Arhiva |

MESAJULIPOCRITULUI TRAIAN BASESCU CATRE ROMANI INAINTE DE A PLECA LA PREDEAL ,CU FAMILIA SI NEPOATA CU PRILEJUL SARBATORII NASTERII DOMNULUI!

24 dec.

 

  Traian Băsescu, a transmis marți, 24 decembrie a.c., un mesaj cu prilejul sărbătorii Naşterii Domnului.

Vă prezentăm acest mesaj:

„Dragi români,

Fie ca marea sărbătoare a Nașterii Domnului să reînnoiască în fiecare dintre noi speranța și bucuria de a fi împreună cu cei dragi. Fie ca Taina venirii lui Hristos în lume să ne ajute să ne gândim mai mult la semeni, la cei care ne sunt aproape sau în comunitățile din diaspora și, mai ales, la cei care au nevoie de compasiunea și solidaritatea noastră.!

Un Crăciun cu bucurie și sănătate! La mulți ani!”

Departamentul de Comunicare Publică
24 Decembrie 2013

THE ECONOMIST SI BASISTUL NAIV DAR FEROCE,BOGDAN CHIREAC:”ROMANIA AR PUTEA FI ZGUDUITA DE PROTESTE IN 2014!

24 dec.

Generale
România ar putea fi zguduită de proteste în 2014.

Asta reiese dintr-un raport publicat de revista „The Economist”, unde se arată că ţările din Balcani se află în pericol de a fi măcinate de neliniştea socială.
Motivele principale pentru care oamenii ar putea ieşi în stradă sunt diferenţele sociale şi nemulţumirea faţă de situaţia politică.

Chiar şi aşa, analiştii români sunt de părere că oameni nu-şi vor striga nemulţumirile în stradă, din moment ce nu prea au făcut-o până acum.

„Nu vor fi proteste de stradă. Va fi o mânie surdă. The Economist e o revistă foarte bună, dar nu înţeleg în niciun fel România. Nu o înţelegeau nici în anii ’90”, este de părere Bogdan Chirieac, informeaa Antena3 .

INTAIUL JURIST AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU ATACA LA CCR ,LEGEA CARE BLOCHEAZA MISCAREA POPULARA!

24 dec.

 

Legea prin care ONG-urile ale căror denumiri sunt asemănătoare cu cele ale unor autorităţi sau instituţii publice de interes naţional ori local sunt, practic, interzise a fost contestată la Curtea Constituţională de preşedintele Traian Băsescu. Iniţiată în 2010 de un grup de deputaţi PNL, PSD şi UDMR, legea pentru care Parlamentul şi-a dat votul final pe 10 decembrie ar avea efecte şi asupra proiectului politic al lui Băsescu, respectiv Fundaţia Mişcarea Populară şi partidul cu acelaşi nume aflat în curs de înfiinţare.

Astfel, potrivit legii contestate, asociaţiile, fundaţiile şi federaţiile care au denumiri ce “pot crea confuzie” au obligaţia să şi le modifice în maximum 2 ani. În caz contrar, vor fi dizolvate sau radiate din Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor.

Președintele Traian Băsescu a sesizat CCR cu privire la Legea asociațiilor și fundațiilor – DOCUMENT

Preşedintele reclamă legea invocând, printre altele, că ar fi permisă aplicarea retroactivă a acesteia. “Noile cerinţe în privinţa denumirii asociaţiilor, fundaţiilor şi federaţiilor au efecte retroactive întrucât instanţele de judecată şi persoanele care au înfiinţat asemenea entităţi nu aveau cum să ia în considerare noile prevederi, iar acum, practic, se regăsesc într-o altă situaţie juridică decât cea avută în vedere la data constituirii”, se arată în sesizarea semnată de Băsescu.

Legea a fost adoptată în primă fază de Parlament pe 19 iunie 2012. Ulterior, Băsescu a cerut reexaminarea, proiectul primind a doua oară votul final în Camera Deputaţilor, fără a-i fi modificat în mod esential conţinutul, pe 10 decembrie 2013. 264 de deputaţi au susţinut-o în timp ce doar 32, cei ai PDL, s-au opus. În februarie, legea fusese adoptată şi în Senat cu o largă majoritate.

CONZILIERUL PREZIDENTIAL,PENALUL CRISTIAN DIACONESCU,CEL CU UN MILION DE EUROI SI AFACERILE SALE SI ALE SOTIEI IL ATACA PE IURIE LEANCA,APARANDU-L PE BASESCU,STAPANUL SAU DE LA COTROCENI!

24 dec.

 

Consilierul prezidențial Cristian Diaconescu a criticat, marți, declarațiile de la București ale premierului moldovean Iurie Leancă, potrivit cărora Traian Băsescu ”scindează” Moldova.

„Spre deosebire de Iurie Leancă, preşedintele Traian Băsescu nu consideră că Moldova a început cu pactul Ribbentrop-Molotov. Avem un spaţiu comun identitar, care nu poate fi negat de nimeni. Preşedintele a vorbit de un popor care va fi în mod categoric parte a Uniunii Europene. Ca să nu mai vorbesc că a vorbit de premisa decenţă – când voinţa populară va exista de partea cealaltă a Prutului, lucrul va fi mai simplu. Preşedintele nu poate merge împotriva poporului. Un preşedinte nu poate merge împotriva acestui spirit“, a spus Diaconescu.

El a declarat că numai la „Bucureşti şi Moscova se poate discuta de încălcarea actului de final de la Helsinki (n.r. – privind suveranitatea unui stat)”.

Consilierul prezidenţial a adăugat că „de-a lungul anilor am avut zeci de întâlniri cu Leancă. M-aş fi aşteptat de la aproape oricine, dar nu de la Iurie Leancă. Să vii tu la Bucureşti, Leancă şi împreună cu Victor Ponta să-l ataci pe preşedinte, după ce cu o seară înainte de summitul de la Vilnius ai venit la Cotroceni şi ai cerut sprijinul preşedintelui, mi se pare incredibil”.

Diaconescu a mai spus că „Leancă ştie foarte multe lucruri, inclusiv cât de mult ajutor politic a primit de la Traian Băsescu. Să vii aici şi să spui de o atitudine greşită a preşedintelui Băsescu, mi se pare incredibil”.

Iurie Leancă a spus, luni, la Antena 3, că declaraţii de genul celor făcute de preşedintele Traian Băsescu privind unirea cu România ”ne scindează societatea” și creează probleme suplimentare. El a susținut că, imediat după acea afirmație a liderului statului român, au existat poziţii din partea minorităţii găgăuze din sudul Moldovei, precum şi din partea Dumei ruseşti privind o consolidare militară.

EVZ.ro

CONZILIERUL PREZIDENTIAL FOSTUL UASECERIST TIGAN IULIAN CHIFU IL ATACA PE PREMIERUL IURIE LEANCA CARE I-O SPUS LUI TRAIAN BASESCU „VERDE IN FATA „CA DECLARATIILE ACESTUIA FAC RAU R.MOLDOVA!

24 dec.

 

Prim-ministrul guvernului de la Chişinău, Iurie Leancă ” s-a descalificat ca premier, diplomat şi membru al PPE”, susţine pe pagina sa de Facebook consilierul prezidenţial Iulian Chifu, care afirmă că, „penttru 90 mln Ron”, Leancă îşi pune la „serviciile la dispoziţie” contra preşedintelui Băsescu.

„Am avut dreptate cu Iurie Leancă. S-a descalificat ca premier, diplomat şi membru al PPE. Cine a mai văzut prim ministru care vine într-o ţară vecină şi, pentru 90 mln Ron, să-şi pună serviciile la dispoziţie într-un război intern contra Preşedintelui acelui stat. Un stat care cca 75 la sută din din cele 500 milioane euro – ajutor pentru dezvoltare – pe care România i-a plătit în calitate de stat membru UE au ajuns în Republica Moldova în principal în programe de reformă instituţională, programe ce au făcut posibilă atât liberalizarea iminentă a vizelor în spaţiul UE cât şi pregătirea pentru parafarea celor două acorduri de la Vilnius ; acordarea cetăţeniei române; a acordat 5500 burse de studii anual pentru licee şi universităţi din România; atunci când Prutul a inundat şi a distrus sate din Republica Moldova s-au construit case în valoare de 9 milioane euro; o nouă interconectare de 100 kw a sistemului energetic a fost gata pe teritoriu României încă din luna noiembrie; a început de asemenea construcţia gazoductului Iaşi – Ungheni şi lista poate continua”, enumeră consilierul prezidenţial Chifu.

Chifu mai susţine că, dincolo de „orice păreri”, premierul moldovean ” a depăşit orice limită” şi că ” măcar şeful său de partid ar trebui să reacţioneze, pentru a evita discutarea cazului în PPE”.

„.. actualul atac ridică probleme relevante, mai ales când vine de la persoane care nu şi-au apărat atât de clar pozitţiile în privinţa situaţiei din regiunea separatistă Transnistria, de exemplu, sau a presiunilor suportate din partea Rusiei în jurul summitului de la Vilnius. L-aţi auzit vreodată pe dl. Leancă solicitând retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova? Aici ar trebui să fie cu adevărat ferm şi implicat, nu în politica de la Bucureşti, în afara oricărei campanii electorale”, îşi continuă criticile Chifu la adresa premierului moldovean Leancă.

Republica Moldova are nevoie de mesaje de susţinere pentru integrarea în UE care să consolideze societatea, nu de declaraţii ca ale preşedintelui Traian Băsescu care să scindeze societatea, consideră premierul moldovean, Iurie Leancă, precizând că problema unirii cu România nu este pe agendă.

Leancă a insistat că Republica Moldova are nevoie de mesaje de susţinere în jurul ideii de integrare în Uniunea Europeană şi a adăugat că speră ca, pe viitor, declaraţiile şi acţiunile „să se axeze pe această dimensiune”.

Premierul moldovean s-a aflat recent în vizită oficială la Bucureşti.

Iurie Leancă a mai fost subiectul unor păreri critice ale consilierului prezidenţial Chifu, aceastea fiind exprimate pe pagina de Facebook a lui Chifu.

CRIN ANTONESCU DE FRICA SA NU FIE DEBARCAT DIN FRUNTEA PNL,VEDE „TRADARI „ALE MINISTRILOR LIBERALI!

24 dec.

Președintele PNL se simte trădat de toată lumea în ultima perioadă. E foarte sigur în acest moment că PSD nu îl va mai susține la alegerile prezidențiale și mai nou își acuză miniștrii că negociază peste capul lui soarta PNL.
 
O discuție în acest sens a avut loc la Senat în aceste zile în prezența mai multor vicepreședinți executivi care dețin și portofolii importante în Guvernul Ponta II. Crin Antonescu i-a acuzat direct pe doi dintre ei că au negociat cu premierul fără mandat din partea PNL o participare comună la europarlamentare, potrivit informațiilor noastre.
 
 
Vizat direct a fost Radu Stroe, ministrul afacerilor Interne care ar fi negociat cu premierul ca la piață. Inițial i-a cerut premierului paritate 50 la 50, apoi a mers pe 60 la 40. „Președintele s-a arătat scârbit de acest târg și a spus că atât cât el va fi președinte, liberalii vor merge singuri în alegeri și nu vor sta la mâna psd-iștilor”, a declarat pentru pesurse.ro unul din participanții la întâlnire.
 
Antonescu le-a spus vicepreședinților săi că PNL trebuia musai la alegerile europarlamentare să ia chiar și 2-3% mai mult decât PDL pentru a câștiga bătălia pe dreapta. I-a avertizat să nu-i creadă pe cei care spun că PDL e la pământ pentru că și-a revenit spectaculos și e în jurul a 20% în acest moment.
 
Surse din apropierea celor înfierați de Crin Antonescu susțin altceva. De fapt nu au negociat cu premierul de capul lor ci cu mandat de la președintele partidului care acum pus în situație dificilă aruncă vina pe executanți.
 
Sunt destui membri ai Biroului Politic Național al PNL care susțin că Antonescu ar trebui să fie mai pragmatic și să „îi pupe și mâna lui Ponta până ajunge la Cotroceni” și apoi să facă ce vrea el.
 
Anterior premierul anunțase după o ședință a BPN al PSD că a primit o solicitare de liste comune din partea PNL și care urmează a fi analizată în proxima întâlnire a Comitetului Executiv al PSD.
Video

COLINZI DE MOS CRACIUN!

24 dec.

Video

CRESTINII SARBATORESC PE 25 DECEMBRIE CRACIUNUL,NASTEREA MANTUITORULUI IISUS HRISTOS!

24 dec.

Dintre sărbătorile de iarnă, cea mai aşteptată este Crăciunul, reprezentând o adevărată renaştere sufletească, creştinii celebrând la 25 decembrie Naşterea Mântuitorului Iisus Hristos.

(Foto: AGERPRES ARHIVA / AGERPRES)

La această sărbătoare sfântă, toţi creştinii îşi reîmprospătează sufletul cu amintirile copilăriei, revenindu-le în minte zăpezile bogate şi prevestitoare de rod îmbelşugat, colindele şi clinchetele de clopoţei, mirosul proaspăt de brad, dar şi de cozonaci, nerăbdarea aşteptării darurilor sub pomul de Crăciun, toate acestea creând o atmosferă de basm, linişte sufletească şi iubire.

În cultura românească, Crăciun este un personaj cu trăsături bivalente: are puteri miraculoase, specifice zeilor şi eroilor din basme, dar şi calităţi şi defecte specifice oamenilor. Ca persoană profană, este un om bătrân, un păstor bătrân cu barba de omăt, vecin cu Moş Ajun, fratele său mai mic. Sub influenţa creştinismului, Crăciun apare şi ca figură apocrifă: s-a născut înaintea tuturor sfinţilor, este mai mare peste ciobanii din satul în care s-a născut Hristos şi altele. Legendele naşterii Domnului zugrăvesc peisajul etnografic al unui sat pastoral unde trăia Moş Crăciun şi avea case mari, grajduri, coşare şi târle pentru vite. Pe neaşteptate, în acest sat liniştit soseşte o femeie necunoscută care, simţind că i-a venit vremea să nască, bate la poarta casei lui Moş Ajun şi îi cere găzduire. Motivând că este om sărac, acesta o trimite la fratele său bogat, Moş Crăciun. Acesta, fără să ştie că femeia este Maica Domnului, nu o primeşte sau o trimite să nască în grajdul vitelor.

Crăciuneasa ajută străina să nască, faptă pedepsită de Crăciun cu tăierea mâinilor din coate. Când Moş Crăciun află că în grajdul său s-a născut Domnul Iisus, se căieşte şi cere iertare lui Dumnezeu devenind primul creştin; sfântul cel mai bătrân; soţul femeii care a moşit-o pe Maria.

La apariţia creştinismului, Crăciun era un zeu atât de venerat încât nu a putut fi exclus cu desăvârşire din Calendarul Popular şi din conştiinţa oamenilor care adoptaseră credinţa în Hristos. Prin tot ceea ce face, Crăciunul se opune sau împiedică naşterea pruncului Iisus întrucât venirea Lui presupune mai întâi plecarea (moartea) Moşului, tradiţiile contemporane despre Moşul darnic şi bun, încărcat cu daruri multe, fiind influenţe livreşti pătrunse în cultura populară.

De Crăciun au loc o serie de practici atestate în toate zonele ţării, care au în centrul lor colindele şi mesele rituale.

Crăciunul mai este numit şi sărbătoarea familiei; este ocazia când toţi se reunesc, părinţi, copii, nepoţi îşi fac daruri, se bucură de clipele petrecute împreună în jurul mesei, cu credinţa că prin cinstirea cum se cuvine a sărbătorilor vor avea un an mai bogat.

Obiceiuri şi superstiţii de Crăciun
În dimineaţa de Crăciun, femeile pun un ban de metal şi o nucă în apa în care se spală pentru a fi frumoase şi bogate. Dacă faci baie în ziua de Crăciun, vei rămâne curat tot anul. Aduce ghinion să porţi pantofi noi de Crăciun.

Dacă este cer senin de Crăciun va fi un an roditor, iar dacă bate vântul, acesta va aduce ghinion.

Ciobanii aşează sub pragul casei un drob de sare învelit, pe care îl lasă în acel loc până în aprilie, la „Alesul oilor”. Atunci îl scot, îl macină şi, amestecat cu tărâţe, îl dau oilor, pentru ca turma să sporească.

În noaptea de Crăciun pe masă se pune un colăcel, în care se înfige un cuţit. Masa trebuie să rămână întinsă toată noaptea, iar cine are cămin lasă focul aprins.

De Crăciun, pâinea se aşează sub masă, ca să atragă norocul, iar sub faţa de masă se pune pleava de grâu, pentru belşug. Până la Crăciun, toată lumea trebuie să se împace cu duşmanii.

O superstiţie spune că pentru a fi protejat de deochi şi de farmece, se pun în cele patru colţuri ale mesei usturoi şi seminţe de mac.

Ca să le vină peţitori, din Ajunul Crăciunului şi până la Iordan (Bobotează), fetele mătură casa de la prag înspre răsărit. În aceste două săptămâni este bine ca fetele mari să nu dea gunoiul afară din casă.

În unele legende, se spune că unul dintre animalele alese de Maica Domnului este broasca. Aceasta a fost cea care a vestit Sfânta Naştere. Drept urmare, trupul broaştei nu putrezeşte, ci se usucă, nefiind mâncat de viermi. Se consideră că cine omoară o broască face un mare păcat.

În Ajun, fetele pot face vrăji ca să îşi afle ursitul. Fata trebuie să postească toată ziua. Seara, prima îmbucătură luată în gură trebuie să o pună în brâu, iar când se duce la culcare trebuie să întindă brâul pe jos şi să facă trei mătănii peste el. Noaptea îşi va visa ursitul.

Tradiţia spune că de Crăciun se deschide cerul şi este văzut, de către cei buni, Dumnezeu stând cu sfinţii şi îngerii la masă. Copiii născuţi de Crăciun sau de Anul Nou sunt norocoşi.

Bradul de Crăciun
Pomii au fost un simbol al vieţii cu mult înainte de creştinism. În cea mai scurtă zi a anului, în decembrie, egiptenii antici duceau în casele lor ramuri verzi de palmier, care simbolizau triumfului vieţii asupra morţii.

În aceeaşi perioadă a anului, preoţii druizi serbau solstiţiul de iarnă decorând stejarii cu mere aurii.

Până în secolul XII, pomii de Crăciun erau atârnaţi de tavan ca un simbol al creştinătăţii.

Mai târziu, în Evul Mediu, în luna decembrie, în copaci erau atârnate mere roşii. Acestea erau un simbol al lui Adam şi al Evei (alungaţi din Paradis din cauza unui măr), iar pomii erau numiţi Copacii Paradisului.

Prima referire la un brad decorat pentru Crăciun apare la Riga, în Lituania, în 1510. În 1521, prinţesa Helene de Mecklembourg a împodobit primul brad de Crăciun din Paris după căsătoria cu ducele de Orleans.

(Foto: AGERPRES ARHIVA / AGERPRES)

Brad în Piaţa Palatului din Bucureşti, 1951

O altă menţiune scrisă referitoare la împodobirea unui pom de Crăciun, în Germania, datează din 1531.

În 1601, un vizitator al oraşului german Strasbourg (astăzi în Franţa) consemnează o familie care decora un copac cu „napolitane şi beţe de zahăr aurii răsucite şi flori de hârtie de toate culorile”.

Coloniştii germani şi mercenarii care au luptat în Războiul de Secesiune au dus obiceiul bradului de Crăciun peste Atlantic. Documentele menţionează că, în 1804, soldaţii americani de la Fort Dearborn au dus copaci din pădure în barăcile lor.

Marea Britanie a făcut cunoştinţă cu brazii de Crăciun abia în 1841, când soţul german al reginei Victoria, Prinţul Albert, a dus la castelul Windsor un brad pentru familia regală.

Bradul de Crăciun este un obicei occidental care a căpătat amploare, începând cu a doua jumătate a secolului al XlX-lea. În zilele noastre, împodobirea bradului de Crăciun a devenit unul dintre cele mai iubite datini atât în mediul urban, cât şi în mediul rural.

(Foto: AGERPRES ARHIVA / AGERPRES)

Târg de sărbători în Bucureşti, 1951

Crăciuniţa (Schlumbergera), floarea iernii
Schlumbergera este o varietate formată prin încrucişarea mai multor specii sălbatice de cactuşi. Este numită şi ”Crăciuniţa” şi este un cactus originar din Brazilia, ce devine foarte decorativ iarna.

Este cultivată pentru frumuseţea florilor sale care apar de obicei în preajma Crăciunului. Planta înfloreşte numai dacă timp de câteva luni înainte de iarnă nu i se schimbă amplasarea. De aceea se mai numeşte şi ”Nu mă deranja”.

Schlumbergera, numită popular şi cactusul crab sau homar, datorită formei tulpinilor, are flori în culori variate, de la alb, roz, roşu, purpuriu, violet, portocaliu şi galben până la roşu intens, roz-portocaliu şi auriu. Are tulpinile plate, articulate în formă de curea, care atârnă mai ales în faza de înflorire care durează din noiembrie până la sfârşitul lunii ianuarie.

Contrar celorlalţi cactuşi, necesită locuri uşor umbrite, cu umiditate ridicată în aer. Nu suportă schimbarea poziţiei sau mişcarea vasului în faza de formare şi creştere a bobocilor, aceştia căzând foarte repede. Se plasează în încăperi cu orientare spre est sau vest, în dreptul unei ferestre, în locuri unde nu se formează curenţi de aer, mai ales iarna. Dacă soarele e puternic vara, se umbreşte uşor. În timpul verii se poate pulveriza fin cu apă şi suportă bine căldura. Toamna trebuie ţinută într-un loc luminos şi răcoros şi se udă mai rar.

Dacă vreţi ca Schlumbergera să înflorească de Sărbători, nu trebuie niciodată expusă în plin soare pe perioada de vară. Iarna poate fi lăsată la soare, pentru că razele slabe nu îi dăunează. În perioada de repaus, din august până în octombrie, Schlumbergera trebuie să stea în locuri unde temperatura nu este mai mare de 15 grade Celsius şi mai mică de 12 şi se udă mai rar. La sfârşitul acestei perioade, se recomandă transplantarea într-un ghiveci cu puţin mai mare şi într-un amestec nou de pământ.

Odată ce planta a început să înmugurească, nu trebuie ţinută într-o încăpere unde se aprind surse de lumina artificială după apus.

Dacă vreţi să aduceţi sărbătorilor de iarnă un aer proaspăt şi intim, Schlumbergera este cea mai potrivită prin frumuseţea şi abundenţa florilor din perioada Crăciunului. AGERPRES.

MOS AJUN,FRATELE LUI MOS CRACIUN,CELEBRAT PE 24 DECEMBRIE!

24 dec.

 

 

Conform credinţei populare, Maica Domnului, fiind cuprinsă de durerile Facerii, cere adăpost lui Moş Ajun. Motivând că este om sărac, o refuză, dar o îndrumă spre fratele său, mai mare şi mai bogat, Moş Crăciun.

 

 

Se spune că acesta era un om rău, în schimb soţia lui, Crăciuneasa, femeie miloasă şi bună la suflet, le-a oferit adăpost, dar fiindu-i frică de mânia lui Crăciun a ascuns-o în grajdul pentru animale. Crăciun, aflând cele petrecute, s-a mâniat şi a tăiat mâinile soţiei sale. Atunci Fecioara Maria a făcut o minune lipind braţele Crăciunesei la loc. Această întâmplare a dus la transformarea lui Crăciun într-un om blajin şi plin de milă.

Tradiţia legată de Moş Crăciun, care împarte daruri copiilor cuminţi în noaptea de Crăciun (24/25 decembrie), a apărut în secolul al IX-lea. El este îmbrăcat într-un costum roşu cu blăniţă albă pe margini, cizme negre şi o căciulă roşie, cu o barbă mare şi albă ca zăpada.

Marele secret al adresei lui Moş Crăciun a fost divulgat în 1927, la un post de radio finlandez, de către Markus Rautio („Uncle Markus”), gazda emisiunii „Ora Copiilor”. El a declarat că Moş Crăciun locuieşte în Munţii Korvatunturi (în traducere, „Muntele Ureche”), care se află în ţinutul Savukoski, la graniţa Finlandei cu Rusia.

Spiriduşii şi renii lui Moş Crăciun sunt personaje importante în legendele legate de Crăciun. Fiecare dintre cei şase spiriduşi are misiunea sa.

Bushy Evergreen este inventatorul maşinii magice de fabricat jucării. În timpul anului spiriduşii construiesc jucării. La locuinţa moşului sosesc zilnic o mulţime de scrisori trimise de copii din toată lumea.

Shinny Upatree este cel mai vechi prieten al lui Moş Crăciun şi cofondator al satului secret din Laponia, de a cărui pază se ocupă Pepper Minstix.

Alabaster Snowball este administratorul Listei celor Cuminţi şi Neastâmpăraţi, iar Sugarplum Mary este ajutorul soţiei lui Moş Crăciun.

Wunorse Openslae a făcut sania lui Moş Crăciun şi o întreţine pentru performanţe uimitoare. Se spune că renii ating viteze mai mari decât luminile pomului de Crăciun.

Cel mai cunoscut dintre renii lui Moş Crăciun este Rudolph. El îi conduce pe ceilalţi reni – Blitzen, Comet, Cupid, Dancer, Dasher, Donder, Prancer şi Vixen.

Atunci când nu este foarte grăbit, moşul se odihneşte mâncând din prăjiturelele şi laptele pe care copiii le pregătesc pentru el.

În SUA există 34 de locuri ce poartă numele renilor. Dintre acestea, 27 sunt în Alaska.

Tradiţii în Ajunul Crăciunului la români

Ziua Crăciunului se bucură de o pregătire specială încă din ziua premergătoare acestei sărbători, numită Ajunul Crăciunului (24 decembrie). La sate, îndeosebi, sunt păstrate mult mai bine tradiţiile acesteia.

În Ajunul Crăciunului, gospodinele pregătesc covrigi, colaci (care, în tradiţia populară trebuie să amintească de înfăşurarea unei mâini cu degetele întinse aparţinând Crăciunesei, care a ajutat-o pe Maica Domnului la naşterea pruncului şi căreia i-au fost tăiate mâinile). Colacii sunt pregătiţi pentru colindătorii care vor veni să ureze pe la casele gospodarilor. Covrigii sunt daţi colindătorilor copii, colăceii sunt pentru colindătorii mai numeroşi, iar colacii vor fi ai flăcăilor şi ai colindătorilor neamuri.

De asemenea, se pregătesc turtele, care se mai numesc şi ”scutecele Domnului”, amintind de cele care au fost folosite la naşterea Mântuitorului. Acestea sunt presărate din timp cu apă călduţă, cu zahăr pisat, amestecat cu nucă sau cu sămânţă de cânepă. În seara de Ajun, stăpâna casei, merge în ‘casa mare’, aşează pe masa de sub icoană o sticlă de vin roşu, la dreapta sticlei farfuria cu turte, o altă farfurie cu bob, perje (prune) fierte, iar în cele patru colţuri ale mesei câte un colac. Între cei din partea dreaptă se pune câte un fuior de cânepă despre care unii spun că ar fi barba lui Moş Crăciun.

Împodobirea mesei din seara de Ajun diferă de la o zonă la alta, dar are în comun faptul că toate bucatele sunt de post. Nimeni dintre cei ai casei nu are voie să guste până ce preotul nu binecuvântează masa, nu gustă din felurile de mâncare şi nu cinsteşte un pahar cu vin. La plecare, părintele ia banii de sub faţa de masă, doi colăcei şi o parte din vinul din sticlă, iar dascălii poartă traistele de colaci.

Sfinţirea mesei de Ajun şi vestirea Naşterii Domnului este o datină veche îndeplinită de preoţi şi însoţitorii acestuia. În popor se spune că Ajunul Crăciunului presupune un post aspru. E indicat chiar să se ajuneze şi până nu se iveşte prima stea de seară, care aminteşte de steaua observată de magii de la Răsărit, nu trebuie să se mănânce nimic şi astfel omul va fi sănătos, va avea mult noroc şi va fi mai demn pentru Sfânta Împărtăşanie.

Există credinţa că în Ajunul Crăciunului cerurile se deschid şi de acest moment nu se pot bucura decât oamenii buni, iar cetele îngereşti pot fi auzite doar de cei curaţi la suflete. Deschiderea cerului permite oricărui creştin să îşi pună o dorinţă, care cu certitudine se va îndeplini.

În seara lui Ajun, stăpânii caselor au datoria să adune de prin sat toate lucrurile împrumutate pentru că locul lor este acasă. De asemenea, fetele nemăritate roagă mamele să-l determine pe preot să zăbovească un timp pe laiţă şi să mănânce câte ceva, ca astfel peţitorii lor să nu întârzie. Femeia care se ocupă de colacii pentru Crăciun se duce în grădină sau în livadă şi cu mâinile pline de aluat spune: ‘măr, astfel rodnic să fii cum stă aluatul pe mâinile mele’. Alte gospodine după ce dau pâinea în cuptor nu uită imediat să spună: ‘cum e cuptorul, lopata plină de pâine, aşa să fie copacii, pomii plini de poame’.

În pregătirea Ajunului Crăciunului sunt implicaţi şi copiii de toate vârstele, care, cu mult timp înainte, s-au pregătit pentru a umbla cu colindatul. AGERPRES.

TRAIAN BASESCU „INTAIUL LEGIUITOR”AL ROMANIEI I-O CERUT PRESEDINTELUI SENATULUI CRIN ANTONESCU ,REEXAMINAREA LEGII PRIVIND INFIINTAREA FUNDATIEI „PROIECT FERENTARI”!

24 dec.

 

Traian Băsescu a solicitat luni Senatului reexaminarea Legii privind înfiinţarea Fundaţiei „Proiect Ferentari”, „în sensul respingerii acestui act normativ”, între motivele invocate de şeful statului fiind şi suprapunerea atribuţiilor fundaţiei cu cele ale Agenţiei Naţionale pentru Romi, informează Administraţia Prezidenţială.

 

 

Preşedintele îşi motivează cererea arătând că actul normativ trimis spre promulgare prevede, în cuprinsul art. 1, prin derogare de la Ordonanţa Guvernului 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, înfiinţarea Fundaţiei „Proiect Ferentari” a Secretariatului General al Guvernului. Dar, „în cuprinsul art. 1 nu se menţionează, în mod expres, prevederile de la care se face derogarea prin acest act normativ, ale OG 26/2000. Totodată, nu se prevede ce rol are SGG, prin atribuire echivocă ‘se înfiinţează Fundaţia ‘Proiect Ferentari’ a SGG’, nefiind deci clar dacă fundaţia se află în subordonarea SGG sau acesta este fondator al acestei entităţi”.

De asemenea, susţine preşedintele Băsescu, nu se stabilesc în mod clar în expunerea de motive argumentele care stau la baza derogării prevăzute la art. 1, simpla invocare a „situaţiei de fapt existente la momentul actual”, nefiind suficientă să fundamenteze elaborarea proiectului de lege de către Guvern.

În context, preşedintele semnalează că activităţile fundaţiei, enumerate în art. 3, se suprapun cu atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Romi, aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului.

De asemenea, şeful statului arată că legea prevede, la art. 2, că fundaţia are ca obiective principale îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor de etnie romă în comunităţile în care aceştia trăiesc, precum şi identificarea şi administrarea finanţării, cu celeritate şi transparenţă, a obiectivelor de investiţii în comunităţile de romi, indiferent dacă acestea se află în mediul urban sau rural.

„În ceea ce priveşte perspectiva importanţei şi utilităţii obiectivelor acestei fundaţii, în art. 2 din lege, lipsesc principiile de bază care privesc organizarea şi funcţionarea persoanei juridice nou-înfiinţate, principii a căror detaliere ar conduce la definirea clară a statutului propriu”, susţine Traian Băsescu.

În plus, Băsescu semnalează că în art. 6 din acest act normativ se reglementează structura organului de conducere a acestei persoane juridice care ar urma să fie compus din şapte membri, dar nu se precizează criteriile de selecţie pentru al şaptelea membru, un reprezentant al unei organizaţii neguvernamentale, fiind desemnat de către SGG.

În opinia şefului statului, acest lucru „nu poate decât să arate, în mod neechivoc, faptul că această fundaţie nu are o capacitate reală de a fi în afara deciziei politice, deşi se menţionează, la art. 1 al actului normativ trimis spre promulgare, că această fundaţie este o persoană juridică română, apolitică şi de utilitate publică”.

„De asemenea, facem observaţia că denumirea fundaţiei creează confuzie cu privire la destinaţia propriu-zisă a acestui organism. Denumirea induce percepţia că organismul se va concentra pe situaţia comunităţii rome din aria urbană Ferentari, în timp ce aria obiectivelor arată că această fundaţie va urmări ‘îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de viaţă ale cetăţenilor români de etnie romă în comunităţile în care aceştia trăiesc’ (art. 2 lit. a)”, adaugă Traian Băsescu.

„Având în vedere competenţa legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea legii trimisă spre promulgare, în sensul respingerii acestui act normativ, ţinând cont de motivele invocate”, concluzionează Traian Băsescu, în cererea adresată preşedintelui Senatului, Crin Antonescu. AGERPRES.

TRAIAN BASESCU”TORQUEMADA” A SEMNAT LUNI DECRETE PRIVIND ELIBERARAREA DIN FUNCTIE A MAI MULTOR JUDECATORI SI PROCURORI DIN TARA!

24 dec.

 

 

Traian Băsescu a semnat luni decrete privind eliberarea din funcţie a mai multor judecători şi procurori din ţară şi a promulgat o serie de legi, potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale.

 

 

Şeful statului a promulgat legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 96/2013 privind acordarea de drepturi unor membri ai Corpului diplomatic şi consular.
De asemenea, a promulgat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 101/2011 privind reglementarea condiţiilor pentru vânzarea unor imobile, proprietate privată a statului, aflate în administrarea Regiei Autonome „Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat”, a imobilelor proprietatea RA-APPS, pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile, pentru reglementarea cheltuielilor de cazare în unele situaţii speciale, precum şi pentru modificarea unor acte normative.
Băsescu a mai semnat decretele privind promulgarea Legii apiculturii şi a Legii privind aprobarea Ordonanţei Guvernului 31/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului 196/2005 privind Fondul pentru mediu.
Alte decrete vizează eliberarea din funcţie a unor judecători şi procurori:
* Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Tribunalul Vrancea, membru ales al Consiliului Superior al Magistraturii, în prezent suspendat din funcţie, a domnului Adrian-Toni Neacşu – demisie;
* Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Judecătoria Buftea a doamnei Iulia-Cristina Stănciulescu-Ilie – demisie;
* Decret privind eliberarea din funcţia de judecător cu grad profesional de curte de apel la Tribunalul Hunedoara, delegat la Curtea de Apel Alba Iulia a domnului Iosif Morcan – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Tribunalul Cluj a doamnei Georgeta Gliga – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti a doamnei Marioara Arhip – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Curtea de Apel Bucureşti a doamnei Daniela-Maria Yanay – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de judecător la Tribunalul Teleorman a doamnei Anica Diojdescu – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj şi numirea în funcţia de judecător la Tribunalul Gorj a domnului Octavian-Cosmin Semenescu;
* Decret privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a doamnei Angela-Eugenia Nicolae, în prezent suspendată din funcţie – demisie;
* Decret privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a domnului Gabriel-Doru Zamfirescu – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de procuror la Serviciul Teritorial Piteşti din cadrul Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism a doamnei Nicoleta Lungu – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti a domnului Dan Popa – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sălişte a doamnei Gabriela Giurgiu – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de procuror general adjunct la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Galaţi a domnului Niculaie Chirilă – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vâlcea a domnului Nicolaie Almaşi – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Gorj a domnului Gheorghe Focşan – pensionare;
* Decret privind eliberarea din funcţia de prim-procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Lugoj a domnului Dumitru Cornean – pensionare. AGERPRES.

PREMIERUL VICTOR PONTA A DECLARAT ,LUNI SEARA,LA ANTENA 3,CA DUPA CE A AVUT DISCUTII CU PREMIERUL BRITANIC,DAVID CAMERON,”NU VOR FI NICIUN FEL DE DISCRIMINARI IMPOTRIVA ROMANILOR IN MAREA BRITANIE DUPA 1 IANUARIE 2014!

24 dec.

 

 

Premierul Victor Ponta a declarat, luni seară, la Antena 3, că a avut discuţii cu premierul britanic David Cameron şi că este convins că nu vor exista niciun fel de discriminări legale împotriva românilor în Marea Britanie după 1 ianuarie 2014.

 

 

„Nu doar că am vorbit cu premierul Cameron, ambasadorul nostru acolo (n.r. în Marea Britanie) a fost extrem de prezent, miniştrii noştri merg la Londra. Sunt două lucruri diferite: în primul rând în ceea ce priveşte normele şi legea. E foarte clar că de la 1 ianuarie Marea Britanie ridică restricţiile pentru români. (…) Am prezentat împreună cu Guvernul britanic studii independente care arată foarte clar că nu va fi un val de milioane de români care să plece la 1 ianuarie în Marea Britanie, ci este doar o mişcare de media şi de politicieni radicali şi populişti”, a spus primul ministru.
Premierul s-a arătat de acord cu declaraţiile venite din partea Guvernului britanic potrivit cărora nu se doreşte ca nimeni din Europa să abuzeze de pe urma sistemul britanic de protecţie socială, dar a precizat că a face discriminare „că e vorba de români sau bulgari este inacceptabil”
Victor Ponta a adăugat că de multe ori sunt preluate „lucrurile rele şi mai puţin cele bune”, amintind în acest context o campanie pozitivă a ziarului The Economist care în ultima sa ediţie a publicat un articol în care spunea „Români, bulgari sunteţi bineveniţi!” „Va fi un efort de comunicare şi în perioada următoare, însă eu sunt absolut convins că nu va fi vorba de niciun fel de discriminare legală împotriva românilor. Şi mai e un lucru: când o să începem şi noi românii să vorbim bine despre noi, să nu ne mai înjurăm noi în faţa străinilor, să nu ne mai pârâm în faţa străinilor, să nu mai spunem noi ce răi suntem, atunci o să avem mult mai mult succes decât în acest moment”, a conchis primul ministru. AGERPRES.

CE ISI DORESTE PREMIERUL VICTOR PONTA PENTRU ANUL CE VA SA VINA 2014 :”O ROMANIE PUTERNICA SI O SCHIMBARE PRIN CARE SA SE INCHEIE O PERIOADA DE „CEARTA SI DE DISTRUS „PENTRU ROMANIA!

24 dec.

 

 

Premierul Victor Ponta a declarat luni seară, la Antena 3, că pentru 2014 îşi doreşte o schimbare prin care să se încheie o perioadă de „ceartă şi de distrus” pentru România.

 

 

„Îmi doresc în 2014 o schimbare. În timp ce Moldovei îi doresc să rămână pe drumul european, eu pentru România îmi doresc să schimbăm zece ani de ceartă şi de distrus cu zece ani, măcar să ţină, de construcţie pentru noi ca ţară şi pentru noi ca naţiune”, a afirmat premierul Ponta, în cadrul unui interviu comun cu omologul său moldovean, Iurie Leancă.
Primul ministru şi-a exprimat dorinţa ca de anul viitor românii să poată fi din nou uniţi în jurul unor obiective fundamentale. „Îmi doresc ca anul 2014 să încheie această perioadă de tranziţie de la comunismul anului ’89 la ceea ce înseamnă o societate puternică, europeană, democratică şi vreau, în 2014, românii să redescopere faptul că cine i-a dezbinat până acum, le-a făcut rău şi că, dacă reuşesc să fie din nou uniţi în jurul unor obiective fundamentale, cum este obiectivul sprijinirii Moldovei, cum este obiectivul dezvoltării economice, cum este obiectivul poziţiei noastre regionale, acela este, de fapt, viitorul corect şi direcţia bună pentru România”, a spus Victor Ponta.
Întrebat unde îşi va petrece sărbătorile, premierul a răspuns: „Aici, cu copiii”. AGERPRES.

Video

JON BON JOVI – PLEASE COME HOME FOR CHRISTMAS!

24 dec.

Video

CASCADA – LAST CHRISTMAS!

24 dec.

%d blogeri au apreciat: