Arhiva | 10:27 am

BOGDAN OPREA „POPA „,PURTATORUL DE CUVINTE AL „THE LAST AUTOCRAT OF EUROPE „TRAIAN BASESCU,IL APARA PE SARSAILA DE LA COTROCENI:”INTERVENTIA LUI TRAIAN BASESCU PENTRU CONDUCEREA CEC CONSTITUTIONALA!”

14 nov.

După ce vicepremierul Daniel Chițoiu a afirmat că președintele a intervenit personal pentru menținerea lui Grațian Ghețea în fruntea CEC Bank, Purtătorul de cuvânt al președintelui României, Bogdan Oprea, a făcut următoarea declarație de presă:

News conference after closing session of Firts Summit EU-CELAC

„Președintele României, domnul Traian Băsescu, confirmă că a avut o discuție cu ministrul Finanțelor Publice, domnul Daniel Chițoiu în data de 17 octombrie a.c. în jurul orei 15.30. În cursul acesteia, domnul președinte Traian Băsescu l-a avertizat pe domnul ministru Daniel Chițoiu să nu-l schimbe din funcție pe președintele CEC Bank, domnul Radu-Grațian Ghețea, înainte de terminarea mandatului legal. Motivele pe care domnul președinte Traian Băsescu le-a invocat sunt următoarele: (1) – mandatul domnului Radu-Grațian Ghețea la conducerea CEC Bank expiră în anul 2014, iar întreruperea acestuia fără o motivație temeinică este de natură a crea neîncredere în instituția bancară; (2) – domnul Radu-Grațian Ghețea deține, în prezent, și funcția de președinte al Consiliului Director al Asociației Române a Băncilor, funcție rezervată numai directorilor de bănci. După înlocuirea pe criterii politice a conducerii EximBank, domnul președinte Traian Băsescu l-a avertizat pe domnul ministru Daniel Chițoiu că schimbarea din funcție, nejustificată și tot pe criterii politice, a domnului Radu-Grațian Ghețea este de natură să creeze neîncredere în sistemul bancar românesc. Intervenția domnului președinte a fost făcută în baza Articolului 80, alin. (2) din Constituția României”.

Reclame

TRAIAN BASESCU CUPRINS DE FRICA INCEARCA SA STEARGA URMELE ,FURACIUNILOR SALE,VREA SA-I SCOATA DIN MLASTINA PE COMPLICII SAI IOANA BASESCU,NOTAR,PROCURORUL LUCIAN PAPICI,SI PE RADU GHETEA,PRESEDINTELE CEC,DREPT PENTRU CARE A INCERCAT UN TRAFIC DE INFLUENTA ,AMENINTANDU-L PE DANIEL CHITOIU ,SA-L MENTINA IN FUNCTIE PE RADU GHETEA,DAR ACESTA I-O ZIS PAS!

14 nov.

Premierul Victor Ponta a declarat, miercuri, că a fost informat de ministrul de Finanţe, Daniel Chiţoiu, cu privire la faptul că a fost sunat de şeful statului care l-a rugat să nu-l schimbe din funcţie pe actualul preşedinte al CEC Bank, Radu Gheţea.

ne05-1_20

„Eu am fost informat, e normal, e colegul meu ministru. M-a informat că a fost sunat de preşedintele Băsescu. Nu includeţi partea cu rugatul, dar, mă rog, nu a vorbit direct cu mine, vă poate spune domnul Chiţoiu mai în detaliu ce s-a întâmplat. Eu am fost informat”, a precizat premierul.
Ministrul Finanţelor, Daniel Chiţoiu, a declarat la rândul său că a fost sunat în urmă cu câteva săptămâni de şeful statului care i-a solicitat să-l nu schimbe din funcţie pe Radu Gheţea. „Da, m-a sunat, dar nu acum câteva zile, acum câteva săptămâni, pentru că atunci era şi este în procedură de schimbare statulul CEC Bank, (…) schimbarea modului de administrare al acestei bănci. Cred că domnul preşedinte Gheţea a dat fuga la domnul preşedinte Băsescu să ceară sprijinul pentru a nu fi schimbat, în eventualitatea în care se va schimba sistemul de conducere la CEC Bank”, a adăugat Chiţoiu. AGERPRES

TRAIAN BASESCU ,INTAIUL PENAL AL ROMANIEI ,CUPRINS DE SPAIMA,L-O SUNAT PE PROCURORUL PAPICI SA-I CEARA SCUZE!

14 nov.

Traian Băsescu a declarat că nu s-a întâlnit niciodată cu procurorul Lucian Papici, arătând că miercuri l-a sunat pe acesta pentru a-i cere scuze că este implicat într-un scandal generat de „jocurile politice” ale premierului Victor Ponta.

mesajul-elenei-basescu-catre-traian-basescu-pe-facebook-la-multi-ani-tati-18466015

„Vreau să vă spun că nu l-am cunoscut niciodată pe procurorul Papici. Eu nu m-am întâlnit cu acest om. Singura dată când m-am întâlnit cu procurorul Papici a fost telefonic, astăzi, când l-am sunat şi i-am cerut scuze că din jocurile politice ale unui plagiator mincinos este implicat într-un scandal. Atât am făcut. Este prima dată când am vorbit cu procurorul Papici, astăzi, la telefon şi i-am cerut scuze că involuntar a fost amestecat într-un astfel de scandal”, a afirmat Băsescu, la Palatul Cotroceni.

El a susţinut că nu există o legătură între achiziţia de terenuri făcută de fiica sa Ioana şi procurorul Lucian Papici.

„Nu are nicio legătură activitatea depusă de DNA în judeţul Călăraşi şi achiziţia terenului din Călăraşi făcută de fiica mea”, a spus şeful statului.

Anterior, el a declarat că premierul Victor Ponta încearcă prin propunerea privind constituirea unei comisii de anchetă în cazul terenurilor achiziţionate de Ioana Băsescu să „reîncălzească” ce nu i-a reuşit cu senatorul Sorin Roşca Stănescu, generând „un alt fals”.

„După părerea mea, premierul încearcă să reîncălzească ceea ce nu i-a reuşit cu Sorin Roşca Stănescu şi generează un alt fals, dând de înţeles că procurorul Papici a fost implicat în verificarea terenurilor”, a afirmat Băsescu.

Premierul Victor Ponta a declarat marţi că un deputat, membru al Comisiei juridice, l-a înştiinţat că aleşii vor sesiza Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu posibila implicare a fostului şef al Secţiei I a DNA Lucian Papici în tranzacţia cu terenuri a familiei preşedintelui Traian Băsescu iar în cazul în care CSM nu va va reacţiona, parlamentarii vor iniţia o verificare.

„Evident că domnul procuror Papici, pentru care preşedintele dădea telefoane şi îl ameninţa pe procurorul general, s-a folosit în mod abuziv şi ilegal de funcţia pe care o ocupă ca să facă un serviciu privat. E ca şi când dumneavoastră aţi vrea să vă cumpăraţi o maşină şi îl trimiteţi pe domnul procuror Papici în târg cu legitimaţia de procuror şi verifică actele la maşini, după care vă spune ‘e în regulă, puteţi cumpăra maşina aia, i-am verificat actele’. Evident că este şi ilegal şi împotriva atribuţiilor pe care le are. Am avut ocazia să vorbesc cu colegi de-ai mei deputaţi din Comisia juridică şi mi-a spus unul dintre ei că, tocmai fiindcă nu s-a întâmplat nimic, vor sesiza ei CSM, după care Parlamentul – sigur, în limita atribuţiilor constituţionale – va face Parlamentul, Comisia juridică, verificarea, dacă nu vrea să o facă CSM”, a afirmat Ponta.

El a spus că, dacă se confirmă că Papici a efectuat verificări cu privire la zona în care familia preşedintelui şi-a cumpărat un teren, „e vorba despre un abuz în serviciu” sau „orice altă încadrare”.

„Ideea că dacă un procuror face un serviciu preşedintelui Băsescu şi nu i se întâmplă nimic este exact o parte a acelui regim reprezentant de Traian Băsescu”, a adăugat Ponta, acuzându-l pe şeful statului de „sfidare”. AGERPRES

PURTATORUL DE CUVANT AL GUVERNUL MIREL PALADA DESPRE TRAIAN BASESCU „PUR SI SIMPLU II ESTE FRICA.NU POATE ACCEPTA CA GUVERNUL PONTA CHIAR PERFORMEAZA!”

14 nov.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mirel Palada, a comentat declarațiile președintelui Traian Băsescu. Șeful statului l-a atacat pe premierul Victor Ponta, pe care l-a numit „mincinos” și „plagiator”. Mirel Palada a precizat că „felul absolut vehement în care președintele a reacționat” arată că îi este frică, conform Digi24.

1382007395Mirel

„Nu mai trebuie să luăm în serios ce spune. Pur și simplu îi este frică. Nu poate să accepte că Guvernul Ponta chiar performează”, a spus Mirel Palada la Digi24.

TRAIAN BASESCU,CUCUL PENAL DE LA COTROCENI A IESIT ASEARA LA ORELE 18,30 ,SI A ATACAT TREMURAND DE FURIE SI SPAIMA POLITICIENI SI COMENTATORI DE PRESA!

14 nov.

Neavând de treabă prin Cotroceni, Băsescu T. a mai tras, miercuri seară, un nou atac la adresa cui s-a nimerit: de la premierul Victor Ponta trecând prin senatorul Sorin Roșca Stănescu și până la comentatorii de la televiziuni, Dan Voiculescu, Trustul de Presă Intact, Dan Voiculescu.

1381257542Basescu la tv

Persoana demisă de români prin referendumul din iulie 2013 a recunoscut, în sfârșit, că a sunat un procuror, pe Lucian Papici. Lexicul bulevardier al persoanei, care este ținută în întâia demnitate a țării și prin presiunile Occidentului și ale SUA, a cuprins termeni precum ”plagiatorul” și ”turnătorul”. Ca întotdeanua, Băsescu a confundat două noțiuni: cârciuma și Cotrocenii.

Din afirmațiile lui Băsescu, redăm mai jos fragmente edificatoare (preluare text: REALITATEA.NET):

”Vor fi deontologi care vor spune ca preşedintele să se apere. DUpă unii, preşedintele trebuie să suporte orice, doar pentru că e preşedintele. Vreau să am o reacţie legată de ideile premierului plagiator legat de înfiinţarea unei comisii speciale. Dânsul a vorbit astăzi despre două comisii de anchetă. Nu am nicio obiecţie despre prima. Cea de-a doua sa referă la activitatea procurorului Papici şi la tranzacţia fiicei mele Ioana Băsescu. Premierul încearcă să reîncălzească ceea ce nu i-a reuşit cu falsul SRS, dând de înţeles că procurorul Papici a fost implicat în investigarea unor terenuri, premergător achiziţiei făcute de Ioana Băsescu.

Premierul înţelege să conducă Guvernul prin minciună. Având în stradă studenţi, scandalul Roşia Montană, încearcă să acopere prin minciună realităţile zilei. Nu l-am cunoscut pe procurorul Papici niciodată, l-am sunat astăzi ca să-i cer scuze pentru că este implicat în jocuri politice din cauza unui procuror mincinos.

Am aflat între timp care este şi geneza falsului, care pleacă de la o revistă a Antenei 3, care arată încă o dată legătura strânsă între turnătorul Voiculescu şi plagiatorul Ponta. Am aflat că procurorul Papici a derulat o anchetă, nu dânsul, ci secţia. O anchetă bazată pe o reclamaţie din 2012. Nu a existat nicio legătură între anchetă şi achiziţia de către Ioana Băsescu. E plângerea făcută de un cetăţean care a lucrat la staţiunea Fundulea şi care a depus o plângere şi la primul-ministru. Plagiatorul nu se opreşte de la minciună.

Vreau să-i spun plagiatorului mic că dacă are o bătălie politică, să o ducă cu mine, ca între bărbaţi. Fiica mea, Ioana, nu este implicată în politică. Un om care încearcă să angreneze un notar, un om care-şi vede de viaţa lui, este foarte degradat moral. De teama lui Sorin Roşca Stănescu. Fiica mea nu utilizat niciun leu cash, virările s-au făcut prin bancă, cum s-au virat şi de la CEC suma care a luat-o prin credit. Plagiatorul trebuie să ştie că fiica mea este jurist, că respectă banca, că orice plată care depăşeşte 10.000 de euro prin bancă se evidenţiază la Oficiul de Spălarea Banilor. Nici eu, cu salariul de preşedinte al României, nu puteam lua un asemenea credit.

Ce-i pot spune lui Victor Ponta, plagiator mic şi mincinos. Dacă vrei să ai dispute politice în timp ce ai probleme cu Roşia Montană, cu studenţii, cu gazele de şist, vino să discutăm public. Las-o pe fiica mea în pace. Sau depune o sesizare la Parchet. Ca să o pot ataca prin denunţ calomnios. Pentru o problemă personală, nu voi rupe legăturile instituţionale.

Nu cred că eu voi opri înfiinţarea Comisiei. DNA poate demonstra când a început ancheta. Mi-ar fi jenă să cer Serviciilor să se intereseze despre soarta unei viitoare achiziţii. Cum credeţi că un şef de stat îşi permite să spună celor de la Servicii, verificaţi nişte terenuri. Cum ar putea gândi cineva că există o asemenea relaţie?

Domnul Papici a fost surprins, nu îi ştiam figura, am văzut-o atunci când au vrut să-l schimbe. I-am văzut poza prin ziare, am văzut că e tuns zero, m-a surprins că e mai tânăr decât credeam. L-a surprins că l-am sunat. Nu l-am întrebat nimic despre dosar. I-am cerut doar scuze.

Eu nu pot discuta cu un om care şi-a clădit cariera pe un furt intelectual, un om care a fost un mediocru procuror, eu am fost un vârf în meseria mea. El a plagiat, eu am muncit. El minte, eu am curaj să le spun românilor când sunt vremuri grele.”

ASTAZI INCEPE LASATA SECULUI!,INTRAM IN POSTUL CRACIUNULUI!

14 nov.

În Biserica Ortodoxă începe în 15 noiembrie 2013, Postul Crăciunului, care ţine până în ziua de Ajun a Crăciunului, 24 decembrie inclusiv (zi de post aspru). Din rânduielile bisericeşti aflăm că anul acesta lăsatul de sec s-a făcut în seara de 13 noiembrie şi nu pe 14 noiembrie, deoarece această zi a căzut miercuri când în Biserica Ortodoxă este zi de post. Astfel, anul acesta Postul Crăciunului începe pe 14 noiembrie, nu pe 15 noiembrie după cum e rânduiala din alţi ani când ziua de 15 nu e precedată de o zi de post, adică miercuri sau vineri. Postul Crăciunului anul acesta ţine de astăzi, miercuri, 14 noiembrie, şi se încheie luni, 24 decembrie, cu menţiunea că ziua din Ajunul Crăciunului este o zi de post aspru spre deosebire de celelalte zile ale Postului Crăciunului (dezlegarea la alimentele de dulce se face după Sfânta Liturghie de Crăciun din data de 25 decembrie).

„Ziua de Ajun a Crăciunului este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al IX-lea (ora 15:00), când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului Sfântului Prooroc Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvârşită atunci în acest scop. („Liturgica generală“, pr. prof. dr. Ene Branişte, EIMBOR, 1985)

Postul Crăciunului aminteşte de postul îndelungat al patriarhilor şi drepţilor din Vechiul Testament, în aşteptarea venirii lui Mesia – Izbăvitorul. După unii tâlcuitori ai cultului ortodox, prin durata lui de 40 de zile, acest post ne aduce aminte şi de postul lui Moise de pe Muntele Sinai, când acesta aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu, Decalogul (cele 10 porunci), scrise pe lespezile de piatră ale Tablelor Legii.

Primele menţiuni despre respectarea acestei perioade de înfrânare alimentară şi trupească provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi de la episcopul Leon cel Mare al Romei, care a rostit nouă cuvântări despre acest post, numit „postul din luna a zecea“. Postul Crăciunului este închinat în primul rând sărbătorii Naşterii Domnului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos.

POSTUL CRĂCIUNULUI, DEZLEGĂRI

La început, nu toţi creştinii posteau în acelaşi mod şi acelaşi număr de zile. De exemplu, unii posteau numai şapte zile, alţii şase săptămâni; unii ţineau un post mai aspru, alţii unul mai uşor. Însă, Sinodul local din Constantinopol, ţinut la anul 1166 (sub patriarhul Luca Chrysoverghi), a uniformizat durata Postului Naşterii Domnului în Bisericile Ortodoxe, hotărând ca toţi credincioşii să postească timp de 40 de zile, începând cu data de 15 noiembrie.

Ca orice post, în primul rând el trebuie să reprezinte o abţinere de la lucrurile rele care ne îndepărtează de Dumnezeu şi de oameni. Din punctul de vedere al alimentaţiei, Postul Crăciunului este mai uşor faţă de cel al Paştelui, având multe dezlegări la peşte, ulei şi vin. Este dezlegare la peşte şi preparate din peşte, precum şi la vin, untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică, cuprinse în perioada 21 noiembrie-16 decembrie, inclusiv. Zilele cu dezlegare sunt marcate, de regulă, în Calendarul creştin ortodox fie prin menţiunea dezlegare la peşte, fie prin simbolul unui peşte.

Potrivit părintelui Ene Branişte („Liturgica generală“), acest post este de asprime mijlocie, asemănător celui al Sfinţilor Apostoli. După rânduiala din pravile, în timpul acestui post, în mănăstiri se ajunează lunea, miercurea şi vinerea până în ceasul al IX-lea (aproximativ orele 15:00-16:00), când se mănâncă hrană uscată sau legume fierte, fără untdelemn; marţea şi joia se mănâncă plante fierte, drese cu untdelemn, şi se bea vin, iar sâmbăta şi duminica se îngăduie şi peşte (cu excepţia perioadei dintre 20 şi 25 decembrie, când postul devine mai aspru). Dacă lunea, marţea sau joia cade prăznuirea vreunui sfânt cu doxologie mare, se dezleagă la peşte, iar miercurea şi vinerea, la vin şi untdelemn, dar se mănâncă numai o dată pe zi. Tot aşa, dacă miercuri sau vineri se întâmplă să cadă sărbătorirea unui sfânt cu Priveghere sau hramul bisericii, atunci se dezleagă la untdelemn, peşte şi vin.

În ultima zi a Postului Crăciunului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii îl aşteaptă pe preot ca să le aducă vestea Naşterii Mântuitorului, în felul acesta cinstind marea sărbătoare care are să vină.

POSTUL CRĂCIUNULUI, PRIMELE MENŢIUNI la SF. Augustin

Postul Naşterii Domnului sau al Crăciunului, având o durată de şase săptămâni, începe luni, fiind rânduit de Biserică pentru a-i pregăti pe credincioşi pentru marea sărbătoare a Naşterii lui Iisus Hristos. El aminteşte de patriarhii şi drepţii Vechiului Testament, care au petrecut timp îndelungat în post şi rugăciune, în aşteptarea venirii lui Mesia.

Ca vechime, cele dintâi menţiuni despre acest post provin din secolele IV-V, de la Fericitul Augustin şi episcopul Leon cel Mare al Romei. La început, creştinii nu posteau toţi în acelaşi fel şi acelaşi număr de zile. Unii posteau şapte zile, alţii şase săptămâni. Sinodul local din Constantinopol din anul 1166 a uniformizat durata acestui post, hotărând ca toţi creştinii să postească 40 de zile, cu începere de la 15 noiembrie.

Prin lungimea şi durata lui, acest post aminteşte de postul de 40 de zile al lui Moise de pe Muntele Sinai, când proorocul aştepta să primească cuvintele lui Dumnezeu scrise pe lespezile de piatră. Asemenea şi creştinii, postind 40 de zile, îşi curăţă sufletele şi trupurile şi se învrednicesc pentru a primi Cuvântul lui Dumnezeu, Cuvântul cel Viu, nu scris cu litere, ci întrupat şi născut din Sfânta Fecioară.

Ultima zi a Postului Naşterii Domnului (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, este zi de post mai aspru decât celelalte zile: se ajunează până după-amiază, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi a celor trei tineri din Babilon. În alte zone, se ajunează în această zi până la răsăritul luceafărului de seară, care ne aduce aminte de steaua ce a vestit magilor Naşterea Domnului.

În POSTUL CRĂCIUNULUIeste dezlegare la peşte şi preparate din peşte, la vin şi untdelemn în toate zilele de sâmbătă şi duminică.Prima zi de dezlegare la peşte din POSTUL CRĂCIUNULUI este miercuri 21 noiembrie, de sărbătoarea Intrării Maicii Domnului în Biserică. În afara zilelor de sâmbătă şi duminică, mai sunt dezlegări la peşte vineri 30 noiembrie, de sărbătoarea Sfântului Andrei, joi 6 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Nicolae, joi 13 decembrie, de sărbătoarea Sfântului Ierarh Dosoftei, mitropolitul Moldovei. Ultima zi în care se mănâncă peşte în POSTUL CRĂCIUNULUI este marţi 18 decembrie, de Sărbătoarea Sfântului Cuvios Daniil Sihastrul.

În ultima zi a POSTUL CRĂCIUNULUI (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii din multe zone ale ţării pregătesc bucate pe care le sfinţeşte preotul. Ziua de Ajun este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al nouălea, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvârşită atunci în acest scop.

Tot din ziua de Ajun încep colindele, cântările prin care glasurile copiilor vestesc marea bucurie a Întrupării Domnului. Postul se încheie în 25 decembrie, după Sfânta Liturghie.

Naşterea lui Iisus este prezentată în două Evanghelii, la Matei şi Luca, fiecare punctând anumite elemente istorice şi cosmice. Astfel, Sfântul Evanghelist Matei aminteşte de stea, de magi şi de fuga în Egipt, pe când Sfântul Evanghelist Luca descrie călătoria de la Nazaret la Betleem, naşterea Pruncului şi aşezarea Lui în iesle, închinarea păstorilor şi bucuria cerească a îngerilor.

Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

De asemenea, perioada de după Lăsatul secului de Crăciun era cunoscută sub denumirea „şezătorile de iarnă”. Şezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ, dar şi distractiv. Chiar dacă se desfăşurau în perioada POSTUL CRĂCIUNULUI, aspectul distractiv era tolerat deoarece în cadrul lor erau învăţate colindele şi urăturile ce urmau să fie rostite în timpul sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Lăsata secului, gospodarii de la sate mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. Gospodinele trebuie să ţină cont de mai multe superstiţii: resturile de la masa de Lăsata secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna şi vor ciuguli toată recolta de boabe; oalele se aşază cu gura-n jos pentru ca gospodăria să fie ferită de pagube. În plus, femeile nu au voie să coasă, nu torc şi nu ţes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli. Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii.

În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

Totodată se obișnuiește ca la intrarea în postul Crăciunului, mai exact după Lăsatul Secului, toate oalele să fie puse cu gura în jos , pentru ca cei ai casei să fie feriți de orice pagubă sau boală.

O superstiție a postului Crăciunului ne spune că dacă în postul Crăciunului e vreme moale, atunci primăvara vor fi multe ploi.

În postul Crăciunului vor începe și șezătorile, unde femeile, dar și fetele tinere, se vor întâlni pentru lucru, în același timp combinând munca cu distracția, fiindcă în cadrul șezătorilor se vor derula și numeroase obiceiuri cu carater distractiv.

Postul Crăciunului este deosebit de important în religia ortodoxă, deoarece ne pregătește, pe noi creștinii, pentru primirea cum se cuvine a Mântuitorului Iisus. De asemenea, postul este de folos atât pentru suflet cât și pentru trup, fiindcă întărește trupul, pe de o parte, iar pe de altă parte, ușurează și curăță sufletul. Cu alte cuvinte: “Păstrează sănătatea trupului și dă aripi sufletului”!

Pe lângă semnificaţia spirituală deosebită, postul este o bună ocazie de purificare şi detoxifiere a organismului. Alimentaţia din această perioadă constă într-o dietă uşoară şi sănătoasă. În topul alimentelor se află fructele şi legumele proaspete. Medicii nutriţionişti avertizează însă că postul poate duce la apariţia malnutriţiei proteice, a anemiilor şi a deficitului de vitamine în organism.

POSTUL CRĂCIUNULUI. „Postul poate schimba viaţa. Renunţăm la anumite mâncăruri, pentru a da semnificaţie a ceea ce este în inima sau a ceea ce poate ieşi din inima omului – cuvinte, gânduri. Altfel a renunţa la anumite mâncăruri, la carne, la brânzeturi nu ar avea nicio semnificaţie dacă nu se întâmplă ceva în inima celui care renunţă.

„Este o sursă foarte bună de purificare, de detoxifiere acest post de peste an, postul Crăciunului în special, este util în sensul că în urma excluderii produselor de origine de origine animală şi consumând doar produse de origine vegetală apare o contracarare a acidităţii pe care o produce carnea, lactatul, oul şi atunci organismul este alcalinizat, iar alcalinizarea înseamnă sănătate”, a spus nutriţionistul Lygia Alexandrescu.

În perioada postului se pot mânca foarte multe preparate. Multe persoane nu ştiu că pot mânca fructe de mare în timpul postului.

În ultima zi a POSTUL CRĂCIUNULUI (24 decembrie), numită Ajunul Crăciunului, credincioşii din multe zone ale ţării pregătesc bucate pe care le sfinţeşte preotul. Ziua de Ajun este o zi de post mai aspru decât în celelalte zile. Se ajunează până la ceasul al nouălea, când se obişnuieşte să se mănânce, în unele părţi, grâu fiert amestecat cu fructe şi miere, în amintirea postului lui Daniel şi al celor trei tineri din Babilon. În unele zone se ajunează până la răsăritul luceafărului de seară, care aminteşte de steaua ce a vestit magilor naşterea Mântuitorului. Această ajunare aminteşte, de asemenea, de postul ţinut odinioară de catehumenii care, în seara acestei zile, primeau Botezul creştin şi apoi prima împărtăşire la Liturghia săvârşită atunci în acest scop.

Tot din ziua de Ajun încep colindele, cântările prin care glasurile copiilor vestesc marea bucurie a Întrupării Domnului. Postul se încheie în 25 decembrie, după Sfânta Liturghie.

Naşterea lui Iisus este prezentată în două Evanghelii, la Matei şi Luca, fiecare punctând anumite elemente istorice şi cosmice. Astfel, Sfântul Evanghelist Matei aminteşte de stea, de magi şi de fuga în Egipt, pe când Sfântul Evanghelist Luca descrie călătoria de la Nazaret la Betleem, naşterea Pruncului şi aşezarea Lui în iesle, închinarea păstorilor şi bucuria cerească a îngerilor.

Unul dintre obiceiurile din perioada postului este şi astăzi spălarea veselei cu cenuşă sau leşie, ca să nu mai aibă nicio urmă de carne sau derivate ale acestor produse.

De asemenea, perioada de după Lăsatul secului de Crăciun era cunoscută sub denumirea „şezătorile de iarnă”. Şezătorile erau întâlniri comunitare cu caracter lucrativ, dar şi distractiv. Chiar dacă se desfăşurau în perioada POSTUL CRĂCIUNULUI, aspectul distractiv era tolerat deoarece în cadrul lor erau învăţate colindele şi urăturile ce urmau să fie rostite în timpul sărbătorilor de iarnă.

În ziua de Lăsata secului, gospodarii de la sate mănâncă sarmale şi carne friptă, beau ţuică şi vin nou. Gospodinele trebuie să ţină cont de mai multe superstiţii: resturile de la masa de Lăsata secului se aruncă doar spre răsărit, altfel păsările se vor răzbuna şi vor ciuguli toată recolta de boabe; oalele se aşază cu gura-n jos pentru ca gospodăria să fie ferită de pagube. În plus, femeile nu au voie să coasă, nu torc şi nu ţes de Lăsata secului pentru ca gospodăria să nu fie lovită de rele şi de boli. Dacă dai împrumut ceva din casă, se vor înmulţi lupii şi vor coborî în sat. Femeile fac turte de mălai şi le dau de pomană pentru morţi şi vii.

În unele zone, există obiceiul „bătutul pernelor”: fetele nemăritate încearcă astfel să-şi îmblânzească soarta şi să-şi găsească peţitori. Este o vreme şi a prezicerilor: dacă pieptul găinii fripte pentru masă este gras, iarna va fi grea, viscolită şi geroasă, iar dacă este lipsit de grăsime, vine iarnă blândă şi o vară rodnică.

De Sfântul Matei, în 16 noiembrie, fetele din zona Haţegului merg la fântâna din mijlocul satului şi, la cântatul cocoşului, aprind o lumânare şi o pun pe margine. Se spune că, pentru care merită, lumina ce se reflectă în apă se va transforma şi îi va arăta fetei chipul viitorului soţ. Tot acum, femeile lucrează până la amiază pentru a avea spor în casă anul viitor.

ZAZULA TRAIAN BASESCU A APRECIAT MIERCURI DREPT” POTRIVITA” INFIINTAREA UNEI COMISII SPECIALE DE ANCHETA PARLAMENTARE PRIVIND MODUL IN CARE S-AU FACUT RETROCEDARILE STIIND CA LIDERUL LIBERAL CRIN ANTONESCU A RENUNTAT LA CONSTITUIREA UNEI ASTFEL DE COMISII!

14 nov.

Traian Băsescu a apreciat miercuri drept „potrivită” înfiinţarea unei comisii parlamentare de anchetă privind modalitatea în care s-au făcut retrocedări.

basescu_cotroceni

„Vreau să am o reacţie (…) legată de ideile premierului plagiator Victor Viorel Ponta cu privire la o comisie parlamentară. Ca să rămânem în adevărul istoric – pentru că tot ce vorbeşte un plagiator care este şi şeful Guvernului este istoric, nu? -, dânsul a vorbit astăzi despre două comisii de anchetă. Nu am nimic împotrivă şi chiar cred că este potrivită prima, dar nu voi discuta despre ea”, a declarat Băsescu, la Palatul Cotroceni.

Preşedintele afirmase anterior că premierul încearcă prin propunerea privind constituirea unei comisii de anchetă în cazul terenurilor achiziţionate de Ioana Băsescu să „reîncălzească” ce nu i-a reuşit cu senatorul Sorin Roşca Stănescu, generând „un alt fals”.

„După părerea mea, premierul încearcă să reîncălzească ceea ce nu i-a reuşit cu Sorin Roşca Stănescu şi generează un alt fals, dând de înţeles că procurorul Papici a fost implicat în verificarea terenurilor”, a declarat Băsescu.

Grupurile parlamentare reunite ale PSD au discutat miercuri constituirea a două comisii parlamentare de anchetă, această decizie urmând a fi supusă aprobării Uniunii Social Liberale şi Parlamentului.

Cele două comisii vor viza modalitatea în care s-au făcut retrocedări, respectiv modul în care instituţii ale statului şi persoane ocupând funcţii oficiale s-au implicat în activităţi private de verificare şi pentru achiziţionarea unor terenuri pentru persoane private, a precizat Victor Ponta.

%d blogeri au apreciat asta: