Arhiva | 6:11 pm

TRAIAN BASESCU”CUCUL”DE LA COTROCENI,IESE DIN NOU LA RAMPA LA ORELE 18,30 AVAND O SINGURA IDEE:”AMENINTAREA A 20 DE MILIOANE DE ROMANI CU BUGETUL DE STAT PE 2014 vs. COMISIA NANA!

10 dec.

La ora 18.30, Palatul Cotroceni, Sala de conferințe – declarație de presă a președintelui Traian Basescu , anunță administratia prezidentială.

‘Ieşirile preşedintelui Băsescu trebuie reduse la o singură idee – bugetul pentru 20 de milioane de români vs. Comisia Nana. Ameninţarea preşedintelui Traian Băsescu privind blocarea bugetului pe 2014 este un gest politic fără precedent în ultimii 24 de ani. Preşedintele a avut, în aceste ultime săptămâni, o problemă mare, în speţa scandalului privind achiziţia terenului agricol din Călăraşi’, susţine Şova într-un comunicat de presă transmis AGERPRES .

 

Potrivit vicepreşedintelui PSD, şeful statului doreşte să creeze o nouă problemă, ‘pentru a încerca să închidă verificarea terenului din Călăraşi’.

 

‘Prin ameninţările şi deciziile iresponsabile pe care le-a făcut şi le-a luat de atunci şi până în prezent, domnul preşedinte vrea să creeze o problemă şi mai mare, care să o acopere ca impact pe prima: ameninţă cu blocarea Bugetului şi, implicit, a şansei la dezvoltare pentru 20 de milioane de români în 2014. Este o formă extrem de cinică de a ne transmite nouă, tuturor românilor, că este capabil de orice pentru a încerca să închidă verificarea terenului din Călăraşi’, se mai arată în comunicat.

Astfel, Traian Băsescu a ameninţat de la tribuna Palatului Cotroceni, dar şi în interviurile de la Radio România Actualităţi şi Televiziunea Naţională, că va reîntoarce proiectul de buget către Parlament şi chiar că va încerca să găsească un motiv pentru a-l ataca la Curtea Constituţională, dacă nu se va renunţa la impunerea taxei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. „O spun în mod categoric, dacă nu se renunţă la creşterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat, iar apoi îl voi ataca şi la CCR”, a spus preşedintele Traian Basescu, precizând că este vorba de un „avertisment”. Numai că ”avertismentul” preşedintelui este cât se poate de iresponsabil şi de duplicitar. Ameninţând că blochează adoptarea bugetului, Traian Băsescu le refuză profesorilor debutanţi şi medicilor rezidenţi şansa unor venituri majorate, se opune creşterii salariului şi a venitului minim, spune nu majorării pensiilor şi modernizării satului românesc. Fiindcă finanţarea necesară tuturor acestor măsuri este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor. Altfel spus, ameninţările preşedintelui nu vizează cabinetul condus de Victor Ponta sau majoritatea USL-istă, ci sunt adresate unei populaţii pe care a umilit-o şi a adus-o la sapă de lemn, obligând-o să ducă tot greul crizei, prin măsuri de austeritate de o duritate nemaiîntâlnită în Europa, în timp ce clientela politică a sifonat liniştită banii statului. Mai mult, Traian Băsescu se joacă efectiv cu legea pe care este construită întreaga evoluţie a economiei româneşti în anul ce vine şi care a fost agreată, punct cu punct, împreună cu partenerii financiari internaţionali. Ca urmare, duplicitatea preşedintelui este cu atât mai mare cu cât nimic din acest proiect de buget nu este propus la întâmplare, ci se bazează tocmai pe acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană pe care acelaşi Traian Băsescu l-a promulgat. Or, inclusiv din perspectiva acestui acord, bugetul pe anul viitor demonstrează că România îşi respectă cu stricteţe angajamentele asumate. Făcându-se că uită cât de importantă este relaţia cu organismele financiare internaţionale din perspectiva credibilităţii de care România se bucură pe pieţele financiare, preşedintele Băsescu a mers chiar până acolo încât a afirmat că guvernul ar trebui chiar să renegocieze parametrii acordului care împiedică renunţarea la taxa de 7 eurocenţi. În plus, ameninţând cu blocarea bugetului, Traian Băsescu se pune efectiv de-a curmezişul în calea măsurilor pe care cabinetul Ponta doreşte să le implementeze în perspectiva creşterii absorbţiei fondurilor europene, blocând alocarea resurselor necesare implementării cu succes a descentralizării. De altminteri, preşedintele a atacat în termeni extrem de duri inclusiv proiectul de descentralizare asupra căruia cabinetul şi-a asumat răspunderea, afirmând nici mai mult nici mai puţin că ar fi o ”crimă administrativă”, deşi în trecut, s-a aflat printre principalii susţinători ai unui astfel de proces. ”Nu vreau să fiu alarmist, dar avertizez public că e o crimă administrativă. Şi nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcţionarea acestor instituţii. Vă dau scris că dacă vor face această mişcare care este antinaţională vor trebui, în câteva săptămâni, luni, să reînfiinţeze direcţii”, a avertizat Traian Băsescu. Pe lista încercărilor lui Traian Băsescu de a genera conflicte artificiale, menite să ascundă scandalul ”Călăraşi”, trebuie trecută şi încercarea de a suprapune şedinţa CSAT peste vizita premierului chinez la Bucureşti, respectiv peste Forumul China – Europa Centrală şi de Est. Mai mult, atunci când premierul i-a dat în vileag stratagema, tot Traian Băsescu a fost cel care l-a atacat pe Victor Ponta, încercând, prin termenii injurioşi folosiţi, să provoace o nouă dispută. În sfârşit, văzând că nici USL şi nici premierul nu sunt dispuşi să îi facă jocul şi să îi răspundă la provocări, Traian Băsescu a trecut la atac pe zona politicii externe. Exact în ziua de dinaintea summitului de la Vilnius, preşedintele a reactivat discursul despre unirea cu Republica Moldova: ”Sunt convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, România va spune „da” fără să ezite. Următorul proiect de ţară pentru România este: vrem să ne întregim ţara”, a afirmat Traian Băsescu. Declaraţia este în mod evident cât se poate de iresponsabilă, în contextul presiunilor uriaşe anti-integrare pe care Republica Moldova trebuie să le suporte, fapt remarcat inclusiv de către Artur Resetnicov, fostul şef al serviciului de informaţii de la Chişinău. ”Nu ştiu dacă Băsescu înţelege că aprinde un nou fitil în regiune? Bine, nu ţine cont de Moldova, dar îşi dă seama cum vor reacţiona Ungaria şi Ucraina? Potoleşte-te, Băse”, a comentat Artur Resetnicov. Traian Băsescu nu se potoleşte însă şi este foarte probabil să încerce să meargă până în pânzele albe, inventând noi şi noi subiecte şi scandaluri artificiale pentru a muta atenţia opiniei publice dinspre Comisia care anchetează cazul ”Călăraşi”. Stratagema utilizată de către preşedinte este însă din ce în ce mai periculoasă. Refuzând să înţeleagă că scandalul ”Călăraşi” trebuie clarificat, Băsescu practică un joc la intimidare. Preşedintele demonstrează astfel încă o dată cât de puţin îi pasă de credibilitatea internaţională a ţării în fruntea căreia (încă) se mai află.

Citeste mai mult: adev.ro/mwz618

Tema principală a atacurilor preşedintelui de când a apărut scandalul terenului de la Nana a fost legată până în prezent de proiectul de buget pentru 2014. Profitând de fobiile populaţiei legate de creşterea preţurilor şi majorarea taxelor şi a impozitelor, preşedintele a încercat, în nenumărate rânduri, să pozeze în apărătorul românilor în faţa politicilor fiscale ale cabinetului Ponta. Astfel, Traian Băsescu a ameninţat de la tribuna Palatului Cotroceni, dar şi în interviurile de la Radio România Actualităţi şi Televiziunea Naţională, că va reîntoarce proiectul de buget către Parlament şi chiar că va încerca să găsească un motiv pentru a-l ataca la Curtea Constituţională, dacă nu se va renunţa la impunerea taxei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. „O spun în mod categoric, dacă nu se renunţă la creşterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat, iar apoi îl voi ataca şi la CCR”, a spus preşedintele Traian Basescu, precizând că este vorba de un „avertisment”. Numai că ”avertismentul” preşedintelui este cât se poate de iresponsabil şi de duplicitar. Ameninţând că blochează adoptarea bugetului, Traian Băsescu le refuză profesorilor debutanţi şi medicilor rezidenţi şansa unor venituri majorate, se opune creşterii salariului şi a venitului minim, spune nu majorării pensiilor şi modernizării satului românesc. Fiindcă finanţarea necesară tuturor acestor măsuri este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor. Altfel spus, ameninţările preşedintelui nu vizează cabinetul condus de Victor Ponta sau majoritatea USL-istă, ci sunt adresate unei populaţii pe care a umilit-o şi a adus-o la sapă de lemn, obligând-o să ducă tot greul crizei, prin măsuri de austeritate de o duritate nemaiîntâlnită în Europa, în timp ce clientela politică a sifonat liniştită banii statului. Mai mult, Traian Băsescu se joacă efectiv cu legea pe care este construită întreaga evoluţie a economiei româneşti în anul ce vine şi care a fost agreată, punct cu punct, împreună cu partenerii financiari internaţionali. Ca urmare, duplicitatea preşedintelui este cu atât mai mare cu cât nimic din acest proiect de buget nu este propus la întâmplare, ci se bazează tocmai pe acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană pe care acelaşi Traian Băsescu l-a promulgat. Or, inclusiv din perspectiva acestui acord, bugetul pe anul viitor demonstrează că România îşi respectă cu stricteţe angajamentele asumate. Făcându-se că uită cât de importantă este relaţia cu organismele financiare internaţionale din perspectiva credibilităţii de care România se bucură pe pieţele financiare, preşedintele Băsescu a mers chiar până acolo încât a afirmat că guvernul ar trebui chiar să renegocieze parametrii acordului care împiedică renunţarea la taxa de 7 eurocenţi. În plus, ameninţând cu blocarea bugetului, Traian Băsescu se pune efectiv de-a curmezişul în calea măsurilor pe care cabinetul Ponta doreşte să le implementeze în perspectiva creşterii absorbţiei fondurilor europene, blocând alocarea resurselor necesare implementării cu succes a descentralizării. De altminteri, preşedintele a atacat în termeni extrem de duri inclusiv proiectul de descentralizare asupra căruia cabinetul şi-a asumat răspunderea, afirmând nici mai mult nici mai puţin că ar fi o ”crimă administrativă”, deşi în trecut, s-a aflat printre principalii susţinători ai unui astfel de proces. ”Nu vreau să fiu alarmist, dar avertizez public că e o crimă administrativă. Şi nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcţionarea acestor instituţii. Vă dau scris că dacă vor face această mişcare care este antinaţională vor trebui, în câteva săptămâni, luni, să reînfiinţeze direcţii”, a avertizat Traian Băsescu. Pe lista încercărilor lui Traian Băsescu de a genera conflicte artificiale, menite să ascundă scandalul ”Călăraşi”, trebuie trecută şi încercarea de a suprapune şedinţa CSAT peste vizita premierului chinez la Bucureşti, respectiv peste Forumul China – Europa Centrală şi de Est. Mai mult, atunci când premierul i-a dat în vileag stratagema, tot Traian Băsescu a fost cel care l-a atacat pe Victor Ponta, încercând, prin termenii injurioşi folosiţi, să provoace o nouă dispută. În sfârşit, văzând că nici USL şi nici premierul nu sunt dispuşi să îi facă jocul şi să îi răspundă la provocări, Traian Băsescu a trecut la atac pe zona politicii externe. Exact în ziua de dinaintea summitului de la Vilnius, preşedintele a reactivat discursul despre unirea cu Republica Moldova: ”Sunt convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, România va spune „da” fără să ezite. Următorul proiect de ţară pentru România este: vrem să ne întregim ţara”, a afirmat Traian Băsescu. Declaraţia este în mod evident cât se poate de iresponsabilă, în contextul presiunilor uriaşe anti-integrare pe care Republica Moldova trebuie să le suporte, fapt remarcat inclusiv de către Artur Resetnicov, fostul şef al serviciului de informaţii de la Chişinău. ”Nu ştiu dacă Băsescu înţelege că aprinde un nou fitil în regiune? Bine, nu ţine cont de Moldova, dar îşi dă seama cum vor reacţiona Ungaria şi Ucraina? Potoleşte-te, Băse”, a comentat Artur Resetnicov. Traian Băsescu nu se potoleşte însă şi este foarte probabil să încerce să meargă până în pânzele albe, inventând noi şi noi subiecte şi scandaluri artificiale pentru a muta atenţia opiniei publice dinspre Comisia care anchetează cazul ”Călăraşi”. Stratagema utilizată de către preşedinte este însă din ce în ce mai periculoasă. Refuzând să înţeleagă că scandalul ”Călăraşi” trebuie clarificat, Băsescu practică un joc la intimidare. Preşedintele demonstrează astfel încă o dată cât de puţin îi pasă de credibilitatea internaţională a ţării în fruntea căreia (încă) se mai află.

Citeste mai mult: adev.ro/mwz618

Tema principală a atacurilor preşedintelui de când a apărut scandalul terenului de la Nana a fost legată până în prezent de proiectul de buget pentru 2014. Profitând de fobiile populaţiei legate de creşterea preţurilor şi majorarea taxelor şi a impozitelor, preşedintele a încercat, în nenumărate rânduri, să pozeze în apărătorul românilor în faţa politicilor fiscale ale cabinetului Ponta. Astfel, Traian Băsescu a ameninţat de la tribuna Palatului Cotroceni, dar şi în interviurile de la Radio România Actualităţi şi Televiziunea Naţională, că va reîntoarce proiectul de buget către Parlament şi chiar că va încerca să găsească un motiv pentru a-l ataca la Curtea Constituţională, dacă nu se va renunţa la impunerea taxei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. „O spun în mod categoric, dacă nu se renunţă la creşterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat, iar apoi îl voi ataca şi la CCR”, a spus preşedintele Traian Basescu, precizând că este vorba de un „avertisment”. Numai că ”avertismentul” preşedintelui este cât se poate de iresponsabil şi de duplicitar. Ameninţând că blochează adoptarea bugetului, Traian Băsescu le refuză profesorilor debutanţi şi medicilor rezidenţi şansa unor venituri majorate, se opune creşterii salariului şi a venitului minim, spune nu majorării pensiilor şi modernizării satului românesc. Fiindcă finanţarea necesară tuturor acestor măsuri este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor. Altfel spus, ameninţările preşedintelui nu vizează cabinetul condus de Victor Ponta sau majoritatea USL-istă, ci sunt adresate unei populaţii pe care a umilit-o şi a adus-o la sapă de lemn, obligând-o să ducă tot greul crizei, prin măsuri de austeritate de o duritate nemaiîntâlnită în Europa, în timp ce clientela politică a sifonat liniştită banii statului. Mai mult, Traian Băsescu se joacă efectiv cu legea pe care este construită întreaga evoluţie a economiei româneşti în anul ce vine şi care a fost agreată, punct cu punct, împreună cu partenerii financiari internaţionali. Ca urmare, duplicitatea preşedintelui este cu atât mai mare cu cât nimic din acest proiect de buget nu este propus la întâmplare, ci se bazează tocmai pe acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană pe care acelaşi Traian Băsescu l-a promulgat. Or, inclusiv din perspectiva acestui acord, bugetul pe anul viitor demonstrează că România îşi respectă cu stricteţe angajamentele asumate. Făcându-se că uită cât de importantă este relaţia cu organismele financiare internaţionale din perspectiva credibilităţii de care România se bucură pe pieţele financiare, preşedintele Băsescu a mers chiar până acolo încât a afirmat că guvernul ar trebui chiar să renegocieze parametrii acordului care împiedică renunţarea la taxa de 7 eurocenţi. În plus, ameninţând cu blocarea bugetului, Traian Băsescu se pune efectiv de-a curmezişul în calea măsurilor pe care cabinetul Ponta doreşte să le implementeze în perspectiva creşterii absorbţiei fondurilor europene, blocând alocarea resurselor necesare implementării cu succes a descentralizării. De altminteri, preşedintele a atacat în termeni extrem de duri inclusiv proiectul de descentralizare asupra căruia cabinetul şi-a asumat răspunderea, afirmând nici mai mult nici mai puţin că ar fi o ”crimă administrativă”, deşi în trecut, s-a aflat printre principalii susţinători ai unui astfel de proces. ”Nu vreau să fiu alarmist, dar avertizez public că e o crimă administrativă. Şi nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcţionarea acestor instituţii. Vă dau scris că dacă vor face această mişcare care este antinaţională vor trebui, în câteva săptămâni, luni, să reînfiinţeze direcţii”, a avertizat Traian Băsescu. Pe lista încercărilor lui Traian Băsescu de a genera conflicte artificiale, menite să ascundă scandalul ”Călăraşi”, trebuie trecută şi încercarea de a suprapune şedinţa CSAT peste vizita premierului chinez la Bucureşti, respectiv peste Forumul China – Europa Centrală şi de Est. Mai mult, atunci când premierul i-a dat în vileag stratagema, tot Traian Băsescu a fost cel care l-a atacat pe Victor Ponta, încercând, prin termenii injurioşi folosiţi, să provoace o nouă dispută. În sfârşit, văzând că nici USL şi nici premierul nu sunt dispuşi să îi facă jocul şi să îi răspundă la provocări, Traian Băsescu a trecut la atac pe zona politicii externe. Exact în ziua de dinaintea summitului de la Vilnius, preşedintele a reactivat discursul despre unirea cu Republica Moldova: ”Sunt convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, România va spune „da” fără să ezite. Următorul proiect de ţară pentru România este: vrem să ne întregim ţara”, a afirmat Traian Băsescu. Declaraţia este în mod evident cât se poate de iresponsabilă, în contextul presiunilor uriaşe anti-integrare pe care Republica Moldova trebuie să le suporte, fapt remarcat inclusiv de către Artur Resetnicov, fostul şef al serviciului de informaţii de la Chişinău. ”Nu ştiu dacă Băsescu înţelege că aprinde un nou fitil în regiune? Bine, nu ţine cont de Moldova, dar îşi dă seama cum vor reacţiona Ungaria şi Ucraina? Potoleşte-te, Băse”, a comentat Artur Resetnicov. Traian Băsescu nu se potoleşte însă şi este foarte probabil să încerce să meargă până în pânzele albe, inventând noi şi noi subiecte şi scandaluri artificiale pentru a muta atenţia opiniei publice dinspre Comisia care anchetează cazul ”Călăraşi”. Stratagema utilizată de către preşedinte este însă din ce în ce mai periculoasă. Refuzând să înţeleagă că scandalul ”Călăraşi” trebuie clarificat, Băsescu practică un joc la intimidare. Preşedintele demonstrează astfel încă o dată cât de puţin îi pasă de credibilitatea internaţională a ţării în fruntea căreia (încă) se mai află.

Citeste mai mult: adev.ro/mwz618

Tema principală a atacurilor preşedintelui de când a apărut scandalul terenului de la Nana a fost legată până în prezent de proiectul de buget pentru 2014. Profitând de fobiile populaţiei legate de creşterea preţurilor şi majorarea taxelor şi a impozitelor, preşedintele a încercat, în nenumărate rânduri, să pozeze în apărătorul românilor în faţa politicilor fiscale ale cabinetului Ponta. Astfel, Traian Băsescu a ameninţat de la tribuna Palatului Cotroceni, dar şi în interviurile de la Radio România Actualităţi şi Televiziunea Naţională, că va reîntoarce proiectul de buget către Parlament şi chiar că va încerca să găsească un motiv pentru a-l ataca la Curtea Constituţională, dacă nu se va renunţa la impunerea taxei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. „O spun în mod categoric, dacă nu se renunţă la creşterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat, iar apoi îl voi ataca şi la CCR”, a spus preşedintele Traian Basescu, precizând că este vorba de un „avertisment”. Numai că ”avertismentul” preşedintelui este cât se poate de iresponsabil şi de duplicitar. Ameninţând că blochează adoptarea bugetului, Traian Băsescu le refuză profesorilor debutanţi şi medicilor rezidenţi şansa unor venituri majorate, se opune creşterii salariului şi a venitului minim, spune nu majorării pensiilor şi modernizării satului românesc. Fiindcă finanţarea necesară tuturor acestor măsuri este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor. Altfel spus, ameninţările preşedintelui nu vizează cabinetul condus de Victor Ponta sau majoritatea USL-istă, ci sunt adresate unei populaţii pe care a umilit-o şi a adus-o la sapă de lemn, obligând-o să ducă tot greul crizei, prin măsuri de austeritate de o duritate nemaiîntâlnită în Europa, în timp ce clientela politică a sifonat liniştită banii statului. Mai mult, Traian Băsescu se joacă efectiv cu legea pe care este construită întreaga evoluţie a economiei româneşti în anul ce vine şi care a fost agreată, punct cu punct, împreună cu partenerii financiari internaţionali. Ca urmare, duplicitatea preşedintelui este cu atât mai mare cu cât nimic din acest proiect de buget nu este propus la întâmplare, ci se bazează tocmai pe acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană pe care acelaşi Traian Băsescu l-a promulgat. Or, inclusiv din perspectiva acestui acord, bugetul pe anul viitor demonstrează că România îşi respectă cu stricteţe angajamentele asumate. Făcându-se că uită cât de importantă este relaţia cu organismele financiare internaţionale din perspectiva credibilităţii de care România se bucură pe pieţele financiare, preşedintele Băsescu a mers chiar până acolo încât a afirmat că guvernul ar trebui chiar să renegocieze parametrii acordului care împiedică renunţarea la taxa de 7 eurocenţi. În plus, ameninţând cu blocarea bugetului, Traian Băsescu se pune efectiv de-a curmezişul în calea măsurilor pe care cabinetul Ponta doreşte să le implementeze în perspectiva creşterii absorbţiei fondurilor europene, blocând alocarea resurselor necesare implementării cu succes a descentralizării. De altminteri, preşedintele a atacat în termeni extrem de duri inclusiv proiectul de descentralizare asupra căruia cabinetul şi-a asumat răspunderea, afirmând nici mai mult nici mai puţin că ar fi o ”crimă administrativă”, deşi în trecut, s-a aflat printre principalii susţinători ai unui astfel de proces. ”Nu vreau să fiu alarmist, dar avertizez public că e o crimă administrativă. Şi nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcţionarea acestor instituţii. Vă dau scris că dacă vor face această mişcare care este antinaţională vor trebui, în câteva săptămâni, luni, să reînfiinţeze direcţii”, a avertizat Traian Băsescu. Pe lista încercărilor lui Traian Băsescu de a genera conflicte artificiale, menite să ascundă scandalul ”Călăraşi”, trebuie trecută şi încercarea de a suprapune şedinţa CSAT peste vizita premierului chinez la Bucureşti, respectiv peste Forumul China – Europa Centrală şi de Est. Mai mult, atunci când premierul i-a dat în vileag stratagema, tot Traian Băsescu a fost cel care l-a atacat pe Victor Ponta, încercând, prin termenii injurioşi folosiţi, să provoace o nouă dispută. În sfârşit, văzând că nici USL şi nici premierul nu sunt dispuşi să îi facă jocul şi să îi răspundă la provocări, Traian Băsescu a trecut la atac pe zona politicii externe. Exact în ziua de dinaintea summitului de la Vilnius, preşedintele a reactivat discursul despre unirea cu Republica Moldova: ”Sunt convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, România va spune „da” fără să ezite. Următorul proiect de ţară pentru România este: vrem să ne întregim ţara”, a afirmat Traian Băsescu. Declaraţia este în mod evident cât se poate de iresponsabilă, în contextul presiunilor uriaşe anti-integrare pe care Republica Moldova trebuie să le suporte, fapt remarcat inclusiv de către Artur Resetnicov, fostul şef al serviciului de informaţii de la Chişinău. ”Nu ştiu dacă Băsescu înţelege că aprinde un nou fitil în regiune? Bine, nu ţine cont de Moldova, dar îşi dă seama cum vor reacţiona Ungaria şi Ucraina? Potoleşte-te, Băse”, a comentat Artur Resetnicov. Traian Băsescu nu se potoleşte însă şi este foarte probabil să încerce să meargă până în pânzele albe, inventând noi şi noi subiecte şi scandaluri artificiale pentru a muta atenţia opiniei publice dinspre Comisia care anchetează cazul ”Călăraşi”. Stratagema utilizată de către preşedinte este însă din ce în ce mai periculoasă. Refuzând să înţeleagă că scandalul ”Călăraşi” trebuie clarificat, Băsescu practică un joc la intimidare. Preşedintele demonstrează astfel încă o dată cât de puţin îi pasă de credibilitatea internaţională a ţării în fruntea căreia (încă) se mai află.

Citeste mai mult: adev.ro/mwz618

Tema principală a atacurilor preşedintelui de când a apărut scandalul terenului de la Nana a fost legată până în prezent de proiectul de buget pentru 2014. Profitând de fobiile populaţiei legate de creşterea preţurilor şi majorarea taxelor şi a impozitelor, preşedintele a încercat, în nenumărate rânduri, să pozeze în apărătorul românilor în faţa politicilor fiscale ale cabinetului Ponta. Astfel, Traian Băsescu a ameninţat de la tribuna Palatului Cotroceni, dar şi în interviurile de la Radio România Actualităţi şi Televiziunea Naţională, că va reîntoarce proiectul de buget către Parlament şi chiar că va încerca să găsească un motiv pentru a-l ataca la Curtea Constituţională, dacă nu se va renunţa la impunerea taxei de 7 eurocenţi pe litrul de carburant. „O spun în mod categoric, dacă nu se renunţă la creşterea accizei, voi trimite înapoi bugetul de stat, iar apoi îl voi ataca şi la CCR”, a spus preşedintele Traian Basescu, precizând că este vorba de un „avertisment”. Numai că ”avertismentul” preşedintelui este cât se poate de iresponsabil şi de duplicitar. Ameninţând că blochează adoptarea bugetului, Traian Băsescu le refuză profesorilor debutanţi şi medicilor rezidenţi şansa unor venituri majorate, se opune creşterii salariului şi a venitului minim, spune nu majorării pensiilor şi modernizării satului românesc. Fiindcă finanţarea necesară tuturor acestor măsuri este cuprinsă în proiectul de buget pentru anul viitor. Altfel spus, ameninţările preşedintelui nu vizează cabinetul condus de Victor Ponta sau majoritatea USL-istă, ci sunt adresate unei populaţii pe care a umilit-o şi a adus-o la sapă de lemn, obligând-o să ducă tot greul crizei, prin măsuri de austeritate de o duritate nemaiîntâlnită în Europa, în timp ce clientela politică a sifonat liniştită banii statului. Mai mult, Traian Băsescu se joacă efectiv cu legea pe care este construită întreaga evoluţie a economiei româneşti în anul ce vine şi care a fost agreată, punct cu punct, împreună cu partenerii financiari internaţionali. Ca urmare, duplicitatea preşedintelui este cu atât mai mare cu cât nimic din acest proiect de buget nu este propus la întâmplare, ci se bazează tocmai pe acordul cu FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană pe care acelaşi Traian Băsescu l-a promulgat. Or, inclusiv din perspectiva acestui acord, bugetul pe anul viitor demonstrează că România îşi respectă cu stricteţe angajamentele asumate. Făcându-se că uită cât de importantă este relaţia cu organismele financiare internaţionale din perspectiva credibilităţii de care România se bucură pe pieţele financiare, preşedintele Băsescu a mers chiar până acolo încât a afirmat că guvernul ar trebui chiar să renegocieze parametrii acordului care împiedică renunţarea la taxa de 7 eurocenţi. În plus, ameninţând cu blocarea bugetului, Traian Băsescu se pune efectiv de-a curmezişul în calea măsurilor pe care cabinetul Ponta doreşte să le implementeze în perspectiva creşterii absorbţiei fondurilor europene, blocând alocarea resurselor necesare implementării cu succes a descentralizării. De altminteri, preşedintele a atacat în termeni extrem de duri inclusiv proiectul de descentralizare asupra căruia cabinetul şi-a asumat răspunderea, afirmând nici mai mult nici mai puţin că ar fi o ”crimă administrativă”, deşi în trecut, s-a aflat printre principalii susţinători ai unui astfel de proces. ”Nu vreau să fiu alarmist, dar avertizez public că e o crimă administrativă. Şi nu neapărat pentru că s-ar da peste cap funcţionarea acestor instituţii. Vă dau scris că dacă vor face această mişcare care este antinaţională vor trebui, în câteva săptămâni, luni, să reînfiinţeze direcţii”, a avertizat Traian Băsescu. Pe lista încercărilor lui Traian Băsescu de a genera conflicte artificiale, menite să ascundă scandalul ”Călăraşi”, trebuie trecută şi încercarea de a suprapune şedinţa CSAT peste vizita premierului chinez la Bucureşti, respectiv peste Forumul China – Europa Centrală şi de Est. Mai mult, atunci când premierul i-a dat în vileag stratagema, tot Traian Băsescu a fost cel care l-a atacat pe Victor Ponta, încercând, prin termenii injurioşi folosiţi, să provoace o nouă dispută. În sfârşit, văzând că nici USL şi nici premierul nu sunt dispuşi să îi facă jocul şi să îi răspundă la provocări, Traian Băsescu a trecut la atac pe zona politicii externe. Exact în ziua de dinaintea summitului de la Vilnius, preşedintele a reactivat discursul despre unirea cu Republica Moldova: ”Sunt convins că, dacă în Republica Moldova va exista un curent unionist, România va spune „da” fără să ezite. Următorul proiect de ţară pentru România este: vrem să ne întregim ţara”, a afirmat Traian Băsescu. Declaraţia este în mod evident cât se poate de iresponsabilă, în contextul presiunilor uriaşe anti-integrare pe care Republica Moldova trebuie să le suporte, fapt remarcat inclusiv de către Artur Resetnicov, fostul şef al serviciului de informaţii de la Chişinău. ”Nu ştiu dacă Băsescu înţelege că aprinde un nou fitil în regiune? Bine, nu ţine cont de Moldova, dar îşi dă seama cum vor reacţiona Ungaria şi Ucraina? Potoleşte-te, Băse”, a comentat Artur Resetnicov. Traian Băsescu nu se potoleşte însă şi este foarte probabil să încerce să meargă până în pânzele albe, inventând noi şi noi subiecte şi scandaluri artificiale pentru a muta atenţia opiniei publice dinspre Comisia care anchetează cazul ”Călăraşi”. Stratagema utilizată de către preşedinte este însă din ce în ce mai periculoasă. Refuzând să înţeleagă că scandalul ”Călăraşi” trebuie clarificat, Băsescu practică un joc la intimidare. Preşedintele demonstrează astfel încă o dată cât de puţin îi pasă de credibilitatea internaţională a ţării în fruntea căreia (încă) se mai află.

Citeste mai mult: adev.ro/mwz618

SCANDAL IN PARLAMENT PE TEMA INFIINTARII COMISIEI”NaNa”

10 dec.

 

Înfiinţarea Comisiei speciale pentru moşia de la Nana a lui Traian Băsescu a general scandal în Parlament.

Reprezentanţii PDL au părăsit sala de plen şi au cerut apoi suspendarea şedinţei, pe motiv că nu mai există cvorum de lucru.

Preşedintele de şedinţă a decis să facă apel nominal, pentru a verifica numărul parlamentarilor prezenţi.

Apelul nominal a fost cerut de PDL pentru verificarea cvorumului, după ce liderul acestui grup din Camera Deputaţilor, Mircea Toader, a anunţat  că democrat-liberalii nu vor participa la dezbatere.

Toader a arătat că a mai spus şi în Birourile reunite ale Parlamentului despre „inutilitatea” acestei anchete.

Mircea Toader a menţionat că hotărârea de constituire a comisiei Călăraşi trebuie votată cu majoritate absolută a Camerei Deputaţilor şi Senatului şi a cerut efectuarea unui apel nominal.

„Vă cer un apel nominal ca să constataţi lispa cvorumului”, a spus Toader.

„PUFULICA”,CLAUDIU SAFTOIU A DEMISIONAT DIN FRUNTEA TVR!

10 dec.

Claudiu Săftoiu a demisionat din fruntea TVR.

Claudiu Săftoiu a demisionat de la TVRClaudiu Săftoiu și-a depus demisia din funcția de președinte al TVR, înaintea şedinţei de plen reunit programată marţi, la ora 14.30, în care urma să fie dezbătut şi votat raportul de activitate al TVR.

Potrivit unor surse parlamentare, decizia USL este de a respinge acest raport, fapt care are drept consecinţă demiterea întregului Consiliu de Administraţie al TVR, implicit a lui Claudiu Săftoiu.

În ultimul timp a circulat un zvon potrivit căruia Claudiu Săftoiu va fi înlocuit după raportul privind activitatea TVR depus la Parlament.

 Claudiu Săftoiu a stat la cârma TVR un an și jumătate.

Pe piața media circulă zvonul că Rareș Bogdan l-ar înlocui pe Claudiu Săftoiu.

Într-o scrisoare deschisă trimisă parlamentului, Săftoiu solicită eliberarea de atribuţii.

„Domnule Preşedinte al Senatului,

Domnule Preşedinte al Camerei Deputaţilor,

Solicit dispunerea măsurilor necesare în vederea absolvirii mele de responsabilităţile conferite prin Hotărârile Parlamentului României nr. 37/2012, respectiv nr. 40/2012, privind numirea consiliului de administraţie al Societăţii Române de Televiziune şi a preşedintelui acesteia.

Apelez la puterea Parlamentului României ca, prin votul său, să menţină în atribuţii organismul deliberativ al Televiziunii Publice, Consiliul de Administraţie şi astfel să evite o situaţie fără ieşire pentru Televiziunea Română prin respingerea Raportului de Activitate aferent anului 2012.

Consider necesare următoarele precizări:

– imposibilitatea respectării tuturor obligaţiilor asumate în Programul de redresare economică a SRTv, aprobat prin Memorandumul Guvernului României;

– neadoptarea, în decursul mandatului, a modificărilor legislative necesare pe textul legii de funcţionare a Societăţii Române de Televiziune, serviciu public de interes naţional, periclitând astfel nu doar implementarea planului de redresare economică în cuprinsul căreia există un capitol de lege ferenda, ci şi difuzarea programelor sale;

– neaprobarea, cu ocazia dezbaterilor şi adoptării Legii Bugetului de Stat pe anul 2014, a amendamentelor condiţie sine qua non pentru revenirea SRTv în peisajul mediatic din Republica Moldova;

– aducerea unei grave atingeri a drepturilor plătitorilor de taxă tv, prin afectarea posibilităţii de recepţie a programului TVR2 al SRTv pentru publicul telespectator, prin Hotărârea Guvernului nr. 403/2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 3 iulie 2013 prin care se aprobă “Strategia privind tranziţia de la televiziunea analogică terestră la cea digitală terestră şi implementarea serviciilor multimedia digitale la nivel naţional”.

Serviciul public de televiziune trebuie să beneficieze de toate mijloacele necesare, adaptate împrejurărilor, în vederea asigurării accesului direct, permanent şi fără distorsiuni la informaţiile şi mesajele destinate tuturor cetăţenilor prin transmisia semnalului pe cale terestră sau digital-terestră. Consecinţele stării de drept şi de fapt existente sunt legate de imposibilitatea televiziunii publice de a-şi îndeplini misiunea în condiţii de minimă normalitate, mai ales în contextul acestei perpetuate situaţii de criză. Astfel:

– repetatele demersuri făcute pe durata mandatului nu au primit soluţionări concrete, doar responsabilizarea excesivă a conducerii deliberative şi executive a SRTv, astfel încât nicio propunere de amendare a legii nu a fost însuşită (în materia depolitizării, în materia redefinirii beneficiarilor serviciului public de televiziune, în materia dezvoltării organizaţionale);

– conform indicatorilor bugetari comunicaţi şi susţinuţi recent de ministerul de resort, situaţia persistă – în formă atenuată doar prin artificiul redistribuirii interne – şi în legea bugetului pentru anul 2014, fără să se fi acceptat măcar atât de necesara redefinire a capitolelor bugetare;

– în calitate de ordonator principal de credite pentru fondurile alocate de la bugetul de stat pentru transportul de semnal am epuizat posibilităţile legale de a mă conforma recomandărilor primite în locul implicării responsabile din partea autorităţilor abilitate, strategia neoferind nicio soluţie alternativă, mai cu seamă pentru gospodăriile cu venituri mici şi mijlocii.

Mandatul preşedintelui director general al Societăţii Române de Televiziune nu se întinde până la asistarea la decizii care ar putea afecta dreptul constituţional la informaţie al tuturor cetăţenilor României faţă de care serviciul public de televiziune are nu doar obligaţii legale ci şi de natură morală. Nu am dreptul să-mi asum o conduită care să afecteze întreaga comunitate românească din ţară şi diaspora.

Mulţumesc colegilor din Consiliul de Administraţie, din Comitetul Director şi din întreaga corporaţie aducând călduroase mulţumiri tuturor celor care au contribuit la îndeplinirea responsabilitaţilor derivate din calitatea de preşedinte al Consiliului de Administraţie şi Director General al SRTv în această perioadă de grele încercări. Nu în ultimul rând, doresc să îmi exprim şi pe această cale compasiunea faţă de toate familiile care au fost afectate de disponibilizările din cadrul procesului de restructurare a TVR.

Claudiu SĂFTOIU,

Preşedinte-Director General”

EPISTOLA TRIMISA MARTI,DE TRAIAN BASESCU,LUI CRIN ANTONESCU SI VALERIU ZGONEA CARE I-O „BAGAT IN SPERIETI”!

10 dec.

Traian Băsescu le-a trimis, marți, o scrisoare președintelui Senatului, Crin Antonescu, și președintelui Camerei Deputaților, Valeriu Zgonea. Președintele îi roagă pe cei doi să identifice “cele mai rapide căi pentru a permite instituţiilor statului, inclusiv autorității judecătorești să își desfășoare activitatea, în absența oricărei influențe sau obstrucții”. 

Scrisoarea trimisă de Băsescu lui Zgonea și Antonescu

Iată scrisoarea trimisă de președinte:

“Stimate Domnule Preşedinte,

În temeiul Art. 80 alin. (2) din Constituția României, în calitate de Președinte al României și în virtutea atribuției constituționale de a veghea la buna funcționare a autorităților publice, vă rog să identificați, cu respectarea legislației și a procedurilor parlamentare, cele mai rapide căi pentru a permite instituţiilor statului, inclusiv autorității judecătorești să își desfășoare activitatea, în absența oricărei influențe sau obstrucții.

Am luat act că, în momentul de față, la Camera Deputaților se află în dezbatere Legea pentru amnistierea unor infracțiuni și grațierea unor pedepse (PLX 162/2013), ce a fost respinsă de Senat în data de 22 mai 2013. Cu ocazia votului final, îmi exprim convingerea că parlamentarii vor da dovadă de responsabilitate și vor avea în vedere că o asemenea măsură nu este oportună, va decredibiliza eforturile de luptă împotriva corupției, afectând încrederea în actul de justiție.

De asemenea, față de propunerea legislativă de modificare a Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor (PLX 656/2013), îmi permit să vă semnalez faptul că operarea unor modificări legislative prin care s-ar crea un tratament preferențial senatorilor și deputaților în raport cu ceilalți demnitari ai statului, în materie de integritate și incompatibilități, va afecta activitatea Agenției Naționale de Integritate și se va răsfrânge negativ în procesul de monitorizare a Comisiei Europene prin Mecanismul de Verificare și Cooperare.

Parlamentul a respins mai multe solicitări ale Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție privind încuviințarea începerii urmăririi penale față de domnii deputați (foști miniștri) László Borbély și Paul-Victor Dobre și față de domnul senator (fost ministru) Varujan Vosganian şi cererea Agenţiei Naţionale de Integritate privind încetarea mandatului domnului senator Mora Ákos-Daniel. Orice încercare de blocare ori tergiversare a activității autorității judecătorești, în perspectiva noului raport de țară (MCV), va conduce la neîndeplinirea de către România a condiționalităților asumate în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare.

Domnule Preşedinte, am convingerea că veţi depune toate diligenţele pentru consolidarea şi buna funcţionare a statului de drept.

Cu întreaga consideraţie,

PREŞEDINTELE ROMÂNIEI

TRAIAN BĂSESCU”

MARELE ESEC AL USL CU LEGEA MINELOR!

10 dec.

 

Radiografia MARELUI ESEC USL cu Legea Minelor: LISTA NOMINALA a celor 25 de liberali, 15 pesedisti si 6 conservatori care au daramat proiectul.

Legea minelor a picat marti, in plenul Camerei Deputatilor, daramata fiind chiar de parlamentarii USL prezenti in sala. Printre numele sonore care au contribuit la marele esec USL se numara un ministru PNL, Petre Roman, Miron Mitrea, Ludovic Orban, Eugen Nicolicea.

In total, 46 de voturi irosite de USL, in conditiile in care la vot mai era nevoie de 44 de voturi sa treaca proiectul.

Surse parlamentare ne-au relatat ca a existat probabil un „lobby foarte puternic” pentru ca legea sa nu treaca momentan, asta in conditiile in care PNL se pare ca era de acord, marti dimineata, cu varianta proiectului.

Cum au votat liberalii:

– 9 s-au abtinut: Costel Alexe, Dolha Nechita, Gheorghe Dragomir, Iane Daniel, Romeo Nicoara, Vlad Nistor, Radu Surugiu, Tigaeru Rosca, Radu Zlati

– 11 au fost contra: Florica Calota, Florica Chereches, Gheorghe Costin, Alina Gorghiu, Maria Grecea, Virgil Guran, Ludovic Orban, Petre Roman, Ioan Teodorescu, Thuma Robert Stefan, Elena Uioreanu.

– 5 nu au votat desi erau prezenti: Gabriel Andronache, Mircea Cazan, Ioan Cupsa, Octavian Popa, Mirel Talos

Cum au votat pesedistii:

– 7 s-au abtinut: Petru Andea, Ana Birchall, Aurelia Cristea, Gheorghe Emacu, Cosmin Necula, Anghel Stanciu, Radu Costin Vasilica

– 2 au fost contra: Ion Raducanu, Ion Stan

– 5 nu au votat: Vasile Bleotu, Florentin Gust, Eugen Nicolicea, Ninel Peia, Radu Popa

Cum a votat PC:

S-a abtinut Vasile Dragusanu, au fost contra Dinu Giurescu, Maria Grapini, Vicentiu Irimie, Claudiu Tanasescu si nu a votat Aurelian Ionescu

MODIFICARI HALUCINANTE ALE CODULUI PENAL DE CATRE PARLAMENTARI!

10 dec.

 

Parlamentarii din Comisia Juridică a Camerei Deputaţilor au introdus câteva amendamente la Codul Penal care îi scot din categoria funcţionarilor publici pe presedintele ţării, pe parlamentari şi profesiile liberale.

 
Modificarea apare în Amendamentele asupra proiectului de Lege pentru abrogarea art. 741 din Codul Penal. Legea a fost votată în plenul Camerei Deputaților, cameră decizională.

 
 

S-A FORMAT „COMISIA BASESCU”!

10 dec.

Plenul renuit al Camerei Deputaților și Senatului au hotărât înființarea comisiei parlamentare speciale pentru anchetarea unor afaceri cu terenuri în județul Călărași.

STOP

Astfel, ”Comisia Băsescu” are următoarea componență:

Președinte – Eugen Nicolicea

PSD – senatorii Gabriela Firea, Mihai Fifor şi Şerban Nicloae şi deputaţii Adrian Solomon şi Ioan Adam.

PNL – deputaţii Ioan Cupşa şi Traian Dobrinescu şi senatorul Mircea Dobra

PPDD – Teiu Păunescu

UDMR – Tanckos Barna

PDL și minoritățile naționale nu si-au desemnat reprezentanți în această comisie. Democrat-liberalii chiar au părăsit sala de plen în timp ce se vota Comisia.

%d blogeri au apreciat asta: