publici.

Astfel, considerăm că prevederile mai sus-menţionate constituie discriminare faţă de alte categorii de funcţionari publici, ceea ce este împotriva dispoziţiilor Art. 16 alin. (1) din Constituţie referitoare la principiul conform căruia cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.

Având în vedere cele expuse, vă solicităm să constataţi neconstituţionalitatea Legii pivind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C.

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU

CCR A DECIS AMANAREA PRONUNTARII PE SESIZAREA LUI TRAIAN BASESCU LA LEGEA REFERENDUMULUI PE DATA DE 14 NOIEMBRIE!

23 oct.

Curtea Constitionala a decis amanarea pronuntarii pe sesizarea presedintelui Traian Basescu la Legea referendumului.

CCR-630x210

Presedintele CCR Augustin Zegrean a declarat dupa c.ca 3 ore de dezbateri ca sunt „in imposibilitatea constituirii completului de judecata” si ca atare o solutie va fi data abia pe 14 noiembrie a.c. VEZI mai jos ce inseamna asta.

CCR –ul LUI TRAIAN BASESCU IN IMPOSIBITATE DE A „CONSTITUI COMPLETUL DE JUDECATA”,PENTRU SEDINTA DE ASTAZI!

23 oct.

Judecătorii din cauza cărora nu s-a putut ține ședința de azi a Curții Constituționale a României sunt doi dintre cei trei numiți de Traian Băsescu – Petre Lăzăroiu și Daniel Morar – și Iulia Antoanella Motoc, membru al CCR din 2010, când a fost desemnată de Senat, la propunerea PDL şi a grupului independenţilor, candidatura fiind asumată de UNPR.

13449427741344587881CCRbasescu

Surse din cadrul CCR sustin ca de fapt la sedinta de azi au fost 7 judecatori si deci sedinta s-ar fi putut tine, doar ca unul din ei… este indicat Daniel Morar, ar fi plecat pentru ca sedinta sa nu mai poate avea loc si de aici la decizia anuntata de presedintele CCR ca „am fost in imposibilitatea de a constitui completul de judecata”.

Si mai interesante din perspectiva solutiei care va fi data pana la urma in acest caz sunt declaratiile lui Augustin Zegrean de la inceputul sedintei cand intrebat de jurnalisti daca sesizarea presedintelui Traian Basescu are vreo sansa el a spus ca „sunt alte argumente venite acum, altele decat cele invocate de PDL”. Cu alte cuvinte suntem informati ca exista sanse ca ea sa fie acceptata in conditiile in care la o sesizare similara a PDL cei de la CCR au spus ca cvorumul de prezenta de 30% e constitutional in masura in care va fi aplicat la un an de la intrarea in vigoarea a Legii.

TRAIAN BASESCU SE NUMARA PRINTRE PARTICIPANTII LA CONSILIUL EUROPEAN DIN PERIOADA 24-25 OCTOMBRIE DE LA BRUXELLES!

23 oct.

Traian Băsescu se numără printre participanții la Consiliul European, din perioada 24-25 octombrie, potrivit unei liste publicate marți de instituție.

Basescu-Schulz-ghimpele

Premierul Ponta anunța vineri că i-a cerut președintelui mandat pentru a participa la Consiliul European, însă duminică explica că nu a primit până atunci un mandat din partea lui Traian Băsescu.

Victor Ponta a spus, totodată, că, după vizita pe care o efectuează în Statele Unite, între 21-23 octombrie, se va opri şi la Bruxelles pentru a participa la reuniunea liderilor socialişti europeni.

%d blogeri au apreciat asta: