Arhiva | 11:27 am

IN TRECUT ADVERSARI,ASTAZI,TRAIAN BASESCU SI JUDECATOAREA CCR MONA PIVNICERU „UNITI IN ARGUMENTE!”!

26 nov.

Traian Băsescu şi judecătorul CCR Mona Pivniceru au folosit exact aceleaşi argumente atunci când au motivat că Legea privind memorandumul încheiat între Guvern şi Rompetrol este neconstituţională.

138545092575482845754_x

Legea pentru aprobarea memorandumului de înţelegere semnat de Guvernul Ponta şi compania Rompetrol a ajuns pe masa Curţii Constituţionale, pentru prima dată, în luna iunie, ca urmare a unei sesizări venite din partea partidelor de Opoziţie: PDL, PPDD şi UDMR. Sesizarea a vizat mai degrabă motive tehnice, din interiorul memorandumului.
Parlamentarii au contestat două clauze dintr-o anexă a contractul încheiat între Guvern şi Rompetrol, prin care statul român se angaja să stingă un litigiu cu compania petrolieră mai întâi pe cale amiabilă, şi nu direct în instanţă. Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a respins criticile formulate de cei 80 de parlamentari şi a declarat legea constituţională. Când a fost publicată motivarea deciziei, surpriză: dintre cei nouă judecători ai Curţii, unul singur a ţinut să formuleze o opinie separată, scrie adevarul.ro . Este vorba despre Mona Pivniceru, abia intrată în rândul magistraţilor CCR la acea vreme. Decizia Monei Pivniceru a fost una surprinzătoare, ea fiind desemnată la Curte la propunerea PNL, partid ce susţine Guvernul.

BĂSESCU ŞI PIVNICERU, UNIŢI ÎN ARGUMENTE

După ce Curtea a respins sesizarea parlamentarilor, Legea a ajuns pe masa preşedintelui pentru promulgare. Însă pe 2 iulie, Traian Băsescu a întors-o în Parlament, pentru reexaminare, aducând argumente similare cu cele enunţate de Mona Pivniceru, însă fără să ştie de ele. Cum s-a ajuns într-o astfel de situaţie? Explicaţia ne-o oferă datele calendaristice.
CCR a respins sesizarea celor 80 de deputaţi în 26 iunie, dar fără a publica motivarea şi opinia separată a Monei Pivniceru. Practica CCR arată că motivarea magistraţilor este publicată la câteva săptămâni distanţă de verdict. În 2 iulie, preşedintele Traian Băsescu a retrimis legea la Parlament şi a vorbit exact pe limba Monei Pivniceru, deşi opinia separată a acesteia încă nu era publicată, căci a apărut în Monitorul Oficial abia pe 31 iulie.
Unde s-au intersectat argumentaţia preşedintelui şi cea a magistratului CCR? Atât Traian Băsescu, cât şi Mona Pivniceru au susţinut că înţelegerea dintre Guvern şi Rompetrol nu ar trebui să fie reglementată prin lege, ci să rămână fie la simplul stadiu de Memorandum aprobat de Guvern, fie să fie aprobată prin hotărâre de guvern. Adică să fie un act emis prin care Guvernul, şi nu Parlamentul să-şi asume întreaga răspundere.
De asemenea, Mona Pivniceru şi Traian Băsescu au considerat că Parlamentul a fost atras, în mod neconstituţional, în sfera de competenţă a Executivului. „Guvernul are rolul de a executa legea şi de a încheia înţelegeri cu subiecte de drept privat, şi în prezenta cauză Parlamentul a intrat în sfera de competenţă a Executivului, nesocotind în acest fel Constituţia“, a formulat Mona Pivniceru. „Competenţa Guvernului este cea de punere în executare a legilor, inclusiv prin încheierea de contracte de stat cu subiecte de drept privat, iar în situaţia de faţă Parlamentul şi-a depăşit competenţele invadând domeniul atribuţiilor executive“, a formulat Traian Băsescu.

REGELE MIHAI, INVOCAT ÎN SESIZARE

Traian Băsescu şi Mona Pivniceru s-au întâlnit în gândire chiar şi atunci când au invocat ca precedent o decizie a CCR din urmă cu opt ani. În 2005, Curtea declara neconstituţională legea prin care i se restituiau Regelui Mihai o serie de bunuri confiscate de regimul comunist, printre care şi Domeniul Peleş. Curtea stabilea încă de atunci că stingerea prin lege a Parlamentului a unui litigiu între statul român şi o entitate privată este neconstituţională, soluţionarea diferendului trebuind să rămână la nivelul de decizie a Guvernului. Ulterior, Regele Mihai a intrat în posesia proprietăţilor confiscate abuziv, dar printr-un memorandum aprobat de Guvern şi semnat în martie 2007 de Radu Stroe, secretarul-general al Guvernului din acea vreme.
Însă decizia de atunci a CCR a fost invocată în cazul Rompetrol, pentru că jurisprudenţa Curţii arată că deciziile CCR nu trebuie să se contrazică. „Aşa fiind, apreciem ca Legea supusă controlului contravine principiului constitutional al egalităţii, astfel cum îşi găseşte expresie în art. 16 alin. 1 din Legea fundamentală, având caracter discriminatoriu şi, ca atare, este, sub acest aspect, în totalitate neconstituţională“, a formulat Mona Pivniceru.
„Ţinând cont de aceste motive, consider că legea transmisă promulgării încalcă principiul egalităţii prevăzut de Art. 16 alin. (1) din Constituţie întrucât are caracter discriminatoriu în raport cu alte subiecte de drept privat cu care statul de află în litigiu şi care sunt investitorii strategici în domeniul energetic românesc“, a formulat, similar, Traian Băsescu.
În 23 octombrie, Traian Băsescu a sesizat Curtea Constituţională, folosind aceleaşi motive pentru care a cerut şi reexaminare a legii. De această dată, la sesizarea preşedintelui, Curtea a declarat legea neconstituţională.

ASOCIATIA MAGISTRATILOR DIN ROMANIA (AMR),L-A CHEMAT IN JUDECATA PE TRAIAN BASESCU PENTRU NUMIREA LUI DANIEL MORAR CA JUDECATOR LA CCR!

26 nov.

Asociatia Magistratilor din Romania a depus la Curtea de Apel Bucuresti – Sectia a VIII-a de contencios-administrativ o cerere de chemare in judecata a Presedintelui Romaniei, Traian Basescu si Administratia Prezidentiala prin care a cerut anularea Decretului nr. 326/2013 prin care Daniel Marius Morar fost sef al DNA si fost consilier al presedintei CSM Oana Haineala, a fost numit in functia de judecator la Curtea Constitutionala pentru un mandat de 9 ani.

1366110900Morar Daniel Marius,Basescu_MR (2)

AMR demonstreaza ca decretul prezidential este nul de drept, intrucat numirea lui Daniel Morar la CCR a incalcat Art. 143 din Constitutie si art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind functionarea Curtii Constitutionale, care stabilesc trei conditii de legalitate pentru numirea unei persoane in functia de judecator al Curtii Constitutionale: pregatirea juridica superioara; inalta competenta profesionala; o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica ori in invatamantul juridic superior.

AMR acuza faptul ca fostul procuror Daniel Morar nu indeplineste conditia de „inalta competenta profesionala”, deoarece acesta este autorul a trei grave facaturi judiciare:
1 – arestarea si trimiterea nejustificata in judecata a lui Liviu Ciupe – „eroare judiciara” pentru care statul roman a fost obligat in final sa plateasca daune de 1,308 miliarde lei vechi fostului senator Liviu Ciupe (fiu de judecator de Curte Suprema), fost director al Directiei Regionale de Drumuri si Poduri Cluj si fost vicepresedinte al PNTCD;

2 – arestarea si interceptarea ambientala a fostului judecator Viorel Burzo, fapte pentru care Romania a fost condamnata de CEDO de la Strasbourg in august 2005;

3 – negarea imunitatii si transmiterea de informatii false catre CEDO de la Strasbourg in cazul Corneliu Birsan. In acest caz DNA a efectuat in octombrie 2012 o perchezitie abuziva la domiciliul judecatoarei ICCJ Gabriela Birsan si a sotului acesteia Corneliu Birsan, judecator roman la CEDO. Judecatorii europeni au sanctionat Romania in noiembrie 2012, retinand ca DNA condus de Daniel Morar a incalcat imunitatea judecatorului CEDO;

In legatura cu aceste facaturi judiciare, AMR a concluzionat: „Aceste esecuri profesionale si abuzuri grave ale domnului Daniel Marius Morar dovedesc grava necunoastere a normelor juridice internationale conventionale direct aplicabile in dreptul intern roman si a Constitutiei Romaniei, prin urmare domnia sa nu indeplineste conditia de legalitate a numirii sale ca judecator la Curtea Constitutionala, constand in inalta competenta profesionala. In concluzie, actul administrativ atacat este fundamental nelegal, violand conditia constitutionala si legala de numire in functia de judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane cu o inalta competenta profesionala”.

Dosarul a fost inregistrat pe rolul Curtii de Apel Bucuresti la 19.11.2013 sub nr. 7652/2/2013, neprimind inca termen de judecata.

Amintim ca Daniel Morar a fost numit judecator la CCR de Traian Basescu, dupa ce acesta nu l-a mai putut propune in nicio functie cheie la PICCJ – DNA, Morar fiind cel care a inventat imunitatea prezidentiala si a tras pe linie moarta Dosarul Flota in care era inculpat Traian Basescu. Cititi in continuare cererea de chemare in judecata:

DOAMNA PRESEDINTA CU DELEGATIE

„Subscrisa, ASOCIATIA MAGISTRATILOR DIN ROMANIA (AMR), persoana juridica de drept privat – asociatie, de utilitate publica, organizatie neguvernamentala, apolitica, nationala si profesionala a judecatorilor si procurorilor, cu sediul in bd. Regina Elisabeta, nr. 53, sector 5, Bucuresti, tel./fax. 021.4076286, email amr@asociatia-magistratilor.ro cod de inregistrare fiscala 11760036, cont bancar RON IBAN RO37RNCB0090000508620001, deschis la banca BCR Sucursala Lipscani, reprezentata legal de judecator conf.univ.dr. Dan Spanu, avand functia de presedinte, in calitate de reclamanta,

CHMEMAM IN JUDECATA

pe paratii

1. PRESEDINTELE ROMANIEI, autoritate publica unipersonala cu statut constitutional, cu sediul in Palatul Cotroceni, bd. Geniului, nr. 1-3, sector 6, Bucuresti, cod postal 060116, tel. 021.410.05.81., fax, email, cod de identificare fiscala si cont bancar necunoscute de reclamanta si

2. ADMINISTRATIA PREZIDENTIALA, institutie publica cu personalitate juridica reprezentand serviciile publice aflate la dispozitia Presedintelui Romaniei pentru indeplinirea atributiilor sale, cu sediul in Palatul Cotroceni, bd. Geniului, nr. 1-3, sector 6, Bucuresti, cod postal 060116, tel. 021.410.05.81. interior 363, fax 021.410.38.58., email procetatean@presidency.ro, cod de identificare fiscala si cont bancar necunoscute de reclamanta,

Pentru ca, prin hotararea pe care o veti pronunta:

1. Sa anulati in tot Decretul Presedintelui Romaniei nr. 326 din 25.03.2013 privind numirea unui judecator la Curtea Constitutionala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 159 din 25.03.2013;

2. Sa obligati solidar paratii CSM la plata cheltuielilor de judecata.

Motivele actiunii:

In fapt:

Prin Decretul nr. 326/2013, domnul Daniel Marius Morar a fost numit in functia de judecator la Curtea Constitutionala. Impotriva acestui act administrativ reclamanta AMR a formulat plangerea administrativa prealabila nr. 115/23.04.2013, in temeiul art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, inregistrata la parata Administratia Prezidentiala sub nr. 4394/23.04.2013, prin care s-a solicitat revocarea in tot a acestuia.

Prin adresa nr. DRA2/9213/21.05.2013, parata Administratia Prezidentiala a comunicat reclamantei AMR refuzul revocarii actului administrativ.

In drept:

Cu privire la admisibilitatea actiunii:

Prezenta actiune in contencios administrativ indeplineste toate conditiile legale, prevazute de Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si de Codul de procedura civila: se ataca un act administrativ; emitentul este o autoritate publica; actul atacat este ilegal si vatamator; reclamanta justifica un interes legitim, decurgand din statutul sau de asociatie profesionala de utilitate publica; a fost parcursa procedura administrativa prealabila; este respectat termenul de introducere a actiunii; nu exista o alta cale judiciara pentru anularea actului; nu exista nici un fine de neprimire in contencios administrativ.

Cu privire la natura de act administrativ a actului atacat, aratam ca acesta este un act administrativ individual, fiind emis de o autoritate publica, in regim de putere publica, dand nastere unui raport juridic de numire intr-o functie publica. Actul de numire intr-o functie publica este un act administrativ individual tipic.

Ca act administrativ individual, un decret al Presedintelui Romaniei de numire intr-o functie publica este, indiscutabil, cenzurabil pe calea contenciosului administrativ. Validitatea (constitutionalitatea) legilor si hotararilor Parlamentului se verifica pe calea contenciosului constitutional, validitatea (constitutionalitatea) ordonantelor Guvernului pe aceeasi cale, iar validitatea (legalitatea) hotararilor Guvernului pe calea contenciosului administrativ. Prin urmare, toate actele juridice ale Parlamentului si Guvernului sunt susceptibile de control jurisdictional (constitutional ori judiciar), pentru verificarea validitatii lor, din perspectiva respectarii normelor juridice cu forta superioara. Actele (decretele) Presedintelui Romaniei nu pot fi exceptate unui control de validitate si, in caz de neconformitate, pot fi invalidate (anulate), deoarece Romania este stat de drept, bazat pe separatia si controlul reciproc al puterilor, in care respectarea Constitutiei si a legii este obligatorie, iar nimeni nu este mai presus de lege (art. 1 alin. 3, 4 si 5 si art. 16 alin. 2 din Constitutie).

Cu privire la fondul cauzei:

Actul administrativ atacat este contrar art. 143 din Constitutie si art. 61 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale, care stabilesc trei conditii de legalitate pentru numirea unei persoane in functia de judecator al Curtii Constitutionale: pregatirea juridica superioara; inalta competenta profesionala; o vechime de cel putin 18 ani in activitatea juridica ori in invatamantul juridic superior.

Aceste trei conditii sunt conditii de legalitate, iar nu de oportunitate, care sa fie lasate la puterea de apreciere a organului care decide numirea. Astfel, spre exemplu, numirea ca judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane care nu are studii juridice superioare ori nu are o activitate juridica sau in invatamantul juridic superior de cel putin 18 ani este nula. Ca un alt exemplu, ar fi nula numirea ca judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane care nu are cetatenia romana, care este minor sau care nu are exercitiul drepturilor civile. Numai daca o persoana indeplineste conditiile de legalitate pentru numire, atunci este vorba de puterea de apreciere in vederea numirii in functie. Nerespectarea conditiilor de legalitate se sanctioneaza cu nulitatea, iar in cazul refuzului autoritatii emitente de revocare in tot a actului administrativ competenta de anulare apartine instantei de contencios administrativ.

In concret, domnul Daniel Marius Morar nu indeplineste conditia de legalitate a inaltei competente profesionale. Sunt astfel de notorietate publica trei cazuri in care domnia sa, ca procuror, a incalcat grav normele juridice internationale conventionale (care sunt direct aplicabile in ordinea juridica nationala) si, prin aceasta, dispozitiile constitutionale referitoare la raporturile dintre dreptul national si dreptul international. Avem in vedere cauza Liviu CIUPE (arestat si trimis in judecata nelegal, fiind ulterior achitat si obtinand despagubiri de la instantele nationale), cauza Viorel BURZO (arestat si interceptat ambiental ilegal, aspecte constatate printr-o hotarare a Curtii Europene a Drepturilor Omului) si cauza Corneliu BIRSAN (caruia i-a fost negata imunitatea si fata de care s-au trimis informatii false in actele adresate Curtii Europene a Drepturilor Omului si semnate de domnul Daniel Marius Morar, aspecte constatate in decizia Curtii Europene a Drepturilor Omului si in scrisoarea transmisa sefului Misiunii permanente a Romaniei pe langa Consiliul Europei).

Aceste esecuri profesionale si abuzuri grave ale domnului Daniel Marius Morar dovedesc grava necunoastere a normelor juridice internationale conventionale direct aplicabile in dreptul intern roman si a Constitutiei Romaniei, prin urmare domnia sa nu indeplineste conditia de legalitate a numirii sale ca judecator la Curtea Constitutionala, constand in inalta competenta profesionala.

In concluzie, actul administrativ atacat este fundamental nelegal, violand conditia constitutionala si legala de numire in functia de judecator al Curtii Constitutionale a unei persoane cu o inalta competenta profesionala.

Mijloace de proba:

Reclamanta AMR solicita administrarea probelor cu inscrisuri, expertiza si martori.

Sub aspectul probei cu inscrisuri, reclamanta AMR depune alaturat, in trei exemplare, fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul dupa urmatoarele inscrisuri:

– Decretul Presedintelui Romaniei nr. 326 din 25.03.2013 privind numirea unui judecator la Curtea Constitutionala, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, partea I, nr. 159 din 25.03.2013;

– plangerea administrativa prealabila a reclamantei AMR nr. 115/23.04.2013, inregistrata la parata Administratia Prezidentiala sub nr. 4394/23.04.2013;

– adresa nr. DRA2/9213/21.05.2013 a paratei Administratia Prezidentiala de raspuns la plangerea prealabila;

– Decizia din 29.11.2011 a Adunarii Plenare a Curtii Europene a Drepturilor Omului (in traducere autorizata).

Constituie de asemenea inscris mijloc de proba, in conditiile art. 252 alin. (1) C.proc.civ. raportat la art. 20 din Constitutie si la jurisprudenta constanta si de principiu a Curtii Constitutionale si a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Hotararea Curtii Europene a Drepturilor Omului din 30.06.2009, cauza Viorel Burzo c. Romania, cererile nr. 75109/01 si 12639/02, accesibila pe site-ul internet oficial http://www.echr.coe.int, inclusiv in traducere in limba romana.

In temeiul art. 13 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si al art. 293 alin. (1) C.proc.civ., reclamanta AMR solicita instantei sa ceara paratilor sa depuna la dosarul cauzei intreaga documentatie care a stat la baza emiterii actului administrativ atacat.

In temeiul art. 298 C.proc.civ., reclamanta AMR solicita instantei sa dispuna ca autoritatile care se afla in posesia unor inscrisuri sa le depuna la dosar in copie certificata, astfel:

– mandatele de arestare preventiva semnate de domnul procuror Daniel Marius Morar, rechizitoriul si hotararile judecatoresti penale pe fond in toate etapele procesuale in cauza penala privindu-l pe domnul Liviu Ciupe (Dosar nr. 7903/1999 al Tribunalului Cluj – Sectia penala si Dosar nr. 68/2001 al Tribunalului Bihor – Sectia penala), pe care va solicitam sa le cereti de la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Cluj Napoca, Tribunalul Cluj, Tribunalul Bihor, Curtea de Apel Oradea si Inalta Curte de Casatie si Justitie;

– hotararile judecatoresti civile pe fond in toate etapele procesuale in cauza civila privind despagubirile obtinute de domnul Liviu Ciupe pentru luarea pe nedrept a masurilor preventive(Dosarul nr. 5057/2002 al Tribunalului Bistrita-Nasaud – Sectia civila, in care a fost pronuntata s.c. nr. 25/02.02.2004; Dosarul nr.6883/2004 al Curtii de apel Cluj – Sectia civila in care a fost pronuntata dec. civ. nr.1713/A/ 28.06.2004; Dosarul nr.15815/2005 al Inaltei Curti de Casatie si Justitie – Sectia civila si de proprietate intelectuala in care a fost pronuntata dec. civ. nr.10355/09.12.2005), pe care va solicitam sa le cereti la Tribunalul Bistrita-Nasaud, Curtea de Apel Cluj si Inalta Curte de Casatie si Justitie;

– ordonantele si mandatele de arestare preventiva si de interceptari ambientale si telefonice semnate de domnul procuror Daniel Marius Morar, rechizitoriul si hotararile judecatoresti penale pe fond in toate etapele procesuale in cauza penala privindu-l pe domnul Viorel Burzo (Dosarul nr. 611/2001 al Curtii Supreme de Justitie – Sectia penala si Dosarul nr. 119/2001 al Curtii Supreme de Justitie – Completul de 9 judecatori), pe care va solicitam sa le cereti de la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si la Inalta Curte de Casatie si Justitie;

– scrisorile Curtii Europene a Drepturilor Omului catre Misiunea Permanenta a Romaniei pe langa Consiliul Europei din 14.10.2011, 21.10.2011 si 25.11.2011, scrisorile semnate de procurorul sef DNA Daniel Marius Morar catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului nr. 1580/C/2011 din 19.10.2011, 16.11.2011 (versiunile in limba romana si in limba engleza) si 23.11.2011 si scrisoarea Ministerului Afacerilor Externe nr. H2/4013/15.11.2011 catre DNA, toate privind chestiunea imunitatii judecatorului CEDO, domnul Corneliu Birsan, pe care va solicitam sa le cereti de la Directia Nationala Anticoruptie si de la Ministerul Afacerilor Externe.

Demersurile facute direct de reclamanta AMR pentru obtinerea acestor inscrisuri nu au fost incununate de succes, depunand in acest sens fotocopii certificate pentru conformitate cu originalul, in 3 exemplare, dupa urmatoarele inscrisuri: adresa nr. 14/BIRP/3900/17/A/2013/23.08.2013 a Tribunalului Bihor; adresa din 23.09.2013 a Tribunalului Cluj; adresa nr. 24303/23.09.2013 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie; adresa nr. 46/L/30.09.2013 a inaltei Curti de Casatie si Justitie

Sub aspectul probei cu expertiza, in temeiul art. 330 alin. (3) C.proc.civ., solicitam efectuarea unei expertize lingvistice romana-engleza, de Facultatea de Limbi Straine a Universitatii din Bucuresti, pe versiunile romana si engleza ale scrisorii semnate de procurorul sef al DNA Daniel Marius Morar catre Curtea Europeana a Drepturilor Omului din 16.11.2011, pentru compararea parag. 1 de sus pag. 4 a versiunii in limba romana cu parag. ultim de jos pag. 3 a versiunii in limba engleza, pentru a se stabili natura si gravitatea „erorii” de traducere.

Sub aspectul probei cu martori, solicitam audierea ca martor a numitului Daniel Marius Morar, pentru care indicam, in vederea citarii, locul sau de munca: Curtea Constitutionala, Palatul parlamentului, intrarea B1, Calea 13 Septembrie, nr. 2, sector 5, Bucuresti, cod postal 050725.

Aspecte de procedura:

Procedura prealabila a plangerii administrative a fost parcursa cu respectarea art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ si a art. 193 C.proc.civ.

Achitat taxa judiciara de timbru in cuantumul prevazut de lege.

In caz de neprezentare reclamanta AMR solicita judecarea cauzei in lipsa, in temeiul art. 411 alin. (1) pct. 2 teza finala C.proc.civ.

Prezenta cerere de chemare in judecata este redactata de av. Corneliu-Liviu POPESCU, avocat in Barourile Bucuresti si Paris, si este depusa, in trei exemplare, din care unul pentru instanta si doua pentru comunicare paratilor, impreuna cu inscrisurile mijloace de proba in fotocopie certificata in doua exemplare si cu dovada in original al achitarii taxei judiciare de timbru, la Curtea de apel Bucuresti – Sectia a VIII-a Contencios administrativ si fiscal, astazi, 19.11.2013”. – Presedintele Asociatiei Magistratilor din Romania,judecator, conf. univ. dr. Dan Spanu

PE FACEBOOK SE DEZVOLTA MISCAREA DE SUSTINERE „RESPECT TRAIAN BEBECEANU!”

26 nov.

Mobilizarea serioasă, luni, pe rețeaua de socializare Facebook a susținătorilor cauzei comisarului-șef Traian Berbeceanu, care este considerat de aceștia ca fiind o victimă jocurilor de interese din sistemul judiciar românesc. Aproape 20.000 de aprecieri a strâns pagina de Facebook ”Respect, Traian Berbeceanu!”, dedicată polițistului care a fost arestat în urmă cu exact o lună, sub acuzația de sprijinire a unui grup infracțional specializat în evaziune fiscală. Fostul șef al filialei județene Alba a structurii polițienești de combatere a criminalității organizate, mai este acuzat și de favorizarea infractorului, de mărturie mincinoasă şi de fals în declaraţii.

1385403370Berbeceanu captura

Pe pagina de Facebook, dedicată de fani lui Berbeceanu, Livia Botici, Producător Știri la Televiziunea INFO HD scrie:
”Astăzi se împlineşte o lună de la momentul în care comisarul şef Traian Berbeceanu a fost arestat! O lună, cât o veşnicie! Au fost zile în şir în care am sperat că, la un moment dat, adevărul va învinge, dar au fost şi zile în şir în care speranţa a fost lovită peste ambii obraji de nedreptate… Ca un simplu om, mi-e extrem de greu să mai am încredere că într-un final, dreptatea va învinge. Am văzut prea multe exemple în care şmecherii şi interlopii, ajutaţi de alţi infractori, de data aceasta, din sistemul menit să ne apere, au câştigat lupta! Însă, imediat ce gândurile mele fug spre neputinţă, vin altele, care îmi spun că astăzi trebuie să fie altfel. Războiul nu e gata! Astăzi, şmecherii, interlopii şi infractorii din sistem nu mai pot câştiga! Au câştigat o singură luptă. Şi-au dorit ca Traian Berbeceanu să fie arestat, să îl vadă jos, lovit, sângerând, şi au reuşit! Uită însă un singur lucru! Comisarul şef Traian Berbeceanu nu a fost distrus şi va veni ziua în care se va întoarce! Niciun infractor nu a ieşit vreodată câştigător din războiul cu Traian Berbeceanu! Şi nici nu va exista vreodată unul! Comisarul va renaşte din cenuşă, asemeni păsării Pheonix! Va fi din nou aici, pentru a ne apăra de ei! Astăzi, la o lună de la arestare, şi la o lună de la momentul în care am creat pagina Respect, Traian Berbeceanu, vreau să vă mulţumesc vouă, tuturor, pentru că sunteţi alături de comisar şi de familia lui. Depărtarea mult prea mare nu m-a lăsat să fiu alături de voi, însă cu sufletul am fost mereu acolo, la poarta DIICOT, strigând „Respect, Traian Berbeceanu”. Cu toţii trebuie să ne unim în aceste momente, pentru că doar aşa putem fi puternici. Şi, este obligatoriu să fim!!! Haideţi să îi privim în ochi pe cei dragi nouă şi vom ştii că merită să luptăm! Merită să luptăm pentru copiii noştri, pentru cei care reprezintă ziua de mâine, merită să luptăm pentru ca sufletele acestea mici să aibă parte de o lume mai bună, de o lume în care speranţele să nu moară! Respect, Traian Berbeceanu! Respect, vouă, tuturor!”

Sub titlul ”Ganduri de azi”, Anton Pan, un alt susținător de-ai lui Berbeceanu a scris:
”Poate puțini v-ați gândit la acest aspect – comisarul sef Traian Berbeceanu desi stia de cel puțin de doi ani că este posibil să fie arestat, nu s-a ferit de ceea ce avea să vină, ci a adunat munți de probe și a așteptat scânteia, evenimentul de la care să înceapă „show-ul” sau mai bine spus, o curatenie locala generala.
Este incredibil câtă forță mentală și cât sânge rece poate dovedi un singur om încolțit de o haită jigărită și pusă pe căpătuială. Însă pentru a dovedi o asemenea haită nu se putea lupta fără impactul mediatic stârnit acum, chiar plătind un preț enorm, exact din libertatea proprie.
Valul de susținere și de publicitate ajută enorm acum ca eroul nostru, împreună cu oamenii rămași incoruptibili, sa rezolve cazul vieții sale. Este până la urmă o luptă care pe care, neconvențională, deoarece societatea noastră are tot mai puține reguli scrise, unanim respectate. Nici macar in Italia mafia nu s-a inflitrat vreodată atat de adanc in structurile statale!
Este de datoria noastră să stăm uniți, sp ajutăm la procesul de salubrizare, de igienizare a societății care, cel puțin în aceste vremuri, stagnează într-un hău greu respirabil.”

Tot pe pagina de Facebook dedicată polițistului arestat este distribuit și articolul din cotidianul.ro, Miza arestării lui Berbeceanu.

PREMIERUL VICTOR PONTA NU VA PARTICIPA LA SEDINTA CSAT CONVOCATA MARTI DE TRAIAN BASESCU!

26 nov.

Guvernul a retransmis programul de marţi al premierului Victor Ponta, din care rezultă că şeful Guvernului nu va participa la şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării, programul indicând în continuare că acesta se va întâlni la ora 15.00, când e programată şi şedinţa CSAT, cu premierul slovac.

chiar-daca-l-a-facut-porc-si-mincinos-pe-ponta-basescu-trebuie-sa-lucreze-cu-premierul-presa-internationala-comenteaza-situatia-din-romania-183850

Programul actualizat al premierului, care include modificări legate doar de detaliile de organizare a întrevederilor cu premierii străini, a fost transmis de Guvern luni seara, după ce Preşedinţia a anunţat convocarea CSAT.

Programul indică în continuare că premierul Ponta se va întâlni în intervalul orar 14.15-14.45 cu premierul Poloniei, între 15.00-15.30 cu premierul Slovaciei, între 15.45-16.15 cu premierul Cehiei, între 17.25-17.55 cu premierul Albaniei şi între 18.30-19.00 cu premierul Sloveniei.

Traian Băsescu a convocat CSAT-ul pentru marți, deși în România este prezent premierul Chinei cu ocazia summitului China-Europa Centrală și de Est.

PURTATORUL DE CUVINTE A DEMENTULUI TRAIAN BASESCU,BOGDAN OPREA ,SUSTINE CA SPECULATIILE CU PRIVIRE LA SEDINTA CSAT CARE VA AVEA LOC MARTI,DE LA ORELE 15,00 SUNT NEADEVARATE!

26 nov.

Purtătorul de cuvânt al preşedintelui, Bogdan Oprea, afirmă că speculaţiile cu privire la şedinţa CSAT care va avea loc marţi, la Palatul Cotroceni, sunt neadevărate, subliniind că reuniunea Consiliului a fost convocată încă de pe 18 noiembrie, cu acordul premierul Victor Ponta.

bogdan_oprea_adev_29113800

„Convocarea şedinţei Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de mâine, 26 noiembrie, a fost făcută încă de lunea trecută, 18 noiembrie, şi cu acordul prim-ministrului Guvernului României, domnul Victor-Viorel Ponta, care este şi vicepreşedinte al CSAT. Caracterul de urgenţă al şedinţei este dat de faptul că bugetele instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale trebuie avizate de CSAT înainte de votarea bugetului pe anul 2014 în Parlamentul României. Bugetul a fost depus la Camera Deputaţilor, camera decizională, abia luni, 18 noiembrie, adică ziua în care s-au făcut şi demersurile pentru convocarea şedinţei”, a subliniat Oprea, luni, într-o declaraţie pentru AGERPRES.

El a menţionat că puncte de vedere ale instituţiilor implicate au fost depuse la Secretariatul CSAT până vineri, 22 noiembrie.

„Ţinând cont şi de faptul că preşedintele României, domnul Traian Băsescu, se află într-o deplasare externă joi şi vineri, dar şi de caracterul de urgenţă al subiectelor aflate pe ordinea de zi, şedinţa CSAT a putut fi convocată doar la începutul acestei săptămâni. Orice speculaţii legate de data stabilirii acestei şedinţe sunt complet neadevărate şi răuvoitoare”, mai susţine Oprea.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se va reuni marţi, la Palatul Cotroceni, începând cu ora 15,00.

Pe ordinea de zi a şedinţei CSAT se află propunerile de buget ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul securităţii naţionale. Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, precizează Administraţia Prezidenţială.

Precedenta şedinţă CSAT a avut loc pe 1 octombrie. AGERPRES.

AVRIL LAVIGNE ft. CHAD KROEGER – LET ME GO!

26 nov.

CHRISTINA AGUILERA – YOU LOST ME !

26 nov.

%d blogeri au apreciat asta: