Arhiva | 4:51 pm

24 DE ANI DE LA INFIINTAREA CONSILIULUI FRONTULUI SALVARII NATIONALE SI MESAJUL CATRE TARA DIN 22 DECEMBRIE 1989!

22 dec.

Consiliul Frontului Salvării Naţionale

Consiliul Frontului Salvării Naţionale a fost organismul provizoriu al puterii de stat creat în seara de 22 decembrie 1989, cu scopul declarat al „instaurării democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român”. CFSN a avut atribuţia de a asigura în mod provizoriu conducerea statului român până la formarea primelor instituţii rezultate din alegeri libere.

Ca urmare a deciziei majorităţii membrilor ca Frontul Salvării Naţionale să se transforme în partid politic, a fost organizat un nou organism provizoriu al puterii de stat, denumit Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională.

Întemeierea Frontului Salvării Naţionale

După anunţul făcut la Televiziune al capturării soţilor Ceauşescu, în jurul orelor 19:00, potrivit declaraţiilor majorităţii celor implicaţi în mijlocul evenimentelor, în sediul CC al PCR, apoi în sediul TVR s-a pregătit organizarea unui organism menit să asigure provizoriu conducerea statului. Conform lui Ion Iliescu, denumirea de Front al Salvării Naţionale a aparţinut profesorului Melian de la Facultatea de Filosofie a Universităţii din Bucureşti.

{{#ev:youtube|06a9MImc97s|200}}

În jurul orei 23:30, Ion Iliescu transmite la Radio şi Televiziune „Comunicatul în ţară” al CFSN. Elementele de program ale noului organism erau separarea puterilor în stat, pluralismul politic, organizarea de alegeri libere, respectarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, reorganizarea economiei naţionale, ş.a.

Printre cei 39 de membri fondatori, anunţaţi la televiziunea română de Ion Iliescu în seara de 22 decembrie, se numărau opozanţi ai regimului comunist precum Doinea Cornea, Mircea Dinescu, Ana Blandiana, Laszlo Tokes, Ion Caramitru, dar şi membri ai nomenclaturii, opozanţi ai regimului Ceauşescu sau marginalizaţi de regim: Alexandru Bârlădeanu, Dan Marţian, Ion Iliescu, Corneliu Mănescu, Silviu Brucan, Dumitru Mazilu, ş.a.

Organizarea Consiliului. Primele măsuri

Din cauza evenimentelor care au urmat zilei de 22 decembrie, CFSN nu s-a putut întruni decât abia în ziua de 27 decembrie, prilej cu care s-a anunţat oficial constituirea, organizarea şi modul de funcţionare ale acestei instituţii. Organismul era format din 141 de membri, reprezentanţi ai tuturor judeţelor din România şi era condus de un Birou Executiv: preşedinte – Ion Iliescu, prim-vicepreşedinte – Dumitru Mazilu, vicepreşedinţi – Cazimir Ionescu, Károly Király, secretar – Dan Marţian, membri: Bogdan Teodoriu, Vasile Neacşa, Silviu Brucan, Gheorghe Manole, Ion Caramitru şi Nicolae Radu. De asemenea, Petre Roman a fost desemnat în funcţia de prim-ministru.

Pe durata funcţionării sale, CFSN a guvernat prin decrete lege, devenind un organism legislativ şi executiv în acelaşi timp, însărcinat cu apărarea, numirile în funcţie, elaborarea legilor şi pregătirea primelor alegeri libere.

Ion Iliescu – preşedintele CFSN

Cel mai importante decrete-lege adoptate au fost acelea privind înregistrarea şi funcţionarea partidelor politice şi a organizaţiilor obşteşti în România şi privind constituirea, organizarea şi funcţionarea Guvernului României. De asemenea au fost abrogate legi, decrete şi alte acte normative din perioada regimului comunist şi a fost asigurat cadrul instituţional şi legislativ pentru funcţionarea statului român până la organizarea alegerilor libere.

Transformarea FSN în partid politic

Deşi în ziua de 3 ianuarie 1990 FSN a anunţat că nu este şi nu se va constitui într-un partid politic, la 23 ianuarie, cu 128 de voturi pentru, 8 contra şi 5 abţineri, CFSN a hotărât transformarea FSN în formaţiune politică. Acest fapt a provocat proteste şi demisia unor personalităţi precum Doina Cornea, Ana Blandiana, Ion Caramitru şi Mircea Dinescu.

Faţă de acestă decizie, în ziua de 28 ianuarie a avut loc o mare manifestaţie de protest a partidelor politice nou-înfiinţate, în frunte cu PNŢ-CD şi PNL. La rândul său, FSN a organizat o contramanifestaţie a doua zi, timp care au fost devastate sediile partidelor de opoziţie şi ale unor instituţii.

Pentru a stopa degenerarea acestor evenimente, pe 1 februarie a avut loc o întâlnire între reprezentanţii CFSN şi cei ai partidelor de opoziţie. În urma discuţiilor, a fost emis un comunicat prin care s-a anunţat convenirea asupra constituirii unui Consiliu Provizoriu de Uniune Naţională, format prin restructurarea actualului CFSN, precum şi prin reprezentarea egală, cu câte 3 membri, a partidelor constituite până la această dată în proporţie de 50 la sută din totalul membrilor.

Pe 6 februarie, Frontul Salvării Naţionale se transformă în formaţiune politică cu structură şi platformă de sine stătătoare, participând de pe poziţii egale cu celelalte forţe politice la alegeri, în timp ce Consiliul Provizoriu de Uniune Naţională devine noul organism provizoriu al puterii de stat până la constituirea noilor instituţii rezultate din alegeri libere.

Decretul-Lege de constituire a CPUN a fost publicat în „Monitorul Oficial” pe 9 februarie 1990.

Comunicatul către ţară din 22 decembrie 1989

 
Cetăţeni şi cetăţene,

Trăim un moment istoric. Clanul Ceauşescu, care a dus ţara la dezastru, a fost eliminat de la putere. Cu toţii ştim şi recunoaştem că victoria de care se bucura întreaga ţară este rodul spiritului de sacrificiu al maselor populare de toate naţionalităţile şi, în primul rând, al admirabilului nostru tineret, care ne-a restituit, cu preţul sângelui, sentimentul demnităţii naţionale.

Un merit deosebit îl au cei care ani de zile şi-au pus în pericol şi viaţa, protestând împotriva tiraniei. Se deschide o pagină nouă în viata politică şi economică a României. În acest moment de răscruce am hotărât sa ne constituim în Frontul Salvării Naţionale, care se sprijină pe armata română şi care grupează toate forţele sănătoase ale ţării, fără deosebire de naţionalitate, toate organizaţiile şi grupările care s-au ridicat cu curaj în apărarea libertăţii şi demnităţii în anii tiraniei totalitare. Scopul Frontului Salvării Naţionale este instaurarea democraţiei, libertăţii şi demnităţii poporului român. Din acest moment se dizolvă toate structurile de putere ale clanului Ceauşescu. Guvernul se demite, Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează activitatea, întreaga putere în stat este preluată de Consiliul Frontului Salvării Naţionale. Lui i se vor subordona Consiliul Militar Superior, care coordonează întreaga activitate a armatei şi a unităţilor Ministerului de Interne. Toate ministerele şi organele centrale în actuala lor structură îşi vor continua activitatea normală, subordonându-se Frontului Salvării Naţionale, pentru a asigura desfăşurarea normală a întregii vieţi economice şi sociale. În teritoriu se vor constitui consilii judeţene, municipale, orăşeneşti şi comunale ale Frontului Salvării Naţionale ca organe ale puterii locale. Miliţia este chemată ca, împreună cu comitetele cetăţeneşti, să asigure ordinea publică. Aceste organe vor lua toate măsurile necesare pentru asigurarea aprovizionării populaţiei cu alimente, cu energie electrică, cu căldură şi apă, pentru asigurarea transportului, a asistenţei medicale şi a întregii reţele comerciale.

Ca program, frontul propune următoarele:

1. Abandonarea rolului conducător al unui singur partid şi statornicirea unui sistem democratic pluralist de guvernământ.

2. Organizarea de alegeri libere în cursul lunii aprilie.

3. Separarea puterilor legislativă, executivă şi judecătorească în stat şi alegerea tuturor conducătorilor politici pentru unu sau, cel mult, două mandate. Nimeni nu mai poate pretinde puterea pe viaţă. Consiliul Frontului Salvării Naţionale propune ca ţara să se numească în viitor România. Un comitet de redactare a noii Constituţii va începe să funcţioneze imediat.

4. Restructurarea întregii economii naţionale pe baza criteriilor rentabilităţii şi eficienţei. Eliminarea metodelor administrativ-birocratice de conducere economică centralizată şi promovarea liberei iniţiative şi a competenţei în conducerea tuturor sectoarelor economice.

5. Restructurarea agriculturii şi sprijinirea micii producţii ţărăneşti. Oprirea distrugerii satelor.

6. Reorganizarea învăţământului românesc potrivit cerinţelor contemporane. Reaşezarea structurilor învăţământului pe baze democrate şi umaniste. Eliminarea dogmelor ideologice care au provocat atâtea daune poporului român şi promovarea adevăratelor valori ale umanităţii. Eliminarea minciunii şi a imposturii şi statuarea unor criterii de competenţă şi justiţie în toate domeniile de activitate. Aşezarea pe baze noi a dezvoltării culturii naţionale. Trecerea presei, radioului, televiziunii din mâinile unei familii despotice în mâinile poporului.

7. Respectarea drepturilor şi libertăţilor minorităţilor naţionale şi asigurarea deplinei lor egalităţi în drepturi cu românii.

8. Organizarea întregului comerţ al ţării, pornind de la cerinţele satisfacerii cu prioritate a tuturor nevoilor cotidiene ale populaţiei României. În acest scop, vom pune capăt exportului de produse agroalimentare, vom reduce exportul de produse petroliere, acordând prioritate satisfacerii nevoilor de căldură şi lumină ale oamenilor.

9. Întreaga politică externă a ţării să servească promovării bunei vecinătăţi, prieteniei şi păcii în lume, integrându-se în procesul de construire a unei Europe unite, casa comună a tuturor popoarelor continentului. Vom respecta angajamentele internaţionale ale României şi, în primul rând, cele privitoare la Tratatul de la Varşovia.

10. Promovarea unei politici interne şi externe subordonate nevoilor şi intereselor dezvoltării fiinţei umane, respectului deplin al drepturilor şi libertăţilor omului, inclusiv al dreptului de deplasare liberă.

Constituindu-ne în acest front, suntem ferm hotărâţi să facem tot ce depinde de noi pentru a reinstaura societatea civilă în România, garantând triumful democraţiei, libertăţii şi demnităţii tuturor locuitorilor ţării.

În mod provizoriu, în componenţa consiliului intră următorii: Doina Cornea, Ana Blandiana, Mircea Dinescu, László Tőkés, Dumitru Mazilu, Dan Deşliu, general Ştefan Guşă, general Victor Atanasie Stănculescu, Aurel Dragoş Munteanu, Corneliu Mănescu, Alexandru Bîrlădeanu, Silviu Brucan, Petre Roman, Ion Caramitru, Sergiu Nicolaescu, Mihai Montanu, Mihai Ispas, Gelu Voican Voiculescu, Dan Marţian, Mihail Lupoi, Gheorghe Voinea (general), căpitan de rangul I. Emil Dumitrescu, Vasile Neacşa, Cristina Ciontu, Marian Baciu, Bogdan Teodoriu, Eugenia Iorga, Paul Negriţiu, Gheorghe Manole, Vladimir Ionescu, Adrian Sîrbu, Constantin Cîrjan, Géza Domokos, Magdalena Ionescu, Marian Mierlă, Constantin Ivanovici, Ovidiu Vlad, Valeriu Bucurescu, Ion Iliescu.

Dând citire la posturile de radio şi televiziune acestui comunicat, Ion Iliescu a precizat: „Deocamdată, este o structură provizorie, gândită într-un mod foarte operativ. Lista rămâne deschisă. Nu aceasta va fi componenţa completă a consiliului. Am menţionat doar câteva nume de oameni care sunt legate de transformările pe care le cunoaşte ţara, oameni care au demonstrat spirit de sacrificiu în anii tiraniei, tineri care în aceste zile au fost pe baricade, care şi-au pus viaţa în pericol, reprezentanţi ai muncitorilor, ai studenţilor, ai intelectualităţii, ai armatei, acele forţe care au fost active, prezente în procesul de instaurare a noului regim al puterii. Lista rămâne deci deschisă. Pentru a putea completa componenţa consiliului aşteptăm propuneri din partea tuturor categoriilor şi forţelor sociale care au luptat şi au învins. Acest comunicat este o primă formă de platformă-program a noului organism al puterii de stat din România. Am primit mandatul de a vi-l prezenta.

Bibliografie

  • GROSESCU, Raluca, Conversia elitelor comuniste din România în perioada de tranziţie: 1989-2000, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului
  • STOICA, Stan, Dicţionarul partidelor politice din România (1989 – 2004), Ediţia a IV-a, Bucureşti, Editura Meronia, 1994 ISBN 973-8200-68-7
Reclame

MIHAIL HODORKOVSKI,RUS DE ORIGINE EVREIASCA,CU CETATENIE ISRAELIANA A SUSTINUT O CONFERINTA DE PRESA LA BERLIN!

22 dec.

Mihail Hodorkovski, fostul oligarh rus şi critic acid al Kremlinului, graţiat după 10 ani de închisoare şi urcat într-un avion cu destinaţia Berlin, a declarat duminică că-i mulţumeşte cancelarului german Angela Merkel pentru contribuţia avută în eliberarea sa, adăugând că este conştient că nu poate reveni în Rusia şi că se va ţine departe de politică, relatează AFP.

Fostul miliardar a explicat că nu i s-au pus explicit astfel de condiţii pentru eliberare, dar acestea decurg din cursul evenimentelor şi din situaţia în care se află.

‘Autorităţile (ruse) pot afirma cu toată sinceritatea că nu au dorit să mă trimită în exil şi că eu am solicitat acest lucru. Însă, cunoscând realităţile din Rusia, înţeleg perfect că m-au dorit afară din ţară’, a declarat el, de la Berlin, pentru revista rusă de opoziţie The New Times.

El le-a explicat jurnaliştilor că nu poate reveni în Rusia pentru că este încă în vigoare şi o condamnare în civil împotriva sa, prin care trebuie să plătească suma de 550 de milioane de dolari fiscului. Această condamnare, pronunţată după prima sentinţă primită în 2005, de opt ani de detenţie pentru evaziune fiscală, îl vizează alături de asociatul său, Platon Lebedev, care îşi continuă regimul de detenţie până în luna mai.

‘Conform legilor ruse, această condamnare le oferă autorităţilor dreptul de a nu-mi permite să părăsesc ţara’, a subliniat Hodorkovski, adăugând că exclude posibilitatea de a reveni la Moscova atât timp cât Curtea Supremă de Justiţie nu-i va ridica această condamnare.

De la Berlin, Hodorkovski a precizat şi că nu se va mai implica în politică împotriva Kremlinului şi nu va solicita nici redobândirea activelor Iukos, trustul său petrolier, la un moment dat cel mai mare din Rusia, care a fost dezmembrat în favoarea companiei de stat Rosneft.

‘Vladimir Vladimirovici (Putin) şi cu mine ne cunoaştem foarte bine şi nu avem nevoie să ne spunem prea multe cuvinte pentru a ne înţelege reciproc’, a mai susţinut fostul oligarh. ‘Chestiunea politică, dacă luăm în considerare politica în accepţiunea ei de luptă pentru putere, nu mai este de actualitate pentru mine. O găsesc neinteresantă şi nu vreau să fac aşa cum trebuie să facă oamenii politici ruşi, şi anume să adopt o poziţie care să nu fie complet sinceră’, a mai declarat el.

De asemenea, în afară de faptul că nu se va mai implica personal în politică, el a exclus şi eventualitatea reluării finanţării opoziţiei ruse, aşa cum făcea înainte de arestarea sa din 2003.

Fostul miliardar, care conform estimărilor publicate de site-ul Gazeta.ru ar deţine în continuare câteva sute de milioane de dolari în conturi din străinătate, a precizat că nu cunoaşte încă, cu exactitate, cât i-a mai rămas din avere. ‘Dacă voi avea nevoie de mai mulţi bani, mă voi relansa în afaceri, dar dispun de suficienţi bani pentru a trăi (…) Însă nu mă voi apuca să cumpăr cluburi de fotbal’, a adăugat el în glumă, făcând trimitere la un alt celebru oligarh rus, Roman Abramovici, un apropiat al Kremlinului şi proprietarul clubului de fotbal londonez Chelsea.

Mihail Hodorkovski a fost arestat în 2003 şi a fost condamnat în 2005 şi în 2010, în două procese în care a fost acuzat de fraude fiscale, escrocherie, furt de petrol şi spălare de bani. O serie de observatori şi analişti occidentali au scos însă în evidenţă substratul politic al acestor procese, Hodorkovski fiind un critic acid al establishment-ului de la Kremlin şi unul dintre principalii susţinători financiari ai opoziţiei ruse.
AGERPRES

SENATORUL PSD ,MIRCEA GEOANA DESPRE PRESTATIA LIDERULUI PNL CRIN ANTONESCU: „ESTE SFATUIT GRESIT,DAR ARE TIMP SA REMEDIEZE RELATIA CU VICTOR PONTA,ASTEFEL CA RELATIA DINTRE CELE DOUA PARTIDE ,IN CADRUL USL,SA DEVINA „DECENTA SI FUNCTIONALA”!

22 dec.

 

Preşedintele PNL Crin Antonescu a „îmbrăţişat” o tactică de comunicare prin care se distanţează de zona de guvernare şi astfel a sabotat relaţia şi chimia personală pe care o avea cu premierul Ponta, a declarat, duminică, senatorul PSD Mircea Geoană.

 
„Domnul Antonescu a îmbrăţişat o tactică de comunicare şi poziţionare politică din partea unei echipe de consultanţi care îl sfătuiesc să se diferenţieze, să se contrasteze faţă de ceea ce înseamnă guvernare care erodează şi acest lucru cred că este evident.Are în acest moment o strategie, probabil echipa sa îl sfătuieşte în acest fel. Cred că îl sfătuieşte greşit”, a spus senatorul PSD.

El a arătat că prin ideea de a nu fi solidar cu principalul său partener, Antonescu a sabotat de fapt relaţia şi chimia personală între el şi Victor Ponta, în condiţiile în care cei doi lideri ai USL au reprezentat, anterior, un „binom politic foarte solid”.

„Cred că această strategie este greşită. Are încă timp să o remedieze. Nu spun că trebuie să se iubească cu Victor Ponta sau liberalii trebuie să-i iubească pe social-democraţii, dar avem un contract. Noi ne-am respectat contractul, am dat din zestrea noastră politică, într-un raport de practic doi la unu între PSD şi liberali, am acceptat acea paritate”, a precizat Geoană.

El a apreciat că, dacă liberalii îi respectă pe social-democraţi, există şansa ca relaţia dintre cele două partide, în cadrul USL, să devină „decentă şi funcţională”.

„Cred că e bine să fim respectaţi şi dacă suntem respectaţi poate că mai există o şansă ca această poveste de dragoste, care se sfârşeşte acum în lacrimi şi în scandal, să devină măcar o relaţie decentă şi funcţională”, a spus Geoană.

Întrebat dacă Crin Antonescu ar fi un prezidenţiabil pe care electoratul PSD să-l sprijine anul viitor, în condiţiile în care ar renunţa la această strategie de departajare de PSD, Geoană a precizat: „Haideţi să nu ne mai ascundem după copac. Fiecare electorat doreşte un candidat din propriul său destin politic. Deci, evident că publicul PSD şi-ar dori un candidat la prezidenţiale din partea PSD”.

Geoană a spus că ideea de a le cere alegătorilor PSD să voteze cu Crin Antonescu la prezidenţiale reprezintă „un imens sacrificiu”, în condiţiile în care nu există nicio „garanţie de succes”.

„Nu lovirea PSD-ului sau a trecutului PSD-ului este o cale de succes. Îi irită pe ai noştri. Eu sper ca acest lucru să fie clarificat. Nu vă ascund faptul că există presiune foarte mare la baza partidului pentru un candidat propriu. (…) Răspunsul final va fi dat cred eu la finalul acestei ultime perioade în care încercăm să dăm USL-ului şansa de a continua”, a mai spus senatorul PSD Mircea Geoană, potrivit Mediafax .

LIDERUL PNL,CRIN ANTONESCU ,OBSEDAT CA DUPA GAFELE FACUTE IN FAVOAREA LUI TRAIAN BASESCU SI IMPOTRIVA LUI VICTOR PONTA,PSD SI O PARTE DIN PNL NU-L VA SUSTINE LA ALEGERILE PREZIDENTIALE DIN 2014!

22 dec.

 

Concluzia a fost descrisă de unul din importanţii lideri ai PNL cu care preşedintele Crin Antonescu s-a întreţinut la o cafea în biroul preşedintelui Senatului imediat după ce Parlamentul a reuşit votul pentru presedintele-director general interimar al TVR.
 
„Pentru prima dată l-am văzut pe preşedinte foarte decis să plece la luptă doar cu armata PNL. E convins acum că PSD nu îl va susţine şi că USL s-a rupt”, a spus sub protecţia anonimatului sursa citată pentru pesurse.ro
Potrivit acestuia în perioada următoare efortul PNL se va canaliza pe construcţia unei strategii fără PSD la prezidenţiale şi de rupere a Uniunii Social Liberale.
 
„Crin e conştient că PSD încearcă să îi enerveze pentru a-i scoate de la guvernare, ca PNL să iniţieze divorţul, dar a spus ceea ce deja a e şi public că PNL nu va iniţia acţiunea de părăsire a guvernului”, a mai spus sursa citată.

OMUL DE AFACERI DESPRE PRESTATIA BENEFICA IN CALITATE DE PREMIER A LUI VICTOR PONTA,SI CE SPUNE DE PRESTATIILE LUI ION ILIESCU,TRAIAN BASESCU SI CRIN ANTONESCU!

22 dec.

Întrebat despre prestaţia în calitate de premier a lui Victor Ponta, Ion Ţiriac spune că este „benefică”, pentru că el aparţine generaţiei mai tinere.

„O socotesc benefică, oricum ai pune-o, pentru că este unul din generaţia dvs. Definitiv nu este un economist, definitiv nu este decât un jurist, nu este un finanţist. Problema pe care o are domnul Ponta ca întotdeauna, ca toţi politicenii, este că în echipa pe care şi-o face, dumnealui trebuie să aleagă pe cei care îl susţin, din partid, din asta. Este mult mai puţin tehnocrat ce alege dumnealui decât ceea ce are datoria să aleagă, de asta s-a făcut o coaliţie. Uitaţi-vă şi la nemţi, nu este foarte diferit. S-a înscăunat doamna Merkel a treia oară. Toate treburile astea sunt politice”, a arătat Ţiriac în cadrul Emisiunii „După 20 de ani” de la Pro TV.

Despre Ion Iliescu: “Şi-a vândut pielea foarte, foarte rău”

În opinia lui, diferenţa faţă de politicienii nemţi este că aceia „au început la 12-13-14 ani şi au făcut carieră în finanţe, în justiţie”.

„La noi, cu tot respectul, am avut un preşedinte care a venit din regimul trecut, care se numeşte domnul Iliescu şi şi-a vândut pielea foarte, foarte rău. Dacă spunea de la început că el a fost arestat la domiciliu, 7 ani, de Ceauşescu era un martir şi apăream altfel în lume. Prima întrebare pe care Kohl (cancelarul german Helmut Kohl n.n. ) mi-a pus-o când m-a trimis domnul Roman în 1992- 1993, când a fost treaba cu a 2-a mineriadă a fost: „E Iliescu un comunist sau nu este ? (…) Ca să nu ştie un cancelar despre un preşedinte cine e, nu e bine”, este de părere Ţiriac.

Despre Traian Băsescu: „Acest căpitan de vas şi-a jucat rolul de căpitan în aceşti 10 ani de preşedinţie şi îi joacă şi în ziua de astăzi”

„După aceea, cine a venit. Un profesor. După care a venit un marinar. Iar marinarul ăsta a fost căpitan de vas. Şi acest căpitan de vas şi-a jucat rolul de căpitan în aceşti 10 ani de preşedinţie şi îi joacă şi în ziua de astăzi”, a mai comentat el.

Antonescu sau Ponta

Întrebat pe cine ar alege ca preţedinte dintre Antonescu şi Ponta, Ţiriac a precizat că „nu are parti-pris-uri”.

„Domnul Antonescu mi-a fost ministru al sporturilor, pe vremuri, este liderul unui partid de dreapta foarte important. Domnul Ponta e liderul unui partid şi mai important european, care în orice ţară are 25%”.

Întrebat dacă, în opinia lui, Ponta va intra în cursa pentru prezidenţiale, Ţiriac şi-a exprimat convingerea că dacă nu se rupe coaliţia USL, Ponta nu va candida la prezidenţiale.

„După părerea mea, dacă nu se rupe coaliţia, nu va intra. Pentru că există o înţelegere acolo, după câte ştiu eu. Dar înţelegerea asta, mai spicuiesc şi eu, din când în când câte un ziar, se pare că nu este aşa cum am înţeles-o noi toţi, ci se pare că este în felul în care această uniune care există între dumnealor, în momentul X, pune pe candidatul care are cele mai multe şanse. Adică nu e bătută în cuie că ar fi domnul Antonescu acolo şi domnul Ponta rămâne în Executiv », a comentat Ţiriac.

” În România poporul alege un preşedinte care are cel mai mare partid în spate. După părerea mea, un preşedinte nu ar trebui să aibă partid. Este preşedintele tuturor românilor”, este de părere Ţiriac.

MIHAI NEAMTU,UN POPA,DAR SEF AL PARTIDULUI EXTREMIST NOUA REPUBLICA,PROTEJATUL LUI TRAIAN BASESCU AGRESAT SAMBATA SEARA DE,PIATA UNIVERSITATATII, DE SUTE DE PROTESTARI !

22 dec.

 
Sute de protestatari s-au adunat, sâmbătă seară, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, unde a venit şi liderul Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu. Protejatul lui Traian Băsescu a fost însă alungat din mulţime, după ce a fost bruscat şi înjurat de mai mulţi manifestanţi.
 
Presedintele partidului Noua Republica MIhail Neamtu a fost agresat de manifestanții din Piața Universității. El a fost bruscat în momentul în care aflat în rondul de la Piața Universității unde se săvârșa o slujbă de comemorare a celor cazuti în Revoluția din 1989. El a încercat sa ia cuvântul și să rostească cateva cuvinte. În acel moment cateva zeci de manifestanti s-au năpustit spre el împingandul spre trotuarul de pe partea cu Teatrul Național timp în care a primit și niste lovituri. Cei prezenti îi reproșau că încearca sa politizeze o manifestare civică care nu e legată de nici un partid politic. Oamenii mai strigau sloganuri anti Băsescu anti USL anti Crin Antonescu și Victor Ponta.

 
Mihail Neamțu și-a justificat prezența prin faptul ca a fost chemat la Universitate de doi foști prieteni de la facultatea de teolgie.
La aceasta ora peste 500 de manifestanți sunt la asceasta ora la Universitate atât foști revoluționari cât și manifestanți anti Roșia Montana si gazele de șist.
 
 

UPDATE
: Protestatarii au revenit la Piața Universității. Protestul este pe final, în condițiile în care au mai rămas doar câteva zeci de persoane.

––––-

UPDATE: Scurt moment de tensiune între forțe de ordine și protestatari. Au inceput sa se imbranceasca dupa ce un protestatar s-a urcat cu un steag pe botul unei masini a jandarmeriei. Masina jandarmilor a plecat. Manifestantii au inceput sa huiduiasca si sa arunce cu pietre si sticle. Mulțimea se deplasează acum pe Strada Academiei, dar numărul manifestanților a scăzut considerabil.

––––-

UPDATE: Protestatarii din Capitală plecaţi în marş de la Universitate au ajuns în Piaţa Victoriei, unde traficul rutier este blocat, iar cordoane de scutieri sunt masate la sediul Guvernului.

 
În rândul forţelor de ordine se află şi negociatori ai Jandarmeriei.


––––-

UPDATE: Protestatarii din Bucureşti, al căror număr a crescut la aproximativ 1.000, au plecat de la Universitate, în marş, spre Piaţa Romană, şi intenţionează să ajungă ulterior în Piaţa Victoriei, la sediul Guvernului, traficul rutier pe bulevardul Magheru fiind blocat în prezent.

 
Manifestanţii sunt în majoritate tineri, însă printre ei se află şi copii, dar şi persoane de peste 40-50 de ani. Printre ei se află şi persoane care se declară revoluţionari, dar şi tineri care au scandat cântece din „repertoriul” galeriilor de fotbal.
 
Nemulţumirile lor sunt diverse, de la cele legate de clasa politică la cele de tip ecologist. Ei flutură steaguri tricolore şi afişează bannere cu mesaje ca „Adevărata Românie se află în stradă, nu la microfon” şi „Oligarhia distruge România”.  
 
Pe traseul protestatarilor se află numeroase dispozitive ale forţelor de ordine, inclusiv maşini ale Jandarmeriei.

––––-
 

Sute de protestatari s-au adunat, sâmbătă seară, în Piaţa Universităţii din Bucureşti, unde a venit şi liderul Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, care a fost însă alungat din mulţime, după un schimb de replici cu mai mulţi manifestanţi.

 
Începând cu ora 17.30, protestatarii s-au adunat, cu bannere şi steaguri tricolore, atât în zona fântânii de la Universitate, cât şi pe trotuarul de la Teatrul Naţional.
 
În mijlocul lor a venit, cu un steag, şi liderul Partidului Noua Republică, Mihail Neamţu, care a fost însă apostrofat de câţiva manifestanţi şi obligat să iasă din mulţime. 
 
În jurul orei 18.00, protestatarii au intrat pe carosabil, blocând circulaţia pe bulevardul Nicolae Bălcescu. În zonă se află şi poliţişti de la Rutieră.
 
Pe unul dintre bannerele manifestanţilor este scris mesajul „Adevărata Românie se află în stradă, nu la microfon”.
 
Protestatarii s-au mobilizat prin intermediul reţelelor de socializare, pe internet circulând şi un manifest denumit „Declaraţia de la Bucureşti. 21 decembrie 2013”, în care se cere, printre altele, demisia Guvernului şi a şefului statului, „abrogarea” noilor modificări aduse Codului penal şi interzicerea mineritului pe bază de cianuri şi a fracturării hidraulice. 
 
Printr-un alt anunţ, oamenii au fost chemaţi să aprindă o lumânare în memoria eroilor căzuţi în Revoluţie şi să refacă, simbolic, baricada de la Intercontinental din 21 decembrie 1989. 
 

Aproximativ 2.000 de oameni au protestat în Capitală şi duminica trecută, pentru menţinerea ordinii fiind mobilizaţi 600 de jandarmi. Manifestaţia, neautorizată, a fost marcată de incidente după ce o parte a protestatarilor au blocat bulevardul Regina Elisabeta şi Calea Victoriei, iar apoi au încercat să forţeze cordonul de jandarmi din faţa sediului Guvernului. Cinci protestatari au fost ridicaţi şi amendaţi cu câte 500 de lei.

DACA TRAIAN BASESCU CARE ESTE INCAPABIL SA INTELEAGA EVOLUTII LOCALE SI INTERFERENTELE DE ORDIN GEOPOLITIC SI STRATEGIC,SI MIZEAZA CU SEFII SAI DE LA BRUXELLES PE FALSA ANTINOMIE RUSIA – CHINA ,ROMANIA SI UE VA PIERDE!

22 dec.

Dacă Bucureștiul mizează pe falsa antinomie Rusia-China, pierde

Incapacitatea de abordare sistematic-analitică, serioasă şi eliberată de clişee a evoluţiilor geopolitice afectează nu doar eficacitatea deciziilor de politică externă ale României, ci însăşi imaginea ei ca partener credibil în relaţiile internaţionale.

S-a creat atâta vâlvă în jurul prezenţei la Bucureşti a premierului chinez Li Keqiang, încât unele aspecte conexe evenimentului, fără îndoială extrem de important, au scăpat majorităţii observatorilor. Unul dintre aceste elemente a fost tonul, conţinutul şi trimiterile comentariilor aşa numiţilor specialişti chemaţi în toate studiourile mass-media să contribuie la mai buna informare şi „luminare” a românilor. Nu în cele din urmă, reacţiile halucinante ale primului expert al ţării, preşedintele republicii, care a demonstrat adesea că e capabil să pună emoţiile personale deasupra oricăror altor consideraţii, de o manieră ce sfidează nu doar interesele României, dar şi bunul simţ, au confirmat că Bucureştiul nu este în acest moment o capitală funcţională în rolul de partener credibil pentru interlocutorii externi, fie aceştia regionali, continentali sau de pe meridiane mult mai îndepărtate.

Pentru cei care cunosc obiceiurile casei, apariţia la postul naţional de televiziune a unui „specialist” care evocă nonşalant vizitele sale recente în ţări ale Americii Latine, unde a putut observa evoluţiile locale şi interferenţele de ordin geopolitic, cum ar fi prezenţa masivă a chinezilor, nu e întâmplătoare. Aceşti oameni apar la ordin şi execută ordine. De aceea, când li se întâmplă să facă unele aprecieri cu trimiteri relevante, e de aşteptat că mesajul reprezintă nu o opinie individuală, ci a unei instituţii – toată lumea, inclusiv ambasadele de la Bucureşti care monitorizează mass-media internă din obligaţie profesională, înţelege care e aceasta. Ceea ce a atras atenţia pentru analiştii experimentaţi a fost teza unui asemenea domn – numele său chiar nu contează – care în rezumat spunea că în timp ce Rusia este o ţară oarecum primitivă, ce poate să se exprime internaţional doar prin politica energetică, sau „cu tancul” („de ce ?”, a întrebat amfitrionul de la TVR, „pentru că aşa ştiu ei!”, a venit răspunsul aiuritor al invitatului), China e mult mai sofisticată, mai complexă în abordări şi iniţiative, etc., etc., etc. Într-o operaţiune de manipulare străvezie, comentatorii televiziunii naţionale aruncau pe piaţă, în minutele transmisiei directe dedicate ceremoniei prilejuite de sosirea pe aeroportul Otopeni a premierului Li Keqiang, ideea că în timp ce Rusia e inamicul hidos şi ostil, vechea prietenie româno-chineză e mai solidă decât oricând şi dă, iată, roade în anul de graţie 2013.

Eroarea uriaşă pe care o propagă analiştii din anumite birouri ale structurilor statului român, legată de stadiul real de dezvoltare şi sofisticare al Rusiei post-comuniste, de capacitatea acestei mari puteri de a întreţine o relaţie specială cu China, în termenii unei construcţii politico-economice moderne, în avantaj reciproc şi pe baza cooperării în contextul intereselor comune, e de neiertat pentru o ţară membră a Uniunii Europene şi NATO. Ar fi trebuit să se ştie şi să se pronunţe un adevăr simplu: nici Rusia nu este în aceste zile inamicul primitiv al României, bazat doar pe argumentul forţei militare sau energetice, aşa cum a fost descrisă, nici China nu este o ţară care să ofere cadouri partenerilor ei comerciali, indiferent de aparenţe. Şi indiferent cât ar fi de linguşită. În plus, aceste două mari puteri, care asigură în zilele noastre multipolaritatea unei lumi desprinse progresiv de dominaţia americană, au interese comune care cimentează o alianţă pragmatică, pe termen lung. Într-un limbaj mai pretenţios, cum le place diplomaţilor români să folosească în documentele de uz intern, antinomia inventată la Bucureşti pentru cuplul Rusia – China e, în realitate, o dihotomie complementară funcţională, ce nu poate fi ignorată în întregul ei.

Obstinaţia tuturor comentatorilor şi, cu rare excepţii, a politicienilor români pentru banii Beijingului a devenit obositoare în cele trei zile ale Forumului China-Europa Centrală şi de Est. De parcă nimic altceva şi altcineva nu ar fi existat, s-au repetat până la iritare cifrele miliardelor ce stau să pice din cer peste România. Mai nimic, sau chiar nimic despre caracterul bilateral al relaţiei, despre obligaţiile şi răspunderile statului român în acest context, mai nimic sau chiar nimic despre ceilalţi invitaţi europeni la Forum, deşi prezenţa la Bucureşti a unor dintre ei era un excelent prilej pentru a se demonstra că în Ministerul Român de Externe, dacă nu la nivelul conducerii guvernului însuşi, există destui experţi capabili să asigure o agendă multiplă condensată într-un interval de timp foarte scurt. De ce nu a existat, de pildă, o absolut necesară discuţie Ponta-Orban, date fiind tensiunile cu Budapesta? Tabloul general, vopsit şi asfaltat în grabă, conform vechilor heirupisme româneşti învăţate pe vremea lui Ceauşescu, a fost cel al unei ţări proaspăt fardate, gata să se ofere jubilând peţitorului venit de departe cu o căruţă de arginţi, călcând în acelaşi timp peste orice şi oricine i-ar sta în cale. Şi, nota bene, făcând asta în ciuda unui „tătuc” mofluz – l-am numit pe Traian Băsescu – şi a unor rude bogate enervate de aşa neobrăzare – vorbim de şefii de la Bruxelles.

În ceea ce îl priveşte pe Traian Băsescu, o analiză serioasă conduce la ideea că acest om nu e calificat să ocupe funcţia în care se află şi pe care a obţinut-o, oricum, discutabil. Numai un inconştient sabotează o reuniune de importanţa Forului China – ECE, de maniera la care a făcut-o preşedintele de la Cotroceni. Declaraţiile răutăcioase la adresa musafirilor principali ai ţării sale, de genul „am fost şi eu la Beijing cu o listă, dar degeaba”, depăşesc sfera gafelor diplomatice şi o ating pe cea a bunului simţ, materie la care tot românul ştie la ce să se aştepte din partea căpitanului de vas încercat prin speluncile portuare şi meandrele unei cariere propulsate din umbră – pentru cel mai slab absolvent al şcolii de ofiţeri de marină – de instituţii pe care le-a servit cu devoţiune şi pe care le are şi azi de-a dreapta puterii sale. Iar ideea de a convoca Consiliul Suprem de Apărare al Ţării, marea sa pârghie de exercitare a controlului discreţionar într-o sumedenie de domenii, în chiar momentele unor întâlniri extrem de importante ale premierului, a fost de o genialitate care nu poate fi atribuită decât fluentului vorbitor de romgleză şi consilier pe probleme de securitate naţională al lui Băsescu, doar unul dintr-o galerie de personaje băsiste capabile să intimideze partenerii externi prin totala înstrăinare de subiecte. Un asemenea gest, dictat de evidenta invidie bolnăvicioasă pentru rolul lui Victor Ponta într-un eveniment internaţional foarte important, nu poate fi evaluat altfel decât ca o subminare stupidă a intereselor naţionale ale României. O fi Ponta „dottore”, „plagiator” „cu carenţe de educaţie”, etc., dar e primul ministru al României, iar atitudinea publică a preşedintelui aceleiaşi ţări faţă de el şi atribuţiile sale oficiale nu poate fi dictată decât de respectul pentru funcţiile pe care le au în stat. Ceea ce la Traian Băsescu e sublim, dar lipseşte cu desăvârşire.

În încheiere, se desprinde concluzia că mecanismele ce guvernează tonusul diplomatic şi mesajele publice ale Bucureştiului trebuie reconsiderate masiv, pentru că e nevoie de schimbări semnificative. Vopsitul gardului Parlamentului cu toţi şoferii instituţiei, pe repede înainte pentru că vine cineva important, o fi bun, dar nu convinge pe nimeni. Sub vopseaua nouă zace vechea rugină, după cum s-a putut vedea cu ochiul liber în amuzantele relatări ale unei televiziuni. E un exemplu ce ar trebui să dea de gândit. Din nefericire pentru experţii români, ale căror merite întârzie să fie confirmate de realitate, nici evaluarea Rusiei şi Chinei, separate ori luate împreună, nu dă dovadă de mai multă profunzime şi abordare profesionistă. Din păcate, nu pentru asemenea carenţe, ci pentru îndrăznela de a sta o clipă pe propriile picioare, e de aşteptat ca la Vilnius liderii de la Bucureşti să fie traşi de urechi de boşii UE, iar americanii să transmită „aliaţilor strategici” de pe malurile Dâmboviţei mesaje pe aceeaşi linie. Dacă Traian Băsescu chiar nu mai contează, cu excepţia capacităţii sale de a face rău, postura României, de a fi „prea mică pentru un război atât de mare” cum este eşichierul economic, financiar, diplomatic şi militar global al acestor zile, va fi cu certitudine sancţionată. E alegerea românilor înşişi să găsească, sau nu, aliaţii externi majori, cum sunt Rusia şi China, capabili să îi scoată din rolul de slugi umile ale unei lumi occidentale care îi desconsideră şi îi umileşte sistematic.

%d blogeri au apreciat asta: