Arhiva | 4:28 pm

TRAIAN BASESCU „LIDERUL REGIONAL”A LUAT UN „DOS DE PALMA” LA VINIUS,DUPA UKRAINA,SI R.MOLDOVA SI GEORGIA NU VOR SEMNA ACORDUL CU UE,VOR RAMANE PARTENERE ALE BLOCULUI ESTIC!

28 nov.

Traian Băsescu a declarat, joi, înainte de plecarea la Vilnius, că summitul Parteneriatului Estic este unul extrem de important pentru Uniunea Europeană, adăugând că speră ca de vineri toate statele UE să vorbească aceeaşi limbă.
„E prima dată când iniţial numită sinergia Mării Negre şi apoi extinsă sub numele de Parteneriatul Estic, politica de vecinătate a UE capătă o dimensiune concretă, prin acte importante care se vor semna la Vilnius. Marea problemă a summitului UE este Ucraina, care va şi face diferenţa.

Russia's President Putin walks with Barroso and Van Rompuy in St.Petersburg

Dacă Ucraina va semna, va fi un summit de succes al UE şi al ţărilor din vecinătatea ei, dacă nu va semna, va fi doar un important pas în relaţiile de parteneriat ale ţărilor UE cu cele 6 state de vecinătate estică”, a spus Traian Băsescu.

Miza cea mare pentru România este semnarea acordului de asociere şi de liber schimb între Republica Moldova şi Uniunea Europeană, după cum a declarat Traian Băsescu.

„În ceea ce ne priveşte, unul dintre punctele pe care le vom susţine în summit e legat de nevoia ca Republica Moldova, până la schimbarea Comsiei Europene şi a Parlamentului European, adică înainte de alegerile europene, să şi semneze cele două acorduri cu UE, iar în baza acordului pozitiv al UE, atât Consiliul UE, cât şi PE să modifice regulamentul la vize”, a mai declarat şeful statului.

Şeful statului a precizat că rezultatul de la Vilnius este important pentru că se marchează, pentru prima dată în mod oficial, tendinţa Republicii Moldova de a se apropia de Uniunea Europeană.

„Aşa cum se prefigurează acum, summitul de la Vilnius va fi un eşec pentru UE, dar un succes pentru Republica Moldova şi România. Rog să fiu scuzat pentru această abordare, dar asta este realitatea”, a declarat șeful statului.

Prin acest acord, Republica Moldova are ocazia de a se desprinde de influenţa fostei Uniuni Sovietice. Președintele Traian Basescu a precizat însă că acest summit nu reprezintă o garanţie pentru Republica Moldova de a intra în Uniunea Europeană.

TRAIAN BASESCU „IMPERATORUL ROMANIEI”:”DECIMEAZA CONDUCEREA ARMATEI ROMANE,41 DE GENERALI DIN CADRUL M.A.I SCOSI LA PENSIE!

28 nov.

În preajma Zilei Naționale a României, președintele Traian Băsescu a semnat decretul de trecere în rezervă a 41 de generali din cadrul Ministerului Apărării Naționale. De asemenea, Traian Băsescu a semnat decretul de înaintare în grad de chestor de Poliție a unui număr de 16 ofițeri din cadrul MAI.

generali4

Prin trecere în rezervă a celor 41 de ofițeri superiori, aproape jumătate dintre generalii MApN sunt scoși la pensie. Față de situația creată, Valeriu Pricină, vicepreședintele SCMDRR, a declarat că acest lucru face parte dintr-o logică a regulamentelor și legilor militare. “Există o practică veche, cu prelungiri de stagii, dar ea nu este normală, pentru că armata nu stă numai în cel care conduce un domeniu, care poate să fie un om foarte valoros, dar prin structura ei ierarhică armata are în spatele celui care conduce o serie importantă de oameni pregătiți prin studii, cursuri, aplicații pentru a prekua comanda”.

“Nu-i nicio tragedie, vor face pasul înainte ni1te oameni foarte competenți, niște oameni mai tineri, cu o viziune mai nouă, poate niște oameni mai curajoși în ceea ce privește nevoile de apărare ale României”, a declarat Valeriu Pricină pentru RTV.

Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, au fost trecuţi în rezervă următorii:

Decret privind înaintarea în gradul de general – cu patru stele, la trecerea în rezervă, a domnului general-locotenent – cu trei stele, Fănică Cârnu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general – cu patru stele, la trecerea în rezervă, a domnului general-locotenent – cu trei stele, Teodor Frunzeti din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general – cu patru stele, la trecerea în rezervă, a domnului general-locotenent – cu trei stele, Dan Ghica-Radu din Ministerul Apărării Naționale,;

Decret privind înaintarea în gradul de general – cu patru stele, la trecerea în rezervă, a domnului general-locotenent – cu trei stele, Valeriu Nicuţ din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de amiral – cu patru stele, la trecerea în rezervă, a domnului viceamiral – cu trei stele, Aurel Popa din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele, la trecerea în rezervă, a domnului general-maior – cu două stele, Viorel Angelescu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele, la trecerea în rezervă, a domnului general-maior – cu două stele, Virgil Bălăceanu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele, la trecerea în rezervă, a domnului general-maior – cu două stele, Avram Cătănici din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele, la trecerea în rezervă, a doamnei general-maior – cu două stele, Maria Lupu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele, la trecerea în rezervă, a domnului general-maior – cu două stele, Valentin Petre din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele, la trecerea în rezervă, a domnului general-maior – cu două stele, Dan Plăviţu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-locotenent – cu trei stele, la trecerea în rezervă, a domnul general-maior – cu două stele, Dumitru Seserman din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de viceamiral – cu trei stele, la trecerea în rezervă, a domnului contraamiral – cu două stele, Niculae Vâlsan din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea Liviu Scrieciu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea, Ion Cerăceanu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea, Ion Coşcodaru din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea, Mihai Ciungu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea, Marian Macri din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea, Gheorghe Motoc din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea, Mihai-Marius Mureşan din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea, Maricel Popa din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea, Mihai-Silviu Popescu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea, Costel Tătaru din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de brigadă – cu o stea, Haralambie Oprea din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului general de flotilă aeriană – cu o stea, Florian Răpan din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de general-maior – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnul general de flotilă aeriană – cu o stea, Liviu Burhală din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de contraamiral – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului contraamiral de flotilă – cu o stea, Corneliu Bocai din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind înaintarea în gradul de contraamiral – cu două stele, la trecerea în rezervă, a domnului contraamiral de flotilă – cu o stea, Petruș-Dan Popescu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general-maior – cu două stele, Nicolaie-Vladimir Dohotariu din Ministerul Apărării Naționale,;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general-maior – cu două stele, Tudor Munteanu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general-maior – cu două stele, Stănuț-Constantin Tucan din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general-maior – cu două stele, Virgil Ristea din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului contraamiral de flotilă – cu o stea, Ion Dumitraşcu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general de brigadă – cu o stea, Vasile Hermeneanu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general de brigadă – cu o stea, Ioan Mureşan din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general de brigadă – cu o stea, Gheorghe Simina din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general de brigadă – cu o stea, Mihai Tofan din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general de brigadă – cu o stea, Emil Tudosie din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general de brigadă – cu o stea, Gheorghe-Ion Vătămanu-Coanta din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului general de brigadă – cu o stea, Mircea Vladu din Ministerul Apărării Naționale;

Decret privind trecerea în rezervă a domnului contraamiral de flotilă – cu o stea, Sorin Learschi din Ministerul Apărării Naționale.

PRESEDINTELE SENATULUI CRIN ANTONESCU VA EFECTUA O VIZITA OFICIALA IN R.MOLDOVA IN 4-5 DECEMBRIE,ODATA CU VIZITA SECRETARULUI USA JOHN KERRY!

28 nov.

Preşedintele Senatului României, Crin Antonescu, va efectua, în perioada 4-5 decembrie, o vizită oficială în Republica Moldova, la invitaţia omologului său, Igor Corman. Programul vizitei cuprinde întrevederi cu preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu premierul moldovean, Iurie Leancă, şi cu reprezentanţi ai Executivului de la Chişinău, transmite 24h.md.

antonescu-ghimpele6

Antonescu va fi însoţit la Chişinău de senatorul Florin Constantinescu, copreşedinte al comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul României şi Parlamentul Republicii Moldova, dar şi de Dan Mihalache, secretar general adjunct al Senatului.

Parlamentul Republicii Moldova va acoperi cheltuielile de cazare pentru delegaţia României care va efectua vizita oficială. iar din bugetul Senatului României, vor fi plătite transportul delegaţiei române, asigurarea medicală, diurna, precum şi oferirea de cadouri simbolice

Exact în aeeaşi perioadă, la Chişinău urmează să vină şi Secretarul de Stat al SUA, John Kerry.

GELU OLTEAN DE LA „DOI SI-UN SFERT”,A FOST INAINTAT DE TRAIAN BASESCU IN GRADUL PROFESIONAL DE CHESTOR PRINCIPAL DE POLITIE!

28 nov.

Traian Băsescu a semnat joi decrete de înaintare în grad a mai multor chestori de poliție și generali, printre care și șeful Departamentului de Informații si Protecţie Internă din Ministerul de Interne (DIPI), cunoscut şi sub numele „Doi și-un sfert”.

1385646021Untitled-1

Gelu Oltean a fost înaintat în gradul profesional de chestor principal de poliţie.

Oltean este șeful Doi și-un sfert din luna aprilie a anului trecut.

DIPI, condus de Oltean, a trecut la începutul anului din subordinea ministrului de Interne în subordinea premierului Victor Ponta.

Printre atribuţiile – oficiale – ale Doi și-un sfert se află „activităţi informative în vederea obţinerii şi valorificării informaţiilor necesare prevenirii şi combaterii infracţiunilor grave”.

TRAIAN BASESCU VA LUA PARTE LA SUMMITUL PARTENERIATULUI ESTIC CE SE VA DESFASURA JOI SI VINERI LA VILNIUS,DACA NU SE RAZGANDESTE INTRUCAT PRESEDINTELE UKRAINEI VIKTOR IANUKOVICI NU VA SEMNA ACORDUL CU UE!

28 nov.

Traian Băsescu va lua parte la Summitul Parteneriatului Estic, care se va desfăşura joi şi vineri la Vilnius, reuniune la care Republica Moldova şi Georgia vor parafa Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană şi Acordul Aprofundat şi Cuprinzător de Liber Schimb.

13507247731342605627Basescu Traian _MR (7)

Programul preşedintelui include, în prima zi a vizitei în capitala lituaniană, participarea la întâlnirea liderilor Parteneriatului Estic al Partidului Popular European, urmată de un dineu de lucru cu şefii de stat şi de guvern.

Ceremoniile de parafare/semnare a unor acorduri şi sesiunea plenară a Summitului Parteneriatului Estic vor avea loc vineri, după care şeful statului va susţine o declaraţie de presă.

Traian Băsescu a afirmat recent că rezultatul de la Vilnius este important, fiindcă se marchează, pentru prima dată în mod oficial, tendinţa Republicii Moldova de a se apropia de UE şi de „a se desprinde de fosta zonă de influenţă a Uniunii Sovietice”.

„Dar aş vrea să fim extrem de realişti: Vilnius-ul nu este o garanţie pentru intrarea în UE a Republicii Moldova, Vilnius-ul este un pas, pentru că însăşi UE nu consideră parafarea celor două Acorduri de către Republica Moldova ca fiind o invitaţie la aderare, este doar o şansă la aderare şi nimeni la această oră nu se angajează. (…) Deci, este o perspectivă şi nu un angajament european, cum nu este o opţiune definitivă probabil nici a Republicii Moldova”, a adăugat Băsescu.

În privinţa Ucrainei – stat care a parafat Acordul de Asociere în 2012 şi ar fi urmat acum să-l semneze, dar a suspendat pregătirea cu numai o săptămână înainte de Summit – Băsescu a afirmat că nu este sceptic, subliniind că până când preşedintele ucrainean, Viktor Ianukovici, nu se va „ridica de la masă”, va spera că semnarea documentului va avea loc.

„În mod categoric se joacă până în ultima clipă. Eu pot să vă spun că după ce am făcut afirmaţia că fără Ucraina Vilnius este un eşec pentru UE, chiar dacă rămâne un succes pentru România ce se întâmplă cu Republica Moldova, să nu credeţi că m-am mulţumit să afirm şi cu asta basta. Sigur că am pornit toţi o mişcare de a discuta din ce cauză s-a ajuns aici. Unii sunt tentaţi să spună ‘presiunea Rusiei’, alţii sunt tentaţi să spună ‘condiţionalităţile care nu sunt în lege'”, a declarat Băsescu.

Parteneriatul Estic este un proiect iniţiat de Polonia şi Suedia în 2008, direcţionat către şase state din estul Uniunii Europene: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina.

Summitul Parteneriatului Estic, aflat la a treia ediţie, este organizat la Vilnius de preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene, deţinută de Lituania. La reuniunea vor lua parte înalţi oficiali ai statelor membre UE, ai instituţiilor europene şi ai celor şase state din Parteneriatul Estic. În timpul Summitului ar urma să se adopte decizii legate de viitoarea cooperare între UE şi statele partenere. AGERPRES.

DUPLICITATEA DISCURSULUI LUI TRAIAN BASESCU ,ZAZULA”(CUCUL) DE LA COTROCENI IN PRIVINTA REPUBLICII POPULARE CHINA!,ESTE BOLNAV MINTAL!

28 nov.

Traian Băsescu și-a schimbat discursul public față de China, a doua mare putere a lumii cu care numeroase state își doresc să stabilească relații economice strânse.

Screen-Shot-2013-11-27-at-11.09.15-AM

Băsescu a vorbit miercuri, la întâlnirea de la Palatul Cotroceni cu premierul chinez, despre o „relaţie politică tradiţională excelentă” pe care o au România și China.

„Avem o relaţie politică tradiţională şi excelentă. Noi nu o să uităm niciodată poziţia Guvernului chinez în 1968 şi nici faptul că întotdeauna China a fost un sprijin pentru România, şi în Consiliul de Securitate al ONU şi în orice organizaţie internaţională”, a declarat Traian Băsescu.

Băsescu a vorbit „despre importanţa deosebită, politică şi economică, pe care China o poate avea în această regiune de confluenţă între Uniunea Europeană şi Federaţia Rusă. De asemenea, șeful statului român i-a transmis prim-ministrului Republicii Populare Chineze faptul că ţara noastră manifestă o deschidere totală pentru creşterea prezenţei investiţiilor chineze în regiune”, se precizează într-un comunicat al Administrației Prezidențiale care face referire la întrevederea președintelui cu premierul Chinei.

Miercuri seară, într-un interviu la TVR, președintele a susținut că nu atât valoarea investiţiilor este importantă, foarte importantă este prezenţa Chinei în regiune.

„Nu atât valoarea investițiilor e importantă acum, foarte importantă e însă prezența Chinei în regiune. Eu aș privi din punct de vedere al intereselor pe termen lung și de asta e important să valorificăm prezența Chinei, să facem câteva proiecte importante care țin de Guvern. Dacă Guvernul va fi eficient să prezinte proiecte, sunt convins că partea chineză va merge înainte și va finanța proiectele. Pe noi ne interesează și din alt punct de vedere prezența Chinei. Suntem într-o regiune in care vedem presiunile legitime ale Rusiei. O prezență a Chinei nu e cel mai rău lucru”, a spus Băsescu.

Nu de aceeași părere era președintele și anul trecut. La sfârșitul lui 2012, Traian Băsescu le flutura românilor sperietoarea China.

Cu o zi înainte de alegerile parlamentare, Băsescu le transmitea românilor să aibă grijă cum votează, altfel România riscă să rămână în „zona gri”, „mai aproape de China și Rusia”.

„De şapte luni avem la putere lideri politici care atacă permanent UE şi liderii Uniunii. De şapte luni avem lideri politici care atacă permanent parteneriatul cu SUA şi Departamentul de Stat al SUA. Ziua de mâine este decisivă. Românii ne vor arăta dacă rămânem în zona gri, acolo unde politicienii aflaţi la putere susţin că trebuie să fim mai aproape de Rusia şi China, sau ne continuăm drumul consolidat spre Bruxelles şi spre parteneriatul cu America. Acesta este votul pe care îl veţi da mâine.
De aceea vă chem, români, să veniţi la vot şi să spuneţi dacă vreţi în zona gri sau să ne consolidăm acolo unde eu am crezut că este locul nostru. În Europa şi în parteneriatul cu America. Veniţi la vot ! Direcţia este Europa şi parteneriatul strategic cu Statele Unite. Acolo ne vom găsi şi securitatea, şi viitoarea prosperitate. Eu votez!”, spunea Băsescu cu o zi înainte de alegerile parlamentare din 2012, într-un mesaj video postat pe Facebook.

De un tratament similar Chinei a „beneficiat” și Rusia în ultimii ani din partea președintelui României. În vara acestui an însă, Traian Băsescu s-a „răzgândit” și în privința Rusiei, cel puțin la nivel de discurs public.

Băsescu transmitea în luna iunie a acestui an, după semnarea unui memorandum cu Rusia, că ar merge într-o vizită în această ţară.

„Deocamdată nu am nicio invitaţie, îmi pare rău. M-aş duce (în Rusia -nr.). Dar merge ministrul de Externe săptămâna viitoare pentru o întâlnire cu ministrul de Externe Lavrov. Eu cred că sunt paşi înainte şi în intrarea şi într-o colaborare politică, nu numai economică, pentru că economic Rusia este foarte prezentă în România”, spunea Băsescu în vară într-o conferinţă de presă la Cotroceni, întrebat fiind când va merge într-o vizită în Rusia.

TRAIAN BASESCU DECEPTIONAT CA PRESEDINTELE UKRAINEI VIKTOR IANUKOVICI NU VA SEMNA LA SUMMITUL DE LA VILNIUS UN ACORD CU UE!

28 nov.

Summitul dintre Uniunea Europeană şi şase foste republici sovietice se deschide, joi, la Vilnius, umbrit de refuzul Ucrainei de a semna un acord cu europenii, ceea ce fragilizează în ansamblu strategia lor în Est, potrivit Mediafax.

1264960686_viktor-ianukovici-timoshenko-afp

UE a afirmat că acordul este încă „pe masă”, dar şansele ca acesta să fie semnat vineri la Vilnius par infime.

Renunţarea autorităţilor ucrainene a declanşat furia opoziţiei proeuropene, care organizează la Kiev manifestaţii masive ce amintesc de „revoluţia portocalie” din 2004.

UE încearcă să minimizeze lovitura primită, afirmând că un acord cu Ucraina poate fi semnat în săptămânile sau lunile următoare, chiar dacă mulţi se îndoiesc de acest lucru. Un summit UE-Ucraina este prevăzut în februarie 2014.

La Vilnius, UE va trebui să se mulţumească cu parafarea a două Acorduri de Asociere, cu Georgia şi Moldova. Semnarea definitivă nu este aşteptată decât după mai multe luni, chiar un an. Vor fi semnate şi câteva acorduri de anvergură mai mică, între care un acord cu Azerbaidjanul privind facilitarea vizelor.

%d blogeri au apreciat asta: