DEPARTAMENTUL DE COMUNICARE PUBLICA A ADMINISTRATIEI PREZIDENTIALE :MESAJUL LUI TRAIAN BASESCU CATRE ROMANI CU PRILEJUL ANULUI NOU!

 

Preşedintele României, domnul Traian Băsescu, a transmis marți, 31 decembrie a.c., un mesaj cu prilejul Anului Nou.

Vă prezentăm acest mesaj:

„Dragi români,

Întâmpinăm un An Nou, un prilej de bucurie și, totodată, de reflecție la perioada pe care am traversat-o împreună. A fost un an marcat de provocări politice, de tensiuni sociale, de dificultăți economice. Vreau să vă mulțumesc, în primul rând, pentru felul în care ați știut să rămâneți, chiar și în momentele grele, o comunitate. Aceasta dovedește că identitatea noastră se ridică deasupra disputelor de moment. Am încrederea că, pe această identitate puternică a românilor, vom putea clădi, în continuare, un proiect de țară în care modernizarea și dezvoltarea economică să fie priorități care să fundamenteze acțiunile noastre politice.

Vreau să transmit tuturor cetățenilor români urările mele sincere de sănătate, fericire și împliniri. De asemenea, doresc să îi felicit pe cetățenii Republicii Moldova pentru pasul important pe care l-au făcut pe calea integrării europene. Atât România cât și Republica Moldova aparțin spațiului european prin limba, cultura și istoria care ne unesc, dar și prin valorile și aspirațiile pe care le împărtășim.

La cumpăna dintre ani, gândurile mele, recunoștința, se îndreaptă și către românii care trăiesc și muncesc în afara frontierelor, dar și către militarii aflați la datorie în teatrele de operații.

Sper că vom întâmpina Noul An motivați de obiectivele pe care ni le propunem și de consolidarea statutului țării noastre în interiorul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice.

La mulți ani, români!”.

Departamentul de Comunicare Publică

31 Decembrie 2013

CONFLICTELE DINTRE LIDERUL LIBERAL CRIN ANTONESCU IMPOTRIVA LIDERULUI PSD ,VICTOR PONTA ,CULMINAND CU PACTUL ULTRASECRET INCHEIAT INTRE ANTONESCU SI BASESCU,DUPA TREI INTILNIRI SECRETE SI MOARTEA CLINICA A USL IN 2013!

Desele conflicte din USL au generat o bursă a pariurilor în 2013 referitoare la ruperea sau nu a alianţei de guvernare. Lideri ai PNL şi PSD au sporovăit în public tot anul, şi-au lansat reciproc ironii mai mult sau mai puţin subtile sau chiar s-au jignit. Când despărţirea părea iminentă, copreşedinţii Victor Ponta şi Crin Antonescu ieşeau în faţa microfoanelor şi anunţau că Uniunea îşi continuă programul. Reconcilierile implicau de fiecare dată compromisuri. Balastul acestora s-a adunat pe parcursul anului, iar USL a părut, la finele lui 2013, că va ceda sub greutatea lui. La alegerile parlamentare din 9 decembrie 2012, USL a obţinut 58,63% dintre voturile românilor la Camera Deputaţilor şi 60,10% la Senat.

 

6.3 întâlniri secrete Antonescu-Băsescu și o înțelegere ultrasecretă.

5. UDMR la guvernare – La scurt timp după publicare rezultatelor de la alegerile legislative, premierul Victor Ponta anunţa că UDMR va fi primită la guvernare. Maghiarii luaseră puţin peste 5%, iar analiştii credeau că, în spiritul anilor trecuţi, când UDMR s-a lipit de toate guvernările şi de oricare majoritate s-a putut, formaţiunea lui Kelemen Hunor va avea oameni la Palatul Victoria. Vestea a lovit însă ca un trăsnet PNL. Ponta a explicat că a existat o înţelegere pre-alegeri cu UDMR, dar liberalii au reclamat că nu au fost informaţi cu privire la aşa ceva. Liberalii, în frunte cu preşedintele Crin Antonescu, s-au opus cu obstinaţie includerii UDMR la guvernare. În final, PSD a cedat. Surse citate de presă la vremea respectivă spunea că PNL a ameninţat cu ruperea prematură a alianţei, dacă nu se renunţă la ideea cooptării UDMR.

4. Pactul de coabitare – Miercuri, 12 decembrie 2012. Premierul Victor Ponta mergea după lăsarea întunericului la Palatul Cotroceni, flancat de Crin Antonescu şi Liviu Dragnea. Preşedintele Traian Băsescu a plecat, după câteva zile, la summit-ul de iarnă de la Bruxelles. DeCe News a dezvăluit în exclusivitate detaliile întâlnirii de taină de la Cotroceni, dar şi conţinutul actului pe care Băsescu i-l înmâna ostentativ preşedintelui Parlamentului European, Martin Schulz, la poza de grup: Pactul de Coabitare. Deşi prezent la semnarea lui, Crin Antonescu l-a atacat dur pe Ponta pentru pactizarea cu inamicul comun. Mişcarea era considerată contra curentului de liderul PNL, pentru că USL primise un vot copleşitor la alegeri tocmai pentru a lupta cu Băsescu. Chiar şi în prezent, de fiecare dată când are ocazia în ieşirile sale publice, Antonescu îl înţeapă pe Ponta pentru “colaborarea interinstituţională” cu Traian Băsescu.

3. Numirile de la DNA şi Parchetul General – Premierul Ponta prelua în martie interimatul la Justiţie, după demisia Monei Pivniceru, care avea să devină judecător al Curţii Constituţionale. Presa începuse să publice primele informaţii despre ceea ce avea să fie, la acea vreme, cel mai important rod al coabitării. Premierul se pregătea să anunţe numirea Laurei Codruţa Kovesi la conducerea DNA şi cea a lui Tiberiu Niţu la şefia Parchetului General. Prim-ministrul avea să confirme oficial. Niţu fusese refuzat cu câteva luni în urmă atât de preşedinte, cât şi de CSM, după ce Pivniceru îl propusese în urma unui concurs, aşa cum recomanda Comisia Europeană. Atât preşedintele, cât şi CSM, aveau să-l reevalueze pe Niâu când Ponta l-a propus. Kovesi este considerată unul dintre oamenii regimului Băsescu, iar liberalii, Crin Antonescu mai abitir, nu puteau accepta asta. “Dacă Ponta o desemnează pe Kovesi la DNA, ce facem, rupem USL? Poate e şi asta o variantă”, spunea Crin Antonescu pe 31 martie. Liberalii au acceptat într-un final înţelegerea Băsescu – Ponta, pentru a stabiliza instituţiile justiţiei care rămăseseră de săptămâni bune fără conducere.

2. Ponta: PNL să-l excludă pe Sorin Roşca Stănescu, altminteri USL se rupe. PSD era foc şi pară în luna mai, după ce senatorul liberal Sorin Roşca Stănescu îl ataca sistematic pe premierul Ponta, în special pentru coabitarea cu Băsescu. Deşi Ponta a preferat să nu răspundă când fostul ziarist i-a făcut primele reproşuri, paharul premierului s-a umplut la scurt timp. Victor Ponta i-a transmis preşedintelui PNL că USL se rupe dacă senatorul liberal nu va fi exclus din partid. Liderul senatorilor PSD, Ilie Sârbu, ieşea cu aceeaşi solicitare, câteva zile mai târziu, pentru a întări mesajul premierului. Crin Antonescu a refuzat să dea curs acestei cereri, iar SRS a sfârşit prin a-i cere scuze şefului Guvernului. Câteva luni mai târziu, Roşca Stănescu avea să fie dat afară din PNL pentru că l-a acuzat pe Băsescu de primirea unor bani murdari în campania din 2004.

1. Modificările la Codul Penal, schimbarea conducerii TVR şi Legea Minelor. Deputaţii aveau să voteze pe 13 decembrie mai multe amendamente la Codul Penal care au dinamitat ulterior USL. Modificările fuseseră făcute cu o seară în urmă, netransparent, pentru ca ele să fie votate în ziua următoare fără a fi măcar pe ordinea de zi. Prin acestea, preşedintele şi parlamentarii erau scoşi din definiţia funcţionarilor publici, iar actele administrative nu mai erau incluse în sfera conflictului de interese. Conflictul dintre Ponta şi Antonescu a luat amploare după apariţia unor stenograme din BPN al PNL şi după ce liberalul a reclamat că modificările nu s-au discutat în USL. Criza din alianţă a ajuns la paroxism după ce social-democraţii au boicotat prima propunere a PNL la şefia TVR, pe jurnalistul Rareş Bogdan. Ponta avea să-l mai acuze pe Crin Antonescu de faptul că joacă la offside în chestiunea legii minelor. Ponta şi Antonescu s-au întâlnit la mijlocul lui decembrie în biroul vicepremierului liberal Daniel Chiţoiu, unde au decis să nu rupă USL.

 

POPULATIA PLANETEI VA AJUNGE LA 1 IANUARIE 2014 LA 7.137.577.750 DE OAMENI!

 

 

Populaţia planetei va ajunge la 1 ianuarie 2014 la 7.137.577.750 de persoane, conform unei prognoze a Biroului de recensământ din SUA (Census Bureau), informează marţi agenţia de presă ITAR-TASS.

 

 

Foto: XINHUA FLUX / Zhao Peng

Comparativ cu 1 ianuarie 2013, populaţia lumii a sporit cu 77.630.563 de persoane, sau cu 1,1%.

Cel mai mare spor al populaţiei s-a înregistrat în perioada respectivă de timp în India – cu 15,6 milioane de persoane, ea fiind urmată de China, Nigeria, Pakistan şi Etiopia.

Către 2025, se aşteaptă ca populaţia de pe Terra să ajungă la 8 miliarde de oameni, scrie agenţia de presă ITAR-TASS.

Potrivit estimărilor Fondului Naţiunilor Unite pentru Populaţie (UNFPA), populaţia din Rusia, Belarus, Bulgaria, Cuba, România şi Ucraina se va reduce cu 15% către mijlocul acestui secol, după cum relevă agenţia de presă menţionată.

Actualii lideri la categoria populaţie – India şi China – vor ajunge la un număr egal de locuitori către anul 2028, aproximativ 1,45 miliarde de oameni. După aceea, populaţia Chinei va începe să scadă, iar cea a Indiei va continua să crească.AGERPRES.

SAMOA,KIRIBATI S ITOKELAU(NOUA ZEELANDA,AUSTRALIA AU INTRAT IN NOUL AN 2014-HAPPY NEW YEAR!

 

Locuitorii din Samoa, Kiritibati (Kiribati) şi Tokelau (Noua Zeelandă) sunt primii de pe planetă care au intrat deja în anul 2014. Cei aproximativ 180.000 de locuitori ai statului insular Samoa au intrat în Noul An la ora 10:00 GMT. La aceeaşi oră, populaţia din Kiritibati, din estul Kiribati, şi cea din Tokelau, din estul Noii Zeelande, au intrat în 2014. Tokelau, cu o suprafaţă de 10 kilometri pătraţi, numără circa 1.400 de persoane, potrivit aceleiaşi surse.

 

 

Foto: AP FLUX / Rob Griffith

* Aproape 2,3 milioane de persoane – între care o treime turişti – sunt aşteptate pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro în seara zilei de 31 decembrie, potrivit Primăriei, pentru a asista la celebrele focuri de artificii şi concerte în aer liber. În luna iulie, mesa finală a Zilelor Mondiale ale Tineretului Catolic, celebrată de Papa Francisc, a adunat un număr record de trei milioane de persoane pe această cunoscută plajă.

* Rusia se pregăteşte marţi să întâmpine Noul An pe fondul unor măsuri de securitate sporite, în urma celor două atentate sinucigaşe soldate cu 34 de morţi duminică şi luni la Volgograd (sud-vestul ţării) şi care generează tensiune înaintea Jocurilor Olimpice de Iarnă de la Soci. Preşedintele rus, Vladimir Putin, care nu a vorbit în public după explozii, se aşteaptă să pună capăt tăcerii cu ocazia tradiţionalului discurs televizat către populaţie de Anul Nou.

* Un tren ce transporta ţiţei a deraiat la doar o milă /1,6 km/ înainte de a fi trecut prin centrul unui mic oraş din Dakota de Nord /nordul SUA/, speriind locuitorii cu o serie de explozii ce au ridicat flăcări înalte şi un fum negru spre cer. Nimeni nu a fost rănit, dar oficialii au ordonat evacuarea a 300 de persoane ca măsură de precauţie.

* Preşedintele Franţei, François Hollande, a anunţat marţi eliberarea preotului francez Georges Vandenbeusch, care fusese răpit în luna noiembrie în Camerun. Şeful statului francez le-a mulţumit tuturor celor care au contribuit la eliberarea lui Georges Vandenbeusch, mai ales autorităţilor din Camerun şi Nigeria şi ‘în special preşedintelui (camerunez) Paul Biya pentru implicarea sa personală’, potrivit unui comunicat.

* Şeful guvernului regional din Catalonia, Artur Mas, i-a cerut luni guvernului de la Madrid să autorizeze referendumul pentru autodeterminare anunţat pentru 2014. ‘Profit de acest mesaj de sfârşit de an pentru a-i cere statului să ne lase să votăm, să asculte vocea poporului catalan şi să nu ridice ziduri pentru a o înăbuşi’, a declarat Artur Mas într-un mesaj televizat.

* Sosirile de turişti străini în Grecia au depăşit toate recordurile precedente, în 2013, ajungând la un total de 17,7 milioane, conform datelor Asociaţiei companiilor de turism Elene (SETE). Veniturile din turism au atins un nivel record în acest an, ridicându-se la 11,7 miliarde de euro, iar dacă se adaugă şi veniturile din croaziere, suma totală ajunge la 12,2 miliarde de euro.

* Berlinul a invitat luni Japonia, după vizita controversată a premierului nipon la un sanctuar patriotic, să facă faţă trecutului său din Al Doilea Război Mondial ‘cu onestitate’, aşa cum şi Germania încearcă s-o facă. ‘Toate naţiunile trebuie să facă faţă cu onestitate rolului lor în timpul oribilelor evenimente din secolul al XX-lea. Doar pe baza acestei analize oneste este posibilă construirea unui viitor împreună cu foştii săi inamici. Aceasta este o convingere a Germaniei, care – după părerea mea – se aplică tuturor ţărilor’, a declarat la o întâlnire cu presa Steffen Seibert, purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel.

* O femeie din Hawai al cărei nume de familie este lung din 36 de litere a reuşit în cele din urmă să obţină un nou permis de conducere şi o nouă carte de identitate în acest stat american. Janice „Lokelani” Keihanaikukauakahihuliheekahaunaele a primit noul permis şi CI după ce campania ei pentru a avea înscris numele complet pe acte a determinat Departamentul Transporturilor din Honolulu să-şi schimbe politica pentru a extinde numărul de caractere ce pot apărea pe aceste documente.
                   
* Un puternic ciclon a lovit marţi coasta de vest a Australiei, provocând însemnate daune imobilelor şi vegetaţiei şi închiderea siturilor industriale din această zonă minieră, au indicat serviciile de salvare, citate de AFP. Ciclonul Christine, de categoria a treia pe o scară de la unu la cinci, a generat ploi torenţiale, care au fost însoţite de rafale de vânt de peste 170 km/oră, lăsând fără curent electric mai multe localităţi din această regiune din vestul Australiei.AGERPRES.

ACTORII DE PE SCENA POLITICA ROMANEASCA -INSTITUTII SI PARTIDE SI PRESTATIA ACESTORA IN ANUL 2013!

 

 

PREŞEDINŢIE
Preşedintele Traian Băsescu a făcut opoziţie Guvernului în acest an pe mai multe subiecte, începând de la numirile procurorilor-şefi, privatizarea CFR Marfă şi proiectul Roşia Montană, până la modificarea Legii referendumului şi Memorandumul cu Rompetrol.

 

 

Pe final de an s-au adăugat modificările Codului penal, introducerea accizei de 7 eurocenţi la carburanţi şi bugetul de stat pe 2014. Cu toate acestea, şeful statului a subliniat că pactul de coabitare dintre cele două Palate continuă să funcţioneze din punctul de vedere instituţional.

Puncte de vedere diferite asupra anumitor subiecte au existat şi între preşedinte şi Parlament. De menţionat, în acest sens, statutul parlamentarilor sau modificările aduse Codului penal. Traian Băsescu nu a ezitat să retrimită Parlamentului sau să conteste la Curtea Constituţională proiecte de acte normative asupra cărora viziunea sa era diferită de cea a Legislativului sau a Executivului.

În plan politic, în 2013, Traian Băsescu a spus „adio” Partidului Democrat Liberal şi şi-a anunţat susţinerea faţă de un nou proiect politic, Mişcarea Populară.

Tensiunile dintre Parlament, Guvern şi Traian Băsescu au fost generate şi de dorinţa preşedintelui de a fi „un mic horticultor”. Achiziţia unor hectare de teren agricol în judeţul Călăraşi de către fiica sa cea mare a provocat o serie de discuţii cu privire la legalitatea acestui demers şi a dus la înfiinţarea unei comisii parlamentare care să verifice tranzacţia.

În primăvara acestui an, Traian Băsescu a câştigat definitiv la Curtea de Apel Bucureşti procesul în care l-a dat în judecată pe omul de afaceri Dinu Patriciu şi a cerut despăgubiri de un leu pentru „minciună şi trucarea unor filmări”, după publicarea unui film în care preşedintele părea a lovi un copil la un miting electoral din 2004.

Dincolo de tensiunile din plan politic, în plan personal, preşedintele a devenit bunic. În luna septembrie, fiica sa cea mică, Elena, a născut o fetiţă.

GUVERN
Economia României a înregistrat rezultate pozitive după primele trei trimestre: cea mai mare creştere din Uniunea Europeană faţă de trimestrul II şi faţă de perioada iulie-septembrie 2012. Alte date pozitive: avansul faţă de perioada similară din 2012 este de 4,1%, rata anuală a inflaţiei a ajuns 1,8%, cea mai mică după 1989.

Se adaugă rambursările de la Comisia Europeană din alocarea UE 2007-2013 în valoare de 7,10 miliarde de euro, care reprezintă 36,96%. Valoarea declaraţiilor de cheltuieli transmise la Comisia Europeană este de 5,309 miliarde de euro, adică o absorbţie curentă de 27,63%.

De asemenea, balanţa comercială cu produse agroalimentare a României a înregistrat, după nouă luni, un excedent de 3,2 milioane de euro. Este pentru prima oară după 1994 când există excedent.

PNL a înlocuit în 2013 patru miniştri. Mona Pivniceru, titulara portofoliului de la Justiţie şi susţinută de PNL, a fost desemnată de Senat, pe 26 martie, judecător la Curtea Constituţională, fiind înlocuită de Robert Cazanciuc. Relu Fenechiu a fost revocat din funcţia de ministru al Transporturilor pe 12 iulie şi înlocuit din 26 august de Ramona Mănescu. Pe 7 octombrie, ministrul Economiei, Varujan Vosganian, demisionează, portofoliul său fiind preluat la 16 octombrie de liberalul Andrei-Dominic Gerea. Daniel Barbu a demisionat de la Ministerul Culturii pe 12 decembrie, fiind înlocuit de liberalul Gigel-Sorinel Ştirbu.

În 2013, Guvernul şi-a angajat răspunderea pentru două legi, Legea retrocedărilor (pe 17 aprilie) şi Legea descentralizării (la 20 noiembrie), şi a fost contestat de Opoziţia parlamentară, reprezentată de PDL şi PP-DD, prin mai multe moţiuni simple. Acestea au avut ca teme: situaţia combinatului Oltchim, aderarea la Schengen, extinderea reţelei de metrou, companiile de stat, mineritul în Valea Jiului, reglementări în audiovizual, CFR Marfă, fiscalitatea sau descentralizarea. Toate au fost respinse.

Cabinetul Ponta a elaborat şi aprobat în 2013 două proiecte de buget, pentru 2013 şi pentru 2014. Bugetul pe anul în curs a fost promulgat la 22 februarie şi a fost fundamentat pe un PIB de 623,314 miliarde lei, o creştere economică cu 1,6% mai mare faţă de 2012, o inflaţie medie anuală de 4,3%, un curs mediu de 4,5 lei/euro şi un deficit bugetar de 2,1% din PIB, respectiv de 13,394 miliarde de lei. Bugetul public pe 2013 a fost rectificat de două ori.

Proiectul bugetului de stat pentru 2014 a fost adoptat la 15 noiembrie. Preşedintele Traian Băsescu a condiţionat promulgarea lui de renunţarea la măsura creşterii accizei la carburanţi cu 7 eurocenţi pe litru. Executivul a amânat cu trei luni această decizie. Prin urmare, pe 19 decembrie, şeful statului a promulgat Legea bugetului de stat pe anul 2014, care va fi de 230 de miliarde de lei.

În plan extern, activitatea Guvernului a fost marcată de o serie de întâlniri la nivel înalt ale premierului Victor Ponta cu şefi de stat şi de guvern din ţări care au un rol important în politica internaţională: preşedintele şi premierul francez, Francois Hollande şi Jean-Marc Ayrault (februarie); cancelarul german Angela Merkel (iunie); oficiali din Azerbaidjan, Kazahstan, Uzbekistan (iunie); premierul Chinei, Li Keqiang (iunie); premierul Spaniei, Mariano Rajoy (iulie); la Washington, preşedintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim, cu vicepreşedintele Joe Biden şi cu alţi oficiali (21-23 octombrie). Bucureştiul a fost timp de trei zile, 25-28 noiembrie, gazda negocierilor economice şi politice dintre China şi economiile din Europa Centrală şi de Est, cu vizita premierului chinez, Li Keqiang.

SENAT
La Senat, dacă la începutul legislaturii au depus jurământul 176 de senatori, numărul acestora a scăzut ulterior la 172. Trei posturi au fost declarate vacante prin demisia conservatorului Dan Voiculescu, a lui Olosz Gergely (UDMR), dar şi prin constatarea încetării mandatului lui Antonie Solomon (PP-DD), pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare pentru luare de mită şi fals intelectual. De asemenea, senatorul PSD Toni Greblă (colegiul uninominal 2, Gorj) a fost desemnat judecător al Curţii Constituţionale.

După primul an de mandat, grupul senatorilor PSD, condus de Ilie Sârbu, a ajuns să numere 74 de senatori, fiind atraşi mai mulţi colegi de la PP-DD. În acest grup activează opt membri afiliaţi. Grupurile PNL şi PC sunt constituite în prezent din 50 şi, respectiv, 8 senatori, PP-DD numără acum 8 senatori, deşi la început avea 21, iar PDL – 23 de senatori. În componenţa grupului UDMR nu au intervenit modificări, rămân 8 senatori. La aceştia se mai adaugă senatorul independent Mihai Neagu – în total 172 de senatori.

În 2013, senatorii au acordat o atenţie deosebită proiectelor de lege care au captat interesul cetăţenilor şi au provocat proteste de stradă, unul dintre acestea fiind exploatarea de la Roşia Montană. Senatorii au aprobat acte normative care vizează redimensionarea competenţelor DNA, tribunalele specializate, taxele judiciare de timbru, majorarea indemnizaţiilor pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene, despăgubiri pentru bunurile confiscate de regimul comunist.

CAMERA DEPUTAŢILOR
Camera Deputaţilor a adoptat în acest an 324 de proiecte legislative. Au fost înregistrate pe parcursul anului 536 de iniţiative. Din cele 324 de legi adoptate, 200 sunt ordonanţe de guvern sau ordonanţe de urgenţă ale guvernului.

Forul legislativ şi-a început activitatea în 2013 cu 412 deputaţi, însă până la începutul lunii decembrie au rămas 407. Cinci deputaţi şi-au pierdut mandatul, dintre care patru sunt sau au fost liberali: Dan Radu Ruşanu – desemnat de Parlament să conducă Consiliul Autorităţii pentru Supraveghere Financiară, George Becali – condamnat la închisoare, Eduard Hellvig şi Ovidiu Silaghi – ambii au plecat în Parlamentul European, Aurel Nechita, PSD – declarat incompatibil de instanţă.

Şi în componenţa grupurilor parlamentare au intervenit o serie de modificări. În acest moment, grupul deputaţilor PSD are 167 de membri, cel al PNL are 100 de membri, PDL – 47 de membri, grupul parlamentar al PP-DD are 27 de deputaţi (a pierdut 21 de deputaţi), grupul minorităţilor naţionale – 18 membri, tot câte 18 membri au şi grupurile UDMR şi PC, iar 12 deputaţi sunt neafiliaţi. Aceştia din urmă au încercat să-şi constituie un grup de independenţi, însă Regulamentul Camerei Deputaţilor nu permite acest lucru.

Printre cele mai importante proiecte de lege adoptate de deputaţi amintim: Codul de procedură civilă, Codul de procedură penală, legea privind gestionarea câinilor fără stăpân, legea privind sistemul unitar de pensii, legea privind implementarea în şcoli a programului de consum a fructelor proaspete.

Deputaţii Opoziţiei au depus nouă moţiuni simple în acest an, toate fiind respinse.

PARTIDE
PSD
Social-democraţii şi-au ales conducerea pe 19 şi 20 aprilie, în cadrul Congresului extraordinar. Victor Ponta a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al PSD. El le-a propus colegilor ca în 2016, înaintea alegerilor parlamentare, să fie organizat un nou scrutin intern. Adrian Năstase, fost lider al partidului, a fost eliberat pe 18 martie din Penitenciarul Jilava, după condamnarea la doi ani de închisoare cu executare în dosarul „Trofeul Calităţii”. El a fost prezent la congres, iar pentru funcţia pe care a deţinut-o ultima oară ca membru social-democrat, de preşedinte al Consiliului Naţional, nu au fost organizate alegeri.

În mai, conducerea PSD a decis desemnarea unei echipe de negociere pentru rediscutarea protocolului Uniunii Social Liberale cu privire la alegerile locale şi parlamentare. Victor Ponta declara însă că liderul PNL, Crin Antonescu, rămâne candidatul Uniunii la alegerile prezidenţiale.

Pe 8 noiembrie a avut loc reuniunea Comitetului Executiv Naţional – for de conducere premergător Consiliului Naţional al partidului, care a avut loc pe 9 noiembrie la Sala Palatului. Anterior, peste 1.500 de social-democraţi, alături de miniştri şi parlamentari ai partidului, au participat la dezbateri pe ateliere de specialitate, la majoritatea fiind prezent premierul Victor Ponta. Evenimentele au fost urmate de Liga aleşilor locali. Consiliul Naţional al PSD, care a urmat, a fost presărat cu discursuri antiprezidenţiale, dar şi cu „înţepături” la adresa colegilor de alianţă. PSD a decis, cu acest prilej, în mod oficial, să participe în nume propriu la alegerile europene din mai 2014 şi a făcut un apel către colegii din USL să abordeze de pe poziţii neconflictuale acest scrutin.

Spre finalul anului au apărut o serie de discuţii între PSD şi PNL cu privire la asumarea modificărilor la Codul penal şi Legea amnistiei, dar şi despre listele comune pentru alegerile europarlamentare. Discuţiile s-au purtat mai ales între liderii celor două formaţiuni, Victor Ponta şi Crin Antonescu. Liderul liberal a admis că relaţiile din interiorul USL sunt „destul de tensionate”, arătând că problemele ţin de raportarea la mesajul original. În acelaşi timp, preşedintele PSD a afirmat că nu negociază formarea unei alte majorităţi şi că îşi doreşte ca USL să guverneze în continuare.

Candidatul USL la prezidenţiale a fost o altă discuţie între Ponta şi Antonescu, lansată de preşedintele Traian Băsescu. Acesta a afirmat că PSD va avea candidat propriu la prezidenţiale, cel mai probabil acesta nefiind liderul partidului, Victor Ponta. El a admis că Ponta s-ar putea afla în turul al doilea al prezidenţialelor alături de preşedintele PNL – candidatul USL la aceste alegeri.

Replica liderilor PSD a fost fermă: candidatul USL la preşedinţie rămâne liderul PNL, Crin Antonescu.

PNL
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a fost reconfirmat anul acesta în funcţie, împreună cu o echipă de 31 de vicepreşedinţi. Antonescu a anunţat că va renunţa la funcţie dacă nu va câştiga alegerile prezidenţiale de anul viitor. Anterior, a fost adoptat un nou statut al partidului, care a permis alegerea lui Klaus Iohannis, primarul Sibiului, în funcţia de prim-vicepreşedinte al PNL.

Liderul PNL a avut o relaţie tensionată cu o serie de membri importanţi ai partidului, printre care Andrei Chiliman şi Călin Popescu-Tăriceanu, cei doi numărându-se printre iniţiatorii platformei politice de dreapta „Iniţiativa România Liberală”.

Liberalii au avut reproşuri la adresa partenerilor de guvernare, în special din PSD, cu privire la o serie de teme importante de pe agenda publică: numirea Laurei Codruţa Kovesi în fruntea DNA, motiv pentru care PNL a renunţat la portofoliul Justiţiei, sau proiectul de la Roşia Montană. În acest din urmă caz, Crin Antonescu a afirmat că PNL nu va susţine proiectul. Şi înfiinţarea comisiei de anchetă privind în cazul terenului cumpărat de Ioana Băsescu în judeţul Călăraşi a generat dispute în cadrul USL, din cauza întârzierii cu care PNL a luat o decizie.

PNL s-a mai opus PSD pentru proiectul de lege privind amnistierea unor infracţiuni şi graţierea unor pedepse. S-au adăugat modificările la Codul penal şi proiectul privind legea minelor – care au adus de asemenea tensiuni în USL. Crin Antonescu declara atunci că USL s-ar putea rupe dacă liderii săi se atacă în continuare. Însă, liberalul miza pe o candidatură comună PSD-PNL la europarlamentare, ca „un semnal puternic, credibil şi neaşteptat de refacere a USL”. Social-democraţii vor lua o decizie în acest caz la Comitetul Executiv Naţional.

În 2013, PNL a pierdut funcţia de preşedinte al Autorităţii Sanitar-Veterinare, conducerea Institutului Cultural Român, dar a câştigat şefia Autorităţii de Supraveghere Financiară, prin Dan Radu Ruşanu, şi funcţia de preşedinte al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, prin Cristian Buşoi, care a renunţat la fotoliul de europarlamentar. De asemenea, PNL a mai numit şeful interimar de la TVR, pe scriitorul Stelian Tănase.

O serie de lideri PNL sunt anchetaţi în justiţie, printre care Relu Fenechiu, care a renunţat să mai fie ministru al Transporturilor, Ovidiu Silaghi, în prezent europarlamentar, Varujan Vosganian, fost ministru al Justiţiei.

PDL
Partidul Democrat Liberal s-a aflat în Opoziţie în 2013 iar evenimentele care au marcat formaţiunea în acest an au fost reconfirmarea lui Vasile Blaga ca preşedinte al partidului, reorganizarea internă a filialelor, constituirea unui „guvern alternativă” şi desemnarea candidatului PDL la alegerile prezidenţiale din 2014, prim-vicepreşedintele Cătălin Predoiu. O serie de parlamentari sau foşti lideri democrat-liberali au plecat anul acesta din PDL. Mulţi s-au afiliat iniţiativei politice cunoscute sub denumirea de Partidul Mişcarea Populară. Au părăsit formaţiunea deputatul Mihai Stănişoară, prim-vicepreşedinte, deputaţii Eugen Tomac, Mihaela Stoica, Valerian Vreme, Clement Negruţ, Vicenţiu Irimie, Sergiu Vizitiu, Gabriel Andronache, senatorul Leonard Cadăr, consilierii prezidenţiali Daniel Funeriu şi Gabriel Berca, dar şi Mircea Andrei, Theodor Baconschi, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu, Vasile Gherasim. De asemenea, Traian Băsescu s-a despărţit în acest an în mod oficial de formaţiunea pe care a creat-o.

PC
Anul 2013 a reprezentat pentru Partidul Conservator individualizarea poziţiei sale în cadrul USL. Semnalul a fost dat după ce purtătorul de cuvânt al conservatorilor, Bogdan Ciucă, a anunţat că protocolul Alianţei de Centru Dreapta, între PNL şi PC, nu funcţionează şi că, pe viitor, toate poziţiile PC vor aparţine numai partidului. El a menţionat că protocolul „nu va fi rupt sau denunţat” iar USL nu va avea de suferit. Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a susţinut că PC nu a fost niciodată dependent de PNL şi că asocierea dintre cele două formaţiuni nu a funcţionat niciodată ca o alianţă. Mai mult, le-a recomandat conservatorilor ca, dacă nu sunt mulţumiţi, să plece, după ce liderul PC, Daniel Constantin, a susţinut că încă din martie le scrie liberalilor despre faptul că alianţa nu funcţionează. Premierul Victor Ponta, copreşedinte USL, a opinat că această repoziţionare este un „mic frecuş”, ca în orice alianţă politică.

La reuniunea Consiliului Naţional al PC din noiembrie, liderul formaţiunii, Daniel Constantin, a anunţat că Partidul Conservator îşi propune să participe independent la alegerile europarlamentare din 2014, stabilindu-şi ca ţintă un rezultat de peste 9%. Ulterior, Constantin a spus că alegerile europarlamentare de anul viitor sunt foarte importante pentru PC şi USL, având în vedere că acestea probabil vor da o poziţionare faţă de alegerile locale şi generale din 2016.

UNPR
UNPR are 20 de deputaţi şi cinci senatori, parlamentarii acestei formaţiuni activând în grupurile PSD.

În luna martie, preşedintele Traian Băsescu susţinea că nu regretă faptul că l-a reevaluat pe preşedintele UNPR, Gabriel Oprea, adăugând că s-a reuşit, cu gruparea acestuia, menţinerea unui guvern în perioadă de criză economică.

La Congresul PSD din aprilie, Victor Ponta a reamintit că mai mulţi social-democraţi s-au depărtat de partid, plecând la UNPR, dar că apoi le-a mulţumit că au ajutat la învestirea Guvernului. Aşa că social-democraţii au adoptat rezoluţia privind fuziunea UNPR, cele două formaţiuni activând deja ca Alianţa de centru-stânga. Decizia a fost luată cu largă majoritate de voturi, înregistrându-se un vot împotrivă şi două abţineri.

La 1 mai, UNPR a împlinit trei ani de la înfiinţare iar pe 11 octombrie, secretarul general al UNPR, Neculai Onţanu, anunţa că UNPR va candida împreună cu PSD la alegerile europarlamentare iar la alegerile prezidenţiale va susţine candidatul USL.

Pe 13 decembrie, UNPR a fost reînscrisă ca partid la tribunal cu peste 350.000 de semnături.

UDMR
UDMR s-a reunit în luna mai, la Miercurea Ciuc, în cel de-al XI-lea Congres. Cu acel prilej, filiala UDMR Bistriţa-Năsăud a devenit prima din ţară care a constituit o organizaţie de femei.

UDMR a fost în opoziţie în 2013, dar nu a susţinut moţiunile de cenzură ale celorlalte formaţiuni parlamentare asupra legii retrocedărilor şi descentralizării. Însă UDMR a atacat la Curtea Constituţională anumite proiecte legislative ale Puterii, cum ar fi cel referitor la modificarea Legii finanţelor publice şi cel privind modificarea Legii referendumului prin scăderea pragului de prezenţă. De asemenea, UDMR s-a declarat şi împotriva proiectului de exploatare de la Roşia Montană.

Cât priveşte reorganizarea administrativ-teritorială, UDMR a subliniat că nu se va putea face fără să se ţină cont de interesele comunităţii maghiare. UDMR a considerat Legea descentralizării ca fiind un proiect constituţional, mai ales că Puterea a ţinut cont de unele propuneri ale Uniunii, care însă a anunţat că lucrează la un proiect de autonomie.

Forţa Civică şi Partidul Naţional Ţărănesc – Creştin Democrat
La 17 martie, preşedintele PNŢCD, Aurelian Pavelescu, şi cel al Forţei Civice, Mihai-Răzvan Ungureanu, au semnat protocolul de înfiinţare a Alianţei pentru Dreptate şi Adevăr. Potrivit protocolului, Alianţa pentru Dreptate şi Adevăr doreşte „să pună bazele principalului pol de dreapta din România”. Printre principiile Alianţei D.A. se numără democraţia, statul de drept, libertăţile şi drepturile cetăţeanului, justiţia – puternică şi independentă.

În noiembrie, Mihai-Răzvan Ungureanu a trimis o invitaţie reprezentanţilor partidelor de centru-dreapta din România – PDL, PMP, PNŢCD, IRL şi PER – la o dezbatere comună pe tema reunificării dreptei, propunând constituirea Blocului Unităţii Naţionale.

Pe 14 decembrie, Mihai-Răzvan Ungureanu, preşedintele Forţei Civice, a fost desemnat oficial candidat al partidului la alegerile prezidenţiale din 2014, în cadrul reuniunii Consiliului Naţional al formaţiunii. Desemnarea acestuia a fost votată în unanimitate, fiind înregistrată o singură abţinere, chiar a lui Ungureanu.

Partidul Mişcarea Populară
La 25 martie, consilierul prezidenţial Cristian Diaconescu anunţa iniţierea procedurilor pentru înfiinţarea Fundaţiei „Mişcarea Populară”. La 16 septembrie, magistraţii Tribunalului Bucureşti au admis cererea de înfiinţare a Partidului Mişcarea Populară, formaţiune ce a fost înregistrată în Registrul partidelor politice. PMP are ca siglă un măr iar culorile sunt verde şi albastru. Preşedintele interimar al PMP, deputatul Eugen Tomac, afirma că noua formaţiune va rămâne un partener al preşedintelui Traian Băsescu, susţinând proiectele pe care acesta le-a demarat şi a definit totodată noua formaţiune ca fiind „un partid creştin-democrat şi liberal”.

Comitetul de Iniţiativă Naţională al PMP este format din preşedintele interimar, Eugen Tomac, şi următorii membri ai conducerii: Teodor Baconschi, Adrian Papahagi, Cristian Petrescu şi Dragoş Ciuparu. S-au mai alăturat acestei formaţiuni Adrian Papahagi şi Vasile Gherasim, de la PDL.

La 16 iunie, preşedintele Traian Băsescu declara că la terminarea mandatului se va ocupa de Mişcarea Populară, arătând că într-un sondaj recent aceasta avea 11% dintre opţiuni. AGERPRES.

LIDERUL PNL CRIN ANTONESCU ARUNCA IN AER SCENA POLITICA,PUNE „CRUCE”USL,PRIN CELE TREI INTILNIRI SECRETE CU TRAIAN BASESCU SI O INTELEGERE ULTRASECRETA!

BOMBĂ pe scena politică: 3 întâlniri secrete Antonescu-Băsescu și o înțelegere ultrasecretă.

 

Teorie alimentată de mai multă vreme, înțelegerea dintre liderul PNL Crin Antonescu și președintele Traian Băsescu, începe să prindă contur. Din informațiile noastre ar fi avut loc 3 astfel de întâlniri, la Cotroceni, în urma cărora s-ar fi ajuns și la o înțelegere.

Acesta pare a fi adevăratul motiv al tensiunilor din USL, care au explodat la jumătatea lunii decembrie, adică la scurt timp după presupusa înțelegere Antonescu-Băsescu.

Surse de la vârful PSD ne-au precizat că între Crin Antonescu și Traian Băsescu au avut loc 3 întâlniri. Aceste întâlniri ar fi avut loc la Cotroceni și s-ar fi petrecut astfel: una la începutul lunii noiembrie, una în jurul datei de 10 noiembrie și o a treia spre finalul lunii.

Sursele noastre afirmă că Antonescu și Băsescu ar fi parafat și o înțelegere, care însă nu a ajuns în posesia PSD-iștilor. Se pare că Victor Ponta știe exact ce conține această înțelegere și ăsta ar fi unul dintre motivele majore ale tensiunilor din USL.

De asemenea, sursele noastre susțin că liderul de grup al senatorilor PSD, Ilie Sârbu, ar fi fost cel care a prezentat raportul într-un mediu cu aer rarefiat de la vârful PSD.

PSD îl ”lucrează” pe Antonescu la sondaje

Informațiile vehiculate pe scena politică, întregesc un tablou în care în USL se duce un război pe viață și pe moarte. În timp ce Victor Ponta crește spectaculos în sondaje, Crin Antonescu scade vertiginos și, cu toate aceste elemente, pare a pierde orice șansă de susținere din PSD.

Aproape jumătate din români sunt „foarte mulţumiţi“ şi „destul de mulţumiţi“ de activitatea premierului Victor Ponta în 2013, potrivit unui sondaj IRES, comandat de Digi TV. Acelaşi institut apropiat PSD (este condus de sociologul Vasile Dâncu) îl cotează pe locul doi în aprecierile populaţiei pe preşedintele Traian Băsescu şi-l plasează pe Crin Antonescu pe a treia poziţie, cu sublinierea că doar 4% din intervievaţi s-au declarat „foarte mulţumiţi“ de activitatea liderului liberal.

Ideea că preşedintele PNL a fost devansat, în topul încrederii, de către şeful statului a fost întărită şi de sondajele din decembrie ale CSCI (realizate sub coordonarea lui Dan Sultănescu, unul dintre consilierii premierului Victor Ponta). În prima fază, un barometru efectuat între 11-13 decembrie a acreditat ideea că Ponta s-ar situa pe locul doi în topul încrederii (cu 42%), după guvernatorul Mugur Isărescu, în timp ce Antonescu ar fi căzut pe locul patru (cu 23%), după preşedintele Traian Băsescu.

Apoi, un al doilea sondaj, realizat între 18-22 decembrie a venit să sublinieze faptul că Ponta ar obţine cele mai multe voturi în primul tur al prezidenţialelor (32%, la mare distanţă de ceilalţi: Antonescu – 24%, MRU – 21%, Predoiu – 8%).

Din toate sondajele apărute în ultima perioadă, se degajează o singură idee: Victor Ponta este mult mai bine plasat decât Crin Antonescu. De asemenea, se insistă pe căderea bruscă a lui Antonescu în sondaje, fapt recunoscut chiar și de liderul PNL, dar accentuat cu toate forțele de PSD.

Prezidențiabilul Ponta

Premierul Victor Ponta pare într-o continuă campanie de rebranduire media, cu scopul de a crea imaginea prezidențiabilului perfect. Vizitele în SUA, dar și în alte cancelarii occidentale, aparițiile televizate și gesturile simbolice, dar faptul că nu dispare niciodată din lumina reflectoarelor, toate acestea sunt menite să facă din Ponta mai mult decât un prim-ministru.

În schimb, Crin Antonescu, pare lăsat în off-side de Victor Ponta. Subiectele mari sunt generate de PSD, iar Antonescu ocupă cel mai adesea poziția de gică-contra. De asemenea, Antonescu nu face același tur de forță mediatic pe care îl face Victor Ponta, asta datorându-se și funcțiilor pe care cei doi le dețin, dar și modului în care cei doi aleg să apară.

Crin Antonescu are perioade lungi în care stă retras, perioade în care ar putea marca în afara scandalului politic. Vezi perioada de Sărbători, în care Victor Ponta pozează în tatăl de familie, dar nu uită să facă și gesturi simbolice cum ar fi prânzul cu regele, strategie eșuată, dar care ar fi cântărit greu dacă reușea sau pozele alături de Ghiță Ciobanul.

DC NEWS A ALCATUIT UN TOP AL CELOR MAI IMPORTANTE EVENIMENTE POLITICE DIN 2013,IN ROMANIA!

DC News a alcătuit un top al celor mai importante evenimente politice din 2013, în România. Analiștii site-ului de știri au evaluat impactul acestora, în funcție de care au organizat ”clasamentul”, în ordinea crescătoare a importanței.

10. Înființarea comisiilor parlamentare de anchetă în cazul Nana. Au fost formate două comisii parlamentare. Pe 7 noiembrie a început să funcționeze comisia care a anchetat împrumutul acordat de către CEC Bank, iar în 9 decembrie a fost formată comisia de cercetare a terenurilor de la Călărași, a implicării ADS și a DNA. În ciuda dezbaterilor publice încinse, scandalul Nana nu are impact. Comisia care anchetează CEC Bank a stabilit că normle de creditare au fost respectate, iar activitatea celei de-a doua comisii bate pasul pe loc.

9. Doi miniștri PNL au fost constrânși să demisioneze din Executiv. Ministrul Transporturilor Relu Fenechiu a demisionat din Guvern în 12 iulie, după ce a fost condamnat la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul “Transformatorul”. La 7 octombrie, a venit rândul ministrului Economiei, Varujan Vosganian, să-și dea demisia din Guvern, după ce procurorii DIICOT l-au acuzat de subminarea economiei naţionale. Continuă, astfel, evoluția din 2012, când alți doi miniștri PNL au fost scoși din guvern de procurori.

8. Declarația lui Traian Băsescu care a spus  că îl va vota pe Crin Antonescu, dacă acesta ajunge în turul doi al alegerilor prezidențiale, cu Victor Ponta. După ce, în prima jumătate a anului, președintele Băsescu a fost extrem de critic la adresa lui Antonescu, dar a susținut inițiative ale lui Victor Ponta, în ultimele luni a lovit mai ales în șeful guvernului. Nu au fost doar declarații virulente la adresa lui Ponta, ci și acțiuni politice care au blocat activitatea Executivului. Președintele a atacat Legea Bugetului și l-a determinat pe premier să renunțe la accizarea benzinei și motorinei. Ținând cont de inconsecvența președintelui, declarația nu înseamnă decât un semnal de etapă, iar decizia poate fi modificată în orice moment.

7. Unirea cu Moldova, ca proiect de țară. Anunțul a fost făcut de Traian Băsescu în contextul reuniunii de la Vilnius, în care Republica Moldova a semnat acordul de asociere cu Uniunea Europeană. În climatul politic extrem de tensionat, atât pe plan intern cât și internațional, lipsește consensul care ar putea da greutate unei strategii în această direcție, mai ales că mandatul președintelui se apropie de sfârșit, iar poriectul unionist este unul pe termen lung.

6. Blocarea investițiilor în minerit și energie, din cauza protestelor de stradă și a incoerenței parlamentarilor Puterii. În luna august, au început manifestații împotriva exploatării miniere de la Roșia Montană, după ce Guvernul a aprobat un proiect de lege în acest sens. Proiectul a fost atacat atât de către Crin Antonescu, cât și de către președintele Traian Băsescu, care i-a cerut lui Victor Ponta să-și asume prin HG demararea lucrărilor. Comisia parlamentară Roșia Montană a încercat să elaboreze o lege cadru pentru activități miniere, dar liberalii au refuzat să o voteze. Ulterior, au susținut Legea Minelor, în camera Deputaților, dar nu s-a obținut cvorumul necesar. Protestatarii au extins aria revendicărilor, solicitând interzicerea explorărilor pentru gaze de șist.

5. Ruperea relațiilor dintre Traian Băsescu și Partidul Democrat Liberal. La 23 martie, Traian Băsescu a spus “Adio, PDL!”. Șeful statului a luat această decizie după ce Vasile Blaga a câștigat un nou mandat în fruntea formațiunii, învingând-o pe Elena Udrea. Mai mulți membri PDL au trecut la Mișcarea Populară, care nu a reușit încă înființarea Partidului Mișcarea Populară. Aceasta este blocată inclusiv prin inițiative legislative, care nu permit folosirea numelui unei organizații nonguvernamentale de către partide politice. În ciuda acestor obstacole, Mișcarea a atins pragul de 5% intenție de vot, după unele sondaje, însă are de luptat mai ales cu alte formațiuni de dreapta (PDL, Forța Civică, Noua Republică). O ruptură reală între pedeliști și Traian Băsescu nu s-a produs, iar președintele continuă să fie invitat la reuniunile PPE, unde titular este PDL.

4.  Tensiunile între Victor Ponta și Crin Antonescu au escaladat pe parcursul anului 2013, ajungându-se la acuzații de minciună, aruncate de cei doi lideri. Cele mai tensionate dispute au fost declanșate de formarea Comisiei Nana. Premierul a declarat că a vorbit la telefon cu Crin Antonescu despre formarea comisiei parlamentare, liderul PNL a infirmat vehement. Tensiunile s-au acuzatizat după votul deputaților pentru modificarea Codului Penal și Legea amnistiei și gratierii. Crin Antonescu a ajuns să spună, în 16 decembrie, că USL se va rupe dacă scandalul continuă și a infirmat o întrunire a USL, așa cum a fost ea descrisă de premierul Victor Ponta. Premierul a spus că Antonescu este un fel de Băsescu și că românii au nevoie de un alt model de președinte. Ruperea USL ar fi însemnat schimbarea majorității parlamentare, dar după ce PSD a votat candidatul PNL la conducerea TVR, se pare că s-a ajuns la o încetare a focului în Uniune.

3. Coabitarea între Palatul Cotroceni și Palatul Victoria a rezolvat criza Parchetelor. Traian Băsescu a reușit, astfel, să-și mențină în funcție oameni numiți în timpul mandatelor sale, iar premierul Ponta l-a promovat pe procurorul general, Tiberiu Nițu. Liberalii au renunțat la Ministerul Justiției, pentru a nu gira acest acord, finalizat prin decret prezidențial în 15 mai. Status-quo-ul din Justiție a fost păstrat prin revenirea Alinei Ghica și a lui Vasilică Danileț la CSM, printr-o decizie CCR, astfel încât s-a refăcut majoritatea pro-Traian Băsescu.

2. Votarea legii Amnistiei și a modificărilor Codului Penal a făcut ca ziua de10 decembrie 2013 să fie numită “marțea neagră”. Ambasadorii Franței, Olandei  și Germaniei s-au deplasat la Comisia Juridică din Camera Deputaților pentru a primi explicații cu privire la modificarea Codului Penal. Statele Unite au atras atenția asupra României la reuniunea OSCE, iar Comisia Europeană a anunțat că va menționa în raportul de țară situația creată de parlamentari. Capitalul de imagine acumulat de noua Putere a fost risipit în 24 de ore, oferind  argumente puternice adversarilor USL din țară și adversarilor intrării României în Schengen, din străinătate.

1.Căderea proiectului USL de modificare a Constituției este evenimentul cu cel mai mare impact politic. La 26 iunie, CCR a hotărât că pragul de 30% se aplică doar referendumurilor organizate la un an de la intrarea modificării în vigoare.Ezitările USL, care a modificat legea Referendumului foarte târziu, au permis președintelui Traian Băsescu să promulge acest act abia în 14 decembrie. Astfel, devine imposibilă organizarea unui referendum pentru modificarea Constituției simultan cu alegerile prezidențiale. Reforma constituțională are puține șanse de reușită, fiind greu de crezut că se poate atinge pragul de 50%. Mai ales în perspectiva unui boicot al simpatizanților lui Traian Băsescu. PSD va fi, deci, obligat să aibă candidat la prezidențiale, pentru a fi sigur că păstrează guvernarea odată ce și viitorul președintele poate acționa pe modelul Traian Băsescu. Ruperea USL va genera instabilitate politică, va face mai dificilă guvernarea, afectând performanța economică și avantajând Opoziția. Mai mult, după ruperea USL va deveni inefectivă majoritatea anit-Băsescu obținută la Curtea Constituțională, după plecarea Iuliei Motoc la CEDO.

CUM A BLOCAT ANTIROMANUL TRAIAN BASESCU MAI MULTE LEGI AI MAJORITATII PARLAMENTARE USL !

 

Câte legi a întors preşedintele la Parlament şi câte a atacat la Curtea Constituţională. Ce pagube a adus Traian Băsescu bugetului de stat din 2013 şi ce pagube va aduce bugetului de stat din 2015. Lista legilor returnate şi atacate la CCR în 2013.

Două arme utilizate din plin de Traian Băsescu

Traian Băsescu nu s-a consolat deloc cu faptul că în decembrie 2012, USL, principalul adversar al PDL a câştigat categoric alegerile parlamentare. Şi, totodată preşedintele nu a uitat că în iulie-august 2012 i-a trecut „glonţul” pe la ureche şi a rămas în funcţie doar datorită unui abuz juridic al susţinătorilor săi de la Curtea Constituţională (şi, am adăuga noi, şi datorită unor erori impardonabile de gestionare a procedurilor referendare de către unii factori din USL). Drept consecinţă, în 2013, Traian Băsescu a trecut la un program de represalii la adresa adversarilor săi politici. Şi nu a fost doar vorba de represalii ci şi de faptul că tot el a vrut să conducă România, aşa cum a făcut-o în timpul guvernării docilului Emil Boc şi al insipidului MRU. În parte lui Traian Băsescu i-a ieşit „pasenţa”. A uzat de puternicele arme constituţionale care i-au stat la îndemână: dreptul de a retrimite legi la reexaminare Parlamentului, dreptul de a sesiza apriori Curtea Constituţională. În demersul său, Traian Băsescu a fost sprijinit din Parlament de către PDL şi, ca şi în 2012, de judecătorii favorabili de la CCR. Chiar şi atunci când deciziile CCR nu-i dădeau dreptate, totuşi procedurile utilizate au fost în favoarea preşedintelui.

În anul 2013, Traian Băsescu a retrimis Parlamentului spre reexaminare un număr de 22 de legi, iar la Curtea Constituţională a atacat 5 legi. Traian Băsescu a uzat de aceste arme pentru a-şi impune voinţa în ceea ce priveşte unele legi, pe care le-a socotit că nu au fost adoptate aşa cum vroia el sau pur şi simplu pentru a şicana guvernul şi/sau Parlamentul şi, deloc de neglijat, pentru a obţine muniţie electorală împotriva USL şi capital electoral pentru el, adică pentru construcţia politică pe care intenţionează să o conducă după ce îşi va termina mandatul de preşedinte. Au fost (sunt) situaţii în care atacurile lui Traian Băsescu au produs sau vor produce pagube financiare. Vă prezentăm două astfel de situaţii.

Studiu de caz: asediul asupra legii statutului parlamentarilor

Legea privind statutul Parlamentarilor este una dintre legile pentru care Traian Băsescu (şi PDL) a dus unul dintre cele mai înverşunate războaie. Legea a fost adoptată de Parlament pe 21 ianuarie 2013. Ce a urmat este specific „programului Băsescu”:

4 februarie: Traian Băsescu retrimite legea la reexaminare;

14 februarie: PDL atacă legea la CCR;

21 martie: PDL atacă varianta nou adoptată la CCR;

29 aprilie: Traian Băsescu atacă varianta nou adoptată la CCR;

După ce s-au consumat toate căile posibile de atac, legea intră în vigoare pe 5 iulie 2013. De ce a avut Traian Băsescu interesul (să fie clar, PDL nu ataca fără „ordin” de la Cotroceni legea) să întârzie cât s-a putut de mult statutul parlamentarilor? Răspunsul este simplu de dat. Pentru a decredibiliza parlamentul. În toată această perioadă de „război”, televiziunile de ştiri şi propaganda portocalie au preluat retorica lui Traian Băsescu. Timp de 5 luni de zile s-a vorbit numai de „superimunitatea senatorilor şi deputaţilor”, de avantajele parlamentarilor, „condiţiile de cazare de lux, cu menajeră şi piscină” (reporterii tv şi prompteristele au dovedit o crasă incultură, „menajera” parlamentarilor fiind clasica cameristă de hotel (de a cărei servicii beneficează orice cetăţean care se cazează într-un hotel, accesul la piscină fie intră în costul tarifului, fie este contra-cost, după caz, şi beneficează orice cetăţean care este cazat într-un holel care are piscină în dotare – n.a.) şi de multe alte „rele” ale parlamentarilor. Mediatic, manipularea lui Traian Băsescu a prins, şi imaginea Parlamentului, de fapt a USL a avut mult de suferit.

Dar mai este o problemă, sau o ştire care a trecut relativ neobservată. În cele 5 luni cât legea statutului a fost atacată şi răsatacată, Parlamentul a cheltuit 2 milioane de lei în plus pe cazarea în Bucureşti şi pe transportul senatorilor deputaţilor, pentru că reducerea substanţială a baremului de cazare şi de transport – prevederi noi în statut – nu a putut intra în vigoare la 1 ferbruarie, cum a fost planificat, ci abia în luna iulie. Astfel, în perioada februarie – iunie, s-au utilizat baremurile vechiului statut. Suma este sigur ceva mai mare, dar noi am făcut calculele minimale. Luată global, o astfel de sumă nu este mare. Dar când ai un buget de austeritate, orice sută de lei cheltuită în plus sau pierdută, ar putea fi utilă în altă parte. Să nu fi ştiut Traian Băsescu că cu cât se întârzie mai mult intrarea în vigoare a statutului, cu atât mai mulţi bani se cheltuie în plus? Evident că a ştiut. Dar a contat mai mult planul său de a decredibiliza Parlamentul. Care oricum nu avea nevoie de „ajutorul” lui Traian Băsescu pentru a-şi şifona imaginea.

Blocarea Constituţiei revizuite

De o adevărată odisee a avut parte şi Legea de modificare şi completare a legii referendumului. Ea a fost adoptată în Parlament pe 29 mai 2013. Ce a urmat:

4 iunie: legea este atacată la CCR de PDL (cu sprijin de la UDMR şi PPDD);

16 iulie: Traian Băsescu trimine noua variantă la reexaminare la Parlament;

23 septembrie: Traian Băsescu atacă legea la CCR, ridicând obiecţii de neconstituţionalitate la articolel care au fost judecate de CCR cu ocazia sesizării anterioare;

14 decembrie: Traian Băsescu promulgă legea, după ce uzează de termenul maxim prevăzut de Constituţie – 10 zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial (o putea promulga şi în prima zi după oficializarea deciziei CCR) pentru promulgare a unei legi venite de la CCR.

Aici, Traian Băsescu a avut mai multe interese pentru a bloca şi întârzia la maxim legea referendumului. Prin blocarea ei, a împiedicat în primul rând eventuala posibilitate ca în toamna lui 2013 să se desfăşoare referendumul pentru revizuirea Constituţiei (comisia „Antonescu” a finalizat legea de revizuirea la mijlocul lunii iunie a.c. – n.a.). Prin promulgarea legii pe 14 decembrie, a împiedicat organizarea referendumului constituţional în paralel cu alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2014. Prin întârzierea intrării în vigoare a Constituţiei revizuite, se blochează şi efectuarea noii împărţiri administrativ-teritoriale a României (trecerea la regiune ca unitate administrativă majoră – n.a.).

De ce nu a vrut Traian Băsescu să avem în această toamnă o Constituţie revizuită, sau în decembrie 2014?. Aici avem două răspunsuri: 1. pentru că nu este Constituţia pe care EL a creionat-o în 2011; 2. pentru a putea ataca electoral USL la alegerile europarlamentare cu tema, „o majoritate de 70% nu a fost în stare să revizuiască Constituţia. Iniţial s-a crezut că Traian Băsescu nu doreşte intrarea în vigoare a Constituţiei revizuite înainte de alegerile prezidenţiale, în speranţa reuşindu-i manevrele de a-şi lăsa un favorit drept urma la Cotroceni, acesta să beneficieze de prerogativele pe care le-a avut şi el. Eroare. De la bun început s-a arătat că noile atribuţii (relativ diminuate) prevăzute de Constituţia revizuită pentru preşedintele României intră în vigoare din 2019, nu în mandatul care începe în 21 decembrie 2014. Deci, Traian Băsescu nu avea de ce să-şi facă griji pentru prerogativele urmaşului favorit. Repetăm utilizarea electorală a nereviuirii Constituţiei este principala ţintă a preşedintelui. Ar mai putea intra în calcul şi blocarea regionalizării, aici interesul este unul de ordin personal: regionalizarea propusă de USL nu seamănă cu regionalizarea gândită de EL.

Şi în acest caz avem o ştire care nu a prea circulat. Prin blocarea desfăşurării referendumului constituţional în paralel cu prezidenţialele, se produce o cheltuială în plus de la buget. Referendumul din iulie 2012 a costat 96,5 milioane de lei. Un referendum constituţional costă însă ceva mai mult, pentru că în acest caz, şi cheltuielile de campanie electorală, de promovare sunt suportate de la buget. Nu sunt mari, dar este vorba de nişte bani. Şi întreaga sumă se va dubla, dacă în 2015 (proximul an când estimăm că va avea loc referendumul constituţional) referendumul „cade” pe motiv de neînregistrare a cvorumului. Pentru că la un astfel de scrutin, şi procentul de 30% de prezenţă la urne nu este 100% sigur că se atinge.

Anul 2013, an record al atacurilor lui Traian Băsescu

2013: 22 de legi retrimise Parlamentului pentru reexaminare – 5 sesizări la CCR

2012: 9 legi retrimise Parlamentului pentru reexaminare – 1 sesizare la CCR

2011: 10 legi retrimise Parlamentului pentru reexaminare – 4 sesizări la CCR

2010: 15 legi retrimise Parlamentului pentru reexaminare – 1 sesizare la CCR

Cereri de reexaminare şi sesizări la CCR – 2013

Cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor (4 februarie 2013)

Cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (7 martie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (18 martie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (21 martie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară. (4 aprilie 2013)

Cerere de reexaminare a Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. (26 aprilie 2013)

Cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. (2 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. (11 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. (11 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare la achiziţiile publice.(16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 72/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 143/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 25/2013 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune. (28 octombrie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară. (21 noiembrie)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 58/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală și pentru abrogarea Art. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. (9 decembrie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terrorism. (18 decembrie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență. (18 decembrie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind înființarea Fundației „Proiect Ferentari”. (23 decembrie 2013)

Sesizări la CCR

Sesizare de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. (26 aprilie 2013)

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene (9 octombrie 2013)

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C. (23 octombrie 2013)

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. (23 octombrie 2013)

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. (23 octombrie 2013).

PREMIERUL VICTOR PONTA: „IN LOC SA FIE INJURAT TRAIAN BASESCU,ESTE INJURAT GUVERNUL!”

 

Victor Ponta relatează pe pagina sa de Facebook că a primit un sms de la o jurnalistă care i-ar fi spus cum a fost înjurat Guvernul luni de românii care se îndreptau spre munte, când de fapt ținta nemulțumirilor ar fi trebuit să fie Traian Băsescu.

„(…) am primit un SMS de la o jurnalistă (pe care o cunosc de mulți ani și o respect foarte mult pentru profesionalismul său) cu următorul conținut: „Bună ziua. Dacă dvs ati fost cu coloana oficială care a depășit pe contrasens coloana de muritori, unde eram și eu, care se mișca precum melcul la Sinaia, ați fost neinspirat. Ați fi pierdut o juma de oră, dar ați fi câștigat cel puțin 2 procente. Oricum, cred că Mirel nu vă da cele mai bune sfaturi!!!!”, a scris Ponta pe Facebook.

În continuarea postării, Ponta scrie că i-a spus ziaristei că de fapt nu a fost el. „I-am precizat că de 3 zile sunt departe de Valea Prahovei!”, spune Ponta că a informat-o pe ziaristă.

Iar ziarista, al cărui nume nu a fost precizat, i-ar fi răspuns: „Domnule Prim Ministru, nu e vorba de mine, că eu nu mă grăbeam. Eram într-un autocar și am văzut reacția oamenilor. Chiar îmi pare rău ca trebuie să contabilizați astfel de derapaje. Da, se pare ca Băsescu era. Dar o mulțime de oameni au înjurat Guvernul„.

La finalul postării, Ponta concluzionează: „Asta e, să sperăm că în 2014 vom fi toți mai buni!”

KELLY CLARKSON – BECAUSE OF YOU!

JENNIFER LOPEZ ft. PITBULL – ON THE FLOOR!

BEYONCE – SWEET DREAMS!

ROXETTE – I MUST HAVE BEEN LOVE!

ALANNAH MYLES – BLACK VELVET!

DIPLOMATUL ROMAN RAZVAN CONSTANTINESCU A FOST NUMIT CONSUL LA BRISTOL IN MAREA BRITANIE!

 

 

Diplomatul român Răzvan Constantinescu a fost numit consul al României la Bristol, în timp ce Marea Britanie se pregăteşte să ridice controalele de imigrare la 1 ianuarie, informează luni The Bristol Post, în ediţia online.

 

 

Politicianul a declarat pentru BBC că afirmaţiile potrivit cărora românii şi bulgarii vor invada Marea Britanie după ce restricţiile de muncă vor fi ridicate sunt exagerate.

El a spus: „Mă îndoiesc că va fi un fel de invazie la care o parte din presă se referă”.

„Mă îndoiesc că va exista un număr uriaş, pur şi simplu pentru că cei mai mulţi dintre românii care au dorit să vină în Marea Britanie să pornească afaceri, să exploreze oportunităţile de lucru, au făcut deja acest lucru”, a adăugat el.

El a mai spus că vrea să ajute la stabilirea de zboruri directe de la Bristol spre România şi să îmbunătăţească legăturile de afaceri.

Aproximativ 1.000 de români trăiesc la Bristol. AGERPRES.