Arhiva | 4:17 pm

TRAIAN BASESCU”BUFONUL”UNIUNII EUROPENE ,DUPA SUMMITUL DE LA VILNIUS SE VISEAZA IN CONTINUARE LIDERUL REGIONAL!

1 dec.

Summitul Parteneriatului Estic al Uniunii Europene, eveniment ce s-a încheiat vineri la Vilnius, a marcat pentru România atingerea prinicipalului obiectiv pe care țara noastră și l-a asumat pentru această întâlnire – semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană.

112914001991702426

Liderii europeni au recunoscut deja rolul jucat de țara noastră în dezvoltarea relațiilor dintre Basarabia și UE, așa cum reiese din participarea premierului Victor Ponta la conferința de presă în care președintele Comisiei Europene a anunțat propunerea CE în legătură cu eliminarea vizelor pentru cetățenii moldoveni. În acest context, tot ce trebuia să facă delegația română participantă la Vilnius era să se rezume la problemele tehnice ale întâlnirii și să aibă puncte de vedere politice cât mai clare și mai puțin controversate.

În schimb, președintele României Traian Băsescu nu a ratat nici această ocazie de a se înfățișa ca un lider regional de mare anvergură, a cărui sfaturi sunt ascultate de toți liderii importanți ai EU atunci când vine vorba de Estul Europei. Ideea prin care șeful statului român și-a început discursul de la finalul reuiunii este cât se poate de ilustrativă în acest sens, președintele Băsescu susținând că geneza Parteneriatului Estic, mecanismul prin care UE s-a apropiat de șase vecini estici, Belarus, Ucraina, Republica Moldova, Georgia, Azerbaidjan și Armenia, i-a aparținut domniei sale. Argumentația șefului staului se bazează pe afirmația că Parteneriatul Estic ar fi fost dezvoltat din Sinergia Mării Negre, pe care președintele a caracterizat-o ca o “initiativa romaneasca aprobata in președinția germană (a UE – n.r.) din 2007”.

Greșeală a lui Traian Băsescu este aceea că a creat o legătură de cauzalitate între Sinergia Mării Negre și Parteneriatul Estic, legătură care pare logică din moment ce vorbim despre două proiecte prin care UE dorea apropierea de statele aflate la granița sa de Est. În realitate, așa cum se precizează într-un memoriu al Comisiei din 15 martie 2010, “În timp ce Parteneriatul Estic promoveză apropierea țărilor partenere de UE, Sinergia Mării Negre are ca scop dezvoltarea realțiilor de cooperare în jurul Mării Negre”. Cu alte cuvinte, vorbim de două proiecte diferite, cu scopuri diferite, iar faptul că Sinergia includea și Rusia nu putea să facă din această inițiativă o precursoare a Parteneriatului Estic, de la care s-a dorit de la bun început să fie o manieră de integrare în UE a anumitor state.

Legând cele două inițiative, Traian Băsescu încearcă să se prezinte ca părintele fondator al integrării Republicii Moldova în UE. Dacă s-ar fi reușit și semnarea acordului de asociere cu Ucraina, probabil că orgoliul liderului de la Cotroceni nu ar mai fi cunoscut limite în declarațiile de presă. Mai mult, faptul că inițial România, condusă de același Traian Băsescu, s-a declarat sceptică în ceea ce privește oportunitatea Parteneriartului Estic nu face decât să sporească absurditatea mesajului prezidențial.

Mai grav este însă faptul că declarațiile de vineri sunt de natură să aibă un impact negativ asupra imaginii externe a României. Faptul că Traian Băsescu încearcă să se înfățișeze în ochii românilor ca un veritabil lider regional ascultat de toată lumea nu reprezintă un lucru nou, dar acest comportament nu a adus decât deservicii țării noastre de-a lungul timpului. De la atacurile gratuite la adresa Rusiei, făcute în primul mandat, și terminând cu discursul domniei sale de la Vilnius, bufoneriile președintelui jucător în politica externă sunt privite de partenerii noștrii când cu amuzament când cu groază. Și asta nu înseamnă decât că victoriile României în politica externă nu mai valorează nimic în ochii liderilor străini, întregul efort diplomatic fiind subminat de declarațiile președintelui României care teoretic este responsabil cu trasarea liniilor generale de politică externă ale țării noastre.

MEADOW WALKER,FATA ACTORULUI PAUL WALKER SI MESAJUL SFASIETOR LA MOARTEA TATALUI EI CARE S-A PRODUS DUMINICA DIMINEATA IN URMA UNUI ACCIDENT RUTIER!,FAST AND FURIOUS REST IN PEACE!

1 dec.

Fiica actorului Paul Walker este sfâşiată de durere. Vestea cumplită că tatăl ei a murit într-un accident de maşină a distrus-o. În stare de şoc, tânăra de numai 16 ani a postat pe contul personal de Facebook un mesaj extrem de emoţionant prin care îşi ia rămas bun de la tatăl ei.

paul_walker_din_fast_and_furious_a_murit_fiica_acestuia_distrusa_de_durere_cum_arata_meadow_1_12562600

Paul Walker, actorul de 40 de ani mort duminică dimineaţă într-un accident rutier, are o fiică de 16 ani cu fosta sa prietenă, Rebecca McBrain, care locuieşte în Hawaii.

Recent, Meadow se mutase din Hawaii în California pentru a fi alături de tatăl ei, iar vestea mortii tragice a acestuia a venit ca un şoc pentru adolescentă, căreia nu îi vine încă să creadă ce s-a întâmplat.

„Nu pot să descriu în cuvinte ce simt, este multă durere… Sufletul mă doare prea mult. Nu m-am aşteptat niciodată ca această zi să vină, niciodată nu mi-am imaginat aşa ceva. Aş vrea să mă trezesc din acest coşmar şi viaţa mea să revină la normal. Steluţa mea albastră este în cer acum. Vei fi mereu în sufletul meu. Tu ai făcut istorie. Te iubesc extrem de mult”, a scris Meadow pe pagina de Facebook.

(I can not describe what I’m feeling is a lot of pain .. My heart hurts too much .. I never expected this day would come, I never imagined. I wanted to wake up from this nightmare and get back as it was before. My blue star is in the sky. Will always have a place in my heart forever and many. You made history! Love U so much).

Citeşte şi: Paul Walker, ultimul mesaj pe Twitter: „Băieţii s-au întors. Sunteţi gata?”

Numeroase vedete de la Hollywood, printre care actorii Vin Diesel, James Franco, Dwayne Johnson, Jessica Alba şi regizorul Roland Emmerich, şi-au exprimat, duminică, pe Twitter, regretul faţă de moartea actorului american Paul Walker.

CEL PUTIN PANA LA ORELE 15,00,TRAIAN BASESCU NU A TRANSMIS NICIUN MESAJ ROMANILOR CU OCAZIA ZILEI NATIONALE A ROMANIEI!

1 dec.

Traian Băsescu nu a mai trimis anul acesta niciun mesaj românilor cu ocazia Zilei Naționale. Cel puțin până la ora 15.00.

basescu-i-a-ignorat-din-nou-pe-ion-iliescu-i-emil-constantinescu-i-s-a-a-ezat-langa-judecatoarea-ccr-aspazia-cojocaru-18436476

Băsescu a participat duminică la parada militară de la Arcul de Triumf, iar în această seară găzduiește o recepție la Cotroceni.

După paradă a avut o videoconferinţă cu militarii români aflaţi în teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo și Bosnia-Herțegovina.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, Băsescu le-a mulţumit militarilor „pentru modul în care îşi îndeplinesc misiunea, spunând că în fiecare an a ţinut să aibă o astfel de întâlnire cu militarii români aflaţi în misiune peste hotare pentru a le transmite recunoştinţa românilor de acasă şi respectul domniei sale”.

„Am aceleaşi gânduri bune pentru fiecare militar aflat în misiune în afara graniţelor ţării şi pentru familiile dumneavoastră. La mulţi ani de Ziua Naţională! Succes în îndeplinirea misiunilor pe care le aveţi! Să ne vedem cu bine acasă!”, a mai spus la finalul videoconferinţei Traian Băsescu, conform Președinției.

Anul trecut, cu o săptămână înainte de alegerile parlamentare, președintele a fost mai „generos” cu românii.

În 2012, în preajma alegerilor parlamentare, Traian Băsescu le cerea românilor să fie „solidari”, îndemnându-i în același timp să nu se uite „cât de mici sunt politicienii”.

„Încep prin a vă spune ‘La mulţi ani!’ tuturor românilor, fie că sunteţi acasă, România, sau în afara frontierelor. Acum 94 de ani, românii au vrut să se facă România Mare. Acesta a fost mesajul lor la alba Iulia. Astăzi, şi noi, ca toată Europa, suntem într-o perioadă de criză economică. Vreau să ştiţi, şi v-o spun din tot sufletul: nu vom trece cu bine decât dacă suntem uniţi. Nu vă uitaţi la cât de mici sunt politicienii. Ei aleargă după voturi. Românii trebuie să alerge pentru ţara lor. Să fie solidari, să fie împreună, să înţeleagă că singura noastră şansă să trecem cu bine peste criză este s-o trecem împreună, uniţi. Nu vor fi români care să scape de criză şi români care să intre în criză. De criza economică, ori trecem toţi, ori nu trecem niciunul. Şi dacă n-o trecem toţi înseamnă că n-a trecut-o România. Hai să fim solidari. Şi nu uitaţi: e Ziua Naţională. Puneţi un steag în curte, în balcon, la fereastră. Chiar dacă nu e atât de mare ca acesta (arată spre unul dintre steagurile de la una dintre intrările în Palatul Cotroceni – n. red.), măcar un steguleţ”, spunea în 2012 Băsescu, într-un mesajul video postat pe pagina oficială a susţinătorilor săi de pe Facebook.

Anul acesta, pe pagina de Facebook a susținătorilor săi sunt doar poze cu Sofia Anais, nepoata președintelui botezată sâmbătă cu mare pompă. 36 de poze. Niciun mesaj adresat românilor de Ziua Națională pe pagina respectivă și nici prin intermediul Administrației Prezidențiale.

DE 1 DECEMBRIE TRAIAN BASESCU I-A CONVOCAT PE MILITARII ROMANI LA O VIDEOCONFERINTA!

1 dec.

Traian Băsescu, a avut duminică, 1 decembrie a.c., cu ocazia Zilei Naţionale a României, o videoconferinţă cu militarii români aflaţi în teatrele de operaţii din Afganistan, Kosovo și Bosnia-Herțegovina.

138590410028522140285_basescu

La videoconferinţă au participat, printre alţii, ministrul Apărării Naţionale, domnul Mircea Duşa, şi şeful Statului Major General, domnul general-locotenent Ştefan Dănilă.

Militarii au prezentat raportul situaţiei din teatrele de operaţii unde se află în misiune şi au transmis urări de sănătate românilor din ţară cu ocazia Zilei Naţionale a României.

Traian Băsescu le-a mulţumit militarilor pentru modul în care îşi îndeplinesc misiunea, spunând că în fiecare an a ţinut să aibă o astfel de întâlnire cu militarii români aflaţi în misiune peste hotare pentru a le transmite recunoştinţa românilor de acasă şi respectul domniei sale.

„Am aceleaşi gânduri bune pentru fiecare militar aflat în misiune în afara graniţelor ţării şi pentru familiile dumneavoastră. La mulţi ani de Ziua Naţională! Succes în îndeplinirea misiunilor pe care le aveţi! Să ne vedem cu bine acasă!”, a mai spus la finalul videoconferinţei domnul preşedinte Traian Băsescu.

CRIN ANTONESCU,TRAIAN BASESCU SI VICTOR PONTA VOR PARTICIPA LA PARADA DE 1 DECEMBRIE DE LA ARCUL DE TRIUMF,DE ZIUA NATIONALA A ROMANIEI!

1 dec.

Ce au pregătit autoritățile de 1 Decembrie în Capitală.

Peste 2.000 de militari din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, SRI şi SPP vor participa duminică, 1 Decembrie, începând cu ora 11.00, la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României, în Piaţa Arcului de Triumf din Capitală, a transmis Ministerul Apărării Naționale într-un comunicat.

Acestora li se vor adăuga, conform sursei citate, aproximativ 140 de militari din Franţa, Polonia, Turcia şi Statele Unite ale Americii. Participarea acestora este o premieră.

Pe sub Arcul de Triumf vor trece peste 200 de mijloace tehnice, iar 35 de aeronave vor survola piaţa.

La parada de la Arcul de Triumf participă și Traian Băsescu, de la ora 11.00, iar de la ora 18.00 va oferi o recepţie, la Palatul Cotroceni, cu prilejul Zilei Naţionale a României. Anul trecut, Băsescu a fost huiduit la parada de la Arcul de Triumf.

Premierul Victor Ponta va participa, duminică, la ora 10.00, la Ziua Porţilor Deschise de la Palatul Victoria, iar la ora 10.05 va asista la dezvelirea Drapelului Naţional instalat pe frontispiciul clădirii, pentru ca la ora 11.00 să asiste la festivităţile organizate la Arcul de Triumf. Palatul Victoria va fi deschis publicului în intervalul orar 9.00-15.00.

Și preşedintele Senatului, Crin Antonescu, participă duminică, de la ora 11.00, în Piaţa Arcului de Triumf, la parada militară organizată cu ocazia Zilei Naţionale a României.

MApN mai precizează că în Bucureşti vor avea loc duminică, începând cu ora 8.00, ceremonii militare de depuneri de coroane şi jerbe de flori la Monumentul eroilor militari români căzuţi la datorie, amplasat în faţa Palatului Naţional al Copiilor din Parcul Tineretului, şi la Mormântul Ostaşului Necunoscut din Parcul Carol I.

Începând cu ora 18.00, militari din Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazul” se vor retrage cu torţe pe traseul Palatul Cercului Militar Naţional – B-dul Regina Elisabeta – B-dul Eroilor Sanitari – Şoseaua Cotroceni – B-dul Iuliu Maniu – B-dul Vasile Milea – B-dul Timişoara.

Conform sursei citate, cu prilejul Zilei de 1 Decembrie, reprezentanţi ai Armatei României vor participa, la solicitarea şi cu sprijinul autorităţilor locale, la pregătirea, organizarea şi desfăşurarea de defilări, ceremonii militare şi religioase de depunere de coroane de flori şi solemnităţi de retragere cu torţe în garnizoanele unde sunt dislocate mari unităţi şi unităţi militare. Cu ocazia Zilei Naţionale, Drapelul naţional va fi arborat în toate instituţiile militare din ţară, iar la bordul navelor maritime şi fluviale ale Forţelor Navale se va ridica Marele Pavoaz, precizează MApN.

REMEMBER.LA 1 DECEMBRIE 2013 SE IMPLINESC 95 DE ANI DE LA MAREA UNIRE DE LA ALBA IULIA!,SE NASTEA ROMANIA INTREGITA!

1 dec.

La 1 decembrie 2013 se împlinesc 95 de ani de la Unirea Transilvaniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului cu România, consemnează Agerpres.

Prima provincie românească care s-a unit cu România a fost Basarabia. În faţa ameninţărilor Rusiei şi Ucrainei, Basarabia îşi proclamă independenţa (24 ianuarie/6 februarie 1918), iar la 27 martie/9 aprilie 1918, Sfatul Ţării, care cuprindea reprezentanţi ai tuturor naţionalităţilor, a adoptat, cu majoritate de de voturi, hotărârea Basarabiei de a se uni cu România.

Al doilea mare moment din procesul de reîntregire naţională a statului unitar român a avut loc la 15/28 noiembrie 1918, când Congresul general al Bucovinei, format din reprezentanţii aleşi ai românilor şi ai naţionalităţilor din Bucovina, a hotărât, în unanimitate, „unirea necondiţionată şi pe vecie a Bucovinei, în vechile ei hotare până la Ceremuş, Colacin şi Nistru cu regatul României”.

În toamna anului 1918, în condiţiile înfrângerii Puterilor Centrale şi ale prăbuşirii Austro-Ungariei, mişcarea naţională a românilor din Transilvania s-a amplificat.

În acest context, la 29 sep./12 oct. 1918 s-a întrunit, la Oradea, Comitetul Executiv al Partidului Naţional Român şi a adoptat în unanimitate o declaraţie privind hotărârea naţiunii române din Transilvania de a se poziţiona „printre naţiunile libere”.

Actul, redactat de Vasile Goldiş, se intitula „Declaraţia de autodeterminare naţională” şi făcea referire la cei aproximativ 3.500.000 de români care trăiau în Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. Se sublinia necesitatea convocării unei adunări naţionale, care să delege organele abilitate „să trateze şi să hotărască în treburi care se referă la situaţia politică a naţiunii române”. Totodată, se cerea „afirmarea şi valorificarea drepturilor ei, nestrămutate şi inalienabile, la deplina viaţă naţională”. Documentul a fost prezentat de Alexandru Vaida Voievod în Parlamentul de la Budapesta, în şedinţa din 5/18 octombrie 1918.

Declaraţia de la Oradea, care afirma dreptul naţiunii române la autodeterminare, precum şi ideea convocării adunării naţionale a reprezentat un act cu o semnificaţie istorică deosebită privind procesul de unificare naţională. La începutul lunii noiembrie 1918, Consiliul Naţional Român Central (cunoscut şi sub numele de Sfatul Naţional Românesc) şi-a mutat sediul la Arad. Acesta fusese înfiinţat la 18/31 octombrie 1918, la Budapesta, şi reunea câte şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român (Vasile Goldiş, Aurel Lazăr, Teodor Mihali, Ştefan Cicio-Pop, Al. Vaida-Voevod, Aurel Vlad), respectiv ai socialiştilor (Tiron Albani, Ion Flueraş, Enea Grapini, Iosif Jumanca, Iosif Renoiu, Basiliu Surdu). Preşedinte desemnat a fost Ştefan Cicio-Pop, iar secretar general, Gheorghe Crişan.

Pus în faţa unei situaţii complexe, de organizare a administraţiei după alungarea pretorilor, primarilor, notarilor şi jandarmilor maghiari, Consiliul a lansat, la 7/20 noiembrie 1918, un Manifest prin care îi chema pe toţi românii să fie „mari la suflet în ceasurile acestea grele ale anarhiei”.

CNRC şi-a înfiinţat un Consiliu Militar, care avea în subordine consiliile militare şi gărzile militare, numite legiuni. Activitatea Consiliului a fost susţinută de numeroase organe de presă, precum „Adevărul”, „Drapelul”, „Glasul Ardealului”, „Gazeta Poporului”, „Telegraful Român”. Un rol deosebit în publicarea documentelor programatice ale Consiliului l-a avut ziarul „Românul”, suspendat de către autorităţile maghiare în martie 1916 şi reapărut în octombrie 1918, sub conducerea lui Vasile Goldiş.

La 9/22 noiembrie 1918, CNRC a înaintat Consiliului Naţional Maghiar o Notă Ultimativă prin care cerea „puterea de guvernare asupra teritoriilor locuite de români în Ardeal şi Ţara Ungurească”. Răspunsul era aşteptat până la 12 noiembrie.

Tratativele între Consiliul Naţional Român Central şi delegaţia Consiliului Naţional Maghiar, condusă de Jászi Oszkár, au avut loc la Arad, între 13 şi 15 noiembrie. Partea maghiară a propus ca Transilvania să rămână în continuare în cadrul Ungariei, sub forma unui guvernământ românesc autonom, reprezentat în guvernul maghiar. Datorită acestei poziţii, tratativele au eşuat.

Vasile Goldiş a declarat că „naţiunea română pretinde cu tot dreptul deplina sa independenţă de stat şi nu admite ca acest drept să fie întinat prin rezolvări provizorii”. Consiliul Naţional Român Central a stabilit legături cu forurile politice de la Iaşi, unde se refugiase guvernul român şi familia regală, şi a trecut la organizarea adunării care să confirme voinţa de unire a românilor din Transilvania, Banat, Crişana şi Maramureş. În manifestul de convocare a Marii Adunări Naţionale se invoca dreptul popoarelor la autodeterminare: „În numele dreptăţii eterne şi al principiului liberei dispoziţiuni a naţiunilor (…) naţiunea română din Ungaria şi Transilvania are să-şi spună cuvântul său hotărâtor asupra sorţii sale şi acest cuvânt va fi respectat de lumea întreagă”.

Marea Adunare Naţională de la Alba Iulia, convocată pentru data de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, a fost considerată de contemporani decisivă pentru „unitatea naţională a tuturor românilor”. Toate apelurile au subliniat importanţa istorică a actului ce urma să se decidă la Alba Iulia: „Veniţi cu miile, cu zecile de mii – se scria în apelul Consiliului naţional din Blaj. E ziua când se va hotărî asupra sorţii noastre pentru o veşnicie. Veniţi şi juraţi că nedespărţiţi vom fi şi uniţi rămânem de aici înainte cu fraţii noştri de pe cuprinsul pământului românesc, sub una şi nedespărţită cârmuire”.

Pe lângă cei 1.228 de delegaţi, la Alba, au venit, după cum menţionează contemporanii, peste 100.000 de români din toate colţurile Transilvaniei: „cât cuprindea ochiul numai om şi om în continuă mişcare, producând un vuiet de parc-ar fi fost talazurile mării în vreme de furtună”.

În timp ce, pe câmpul lui Horea, mulţimea aştepta cu înfrigurare, în sala cazinei ofiţerilor din Alba Iulia delegaţii se adunaseră.

Lucrările şedinţei au început la ora 10.30.

Dintr-un colţ al sălii izbucneşte cu energie vechiul cântec patriotic „Pe-al nostru steag e scris unire”. Întreaga asistenţă îl cântă cu o însufleţire deosebită. El este practic lozinca sub care se va desfăşura întreaga zi. Rând pe rând, îşi fac apariţia membrii Consiliului Naţional Român Central primiţi cu ropote de aplauze. Ultimul soşeşte George Pop de Băseşti – preşedintele CNRC, ultimul în viaţă dintre memorandişti.

În sală se aflau 680 de delegaţi aleşi în cele 130 de circumscripţii electorale ale Transilvaniei, Banatului, Crişanei, Maramureşului şi Sătmarului. Alături de ei participau reprezentanţii episcopiilor româneşti, societăţilor culturale, institutelor de învăţământ superior şi şcolilor medii, reuniunilor învăţătoreşti, reuniunilor de meseriaşi şi femei, delegaţii Partidului Social Democrat Român, gărzilor naţionale şi ai societăţilor studenţeşti; în total 1.228 de delegaţi.

În discursul său, George Pop de Băseşti a amintit marile momente ale luptei naţionale a românilor conchizând: „Vrem să zdrobim lanţurile robiei noastre sufleteşti prin realizarea marelui vis al lui Mihai Viteazul: Unirea tuturor celor de o limbă şi de o lege, într-un singur şi nedespărţit stat românesc”.

A urmat la cuvânt Vasile Goldiş care a spus: „Naţiunile trebuiesc eliberate. Între aceste naţiuni se află şi naţiunea română din Ungaria, Banat, Transilvania. Dreptul naţiunii române de a fi eliberată îl recunoaşte lumea întreagă, îl recunosc acum şi duşmanii noştri de veacuri. Dar odată scăpată din robie, ea aleargă în braţele dulcei sale mame. Nimic mai firesc în lumea aceasta. Libertatea acestei naţiuni înseamnă: Unirea ei cu Ţara Românească”.

În finalul discursului său, Vasile Goldiş a dat citire textului Rezoluţiei Marii Adunări Naţionale:

„I. Adunarea Naţională a tuturor românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie/1 decembrie 1918, decretează unirea acestor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul, cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus-indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului stat român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1. Deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate confesională pentru toate confesiunile din stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambe sexe, în vârstă de 21 ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5. Reformă agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e, pe de o parte, promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

6. Muncitorimii industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara-mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştinţa tuturor acestor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru, murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumitei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunii române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii”.

Votată, într-o atmosferă de un entuziasm de nedescris în cuvinte, Rezoluţia a devenit, astfel, documentul istoric prin care se înfăptuia visul de veacuri al poporului român: România Mare.

Pentru ca mulţimea să poată fi informată simultan de hotărârea luată s-au înălţat, ca şi la 1848, în cele patru puncte cardinale ale platoului lui Horea, patru tribune. De aici au vorbit mulţimii liderii mişcării naţionale.

„În ziua aceasta poporul român din tot cuprinsul plaiurilor de dincoace de Carpaţi şi-a rostit voinţa nestrămutată de a se uni cu fraţii lui de un sânge din România. Prin această rostire înţeleaptă unitatea neamului nostru e desăvârşită. Dacia lui Traian şi România unită pe timp scurt de Mihai Viteazul şi-a luat fiinţă pentru toate timpurile cât va trăi neamul românesc pe pământ”, scria ziarul „Libertatea”.

La 11/24 decembrie 1918, regele Ferdinand emite Decretul-lege de unire a Transilvaniei cu vechea Românie.

În cursul anului 1919, regele Ferdinand şi regina Maria au întreprins un lung turneu prin Transilvania.

Solemnitatea încoronării regelui Ferdinand I şi a reginei Maria a avut loc la 15 octombrie 1922 la Catedrala Reîntregirii din Alba Iulia. Însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei au fost adăugate coroanei regale de oţel a regelui Carol I, ce amintea de Plevna, fapt ce a simbolizat actul unirii tuturor provinciilor istorice româneşti sub sceptrul aceluiaşi monarh.

Cu acest prilej, regele Ferdinand se adresează tuturor românilor cu o proclamaţie: „Mă închin cu evlavie celor cari, în toate vremurile şi de pretutindeni, prin credinţa lor, prin munca şi jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe cei care au proclamat-o într-un glas şi simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare”. În următoarea zi au fost organizate o serie de manifestări la Arcul de Triumf din Bucureşti, la care au participat reprezentanţi din peste 20 de state europene, din SUA şi Japonia, acest fapt demonstrând recunoaşterea internaţională a noului stat unitar român.

În 1990, la 27 iulie, Parlamentul României hotărăşte ca ziua de 1 Decembrie să devină Ziua Naţională a României. Primul 1 Decembrie ca zi naţională a fost marcat la Alba Iulia, la 1 decembrie 1990.

De altfel, în fiecare an, atât la Alba Iulia, cât şi în toate oraşele mari din întreaga ţară au loc manifestări şi ceremonii prilejuite de aniversarea zilei de 1 Decembrie, evenimente care îi reunesc pe românii de pretutindeni.

MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I AL ROMANIEI INVITAT LA PARADA DE 1 DECEMBRIE ,DE ZIUA NATIONALA A ROMANIEI DE CATRE PREMIERUL VICTOR PONTA!

1 dec.

După ce, cu o seară înainte, premierul Victor Ponta declara la Antena 3 că este important să se arate că, măcar o zi pe an, toţi factorii sunt cu adevărat uniţi și anunța că l-a invitat și pe Regele Mihai la parada de 1 Decembrie, astăzi, prim-ministrul a explicat ce anume își dorește de la Ziua Națională a României.

1323853130regele_mihai

“Pe 1 Decembrie, vreau să ne găsim ca țară mândră prin ceea ce suntem. O țară se simte mândră și prin simboluri. Am adresat o invitație și Majestății Sale, Regele Mihai”, este mesajul transmis de către premierul Ponta pe pagina sa de socializare.

La parada militară care va avea loc, duminică, în Piața Arcului de Triumf din Capitală, cu ocazia Zilei Naționale, vor participa peste 2.000 de militari din Ministerul Apărării Naţionale, Ministerul Afacerilor Interne, Serviciul Român de Informaţii şi Serviciul de Protecţie şi Pază.

Acestora li se vor adăuga aproximativ 140 de militari din Franţa, Polonia, Turcia şi Statele Unite ale Americii.

%d blogeri au apreciat asta: