Arhiva |

INTAIUL DEMIS AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU IMPREUNA CU SOTIA SA MARIA ISI PETRECE SARBATORILE DE CRACIUN LA VILA DE PROTOCOL DIN PREDEAL!

25 dec.

 

 

basescu-zapada-predeal Traian Băsescu, împreună cu soţia sa, îşi petrece sărbătorile la vila de protocol din Predeal. Preşedintele a ajuns marți în Predeal şi s-a cazat la vila de protocol.

Este deja o tradiţie ca Traian Băsescu să-şi petreacă Crăciunul la munte. Sunt aşteptate şi fiicele preşedintelul să-şi petreacă sărbătorile alături de acesta.

Chiar dacă nu are zăpadă ca să se poată plimba cu snowmobilul, preşedintele va avea o ocupaţie cel puţin la fel de plăcută: o va scoate la plimbare pe micuţa Sofia Anais. Este primul Crăciun al nepoatei prezidenţiale, iar mama ei, Elena, o va duce la munte.

În 2012, preşedintele Traian Băsescu a petrecut Crăciunul tot la Predeal, unde a fost văzut plimbându-se cu snow-mobil-ul. Ulterior, preşedintele şi familia sa au sărbătorit Anul Nou în staţiunea Covasna.

Video

25 DECEMBRIE 1989 – AU TRECUT 24 DE ANI DE LA EXECUTIA SOTILOR CEAUSESCU!

25 dec.

Au trecut 24 de ani de la execuţia soților Ceaușescu.

Nicolae şi Elena Ceauşescu au fost judecați şi condamnați la moarte de Tribunalul Militar Excepţional în Ajunul Crăciunului din 1989.

În memoria celor doi, la mormintele acestora au fost aprinse lumânări și aduse coroane de flori de către nostalgicii regimului comunist.

După un proces care a durat două ore, cei doi au fost executaţi la Târgovişte, în ziua de Crăciun, în jurul orei 15.00.

Execuţia a fost transmisă la postul naţional de televiziune.

MESAJUL DE CRACIUN ADRESAT ROMANILOR DE LIDERUL LIBERAL CRIN ANTONESCU!

25 dec.

„Astăzi, în zi de sărbătoare, le doresc din suflet un sincer LA MULȚI ANI tuturor celor care își sărbătoresc onomastica. Sfântul Cristian să vă ocrotească pretutindeni. Multă sănătate, fericire, împliniri și realizări pe toate planurile! Pace și liniște alături de cei dragi!” – Crin Antonescu, 25 decembrie 2012

Nu ştim la care sfânt s-a referit domnul Antonescu, dar nu avem decât două variante. Oricum am lua-o, ceva nu se leagă.

Pentru posteritate:

crin-antonescu-sfantul-cristian

Ce o fi fost în mintea celui care are în grijă pagina lui Crin Antonescu pe facebook? De Crăciun, creştinii sărbătoresc naşterea lui Iisus. La ce sfânt s-o fi gândit? Catolic sau ortodox?

Probabil nu s-a gândit la nimic. Cineva l-a tras de mânecă douăzeci de minute mai târziu, când mesajul a dispărut cu tot cu comentarii. Oana Dobre a remarcat prima gogomănia.

Dar să îl lăsăm pe domnul Antonescu să doarmă şi, dacă tot suntem la capitolul Cristian, să aflăm următoarele:

La catolici: 12 noiembrie

Catolicii îl sărbătoresc pe Sfântul Cristian pe 12 noiembrie. Potrivit paginii Arhidiecezei romano-catolice de Bucureşti, Sfântul Cristian a făcut parte dintr-o misiune de călugări camaldulezi, chemaţi de regele Boleslau să participe la activitatea de încreştinare a Poloniei. Misiunea era formată din doi italieni, Benedict şi Ioan, şi doi polonezi, Isac şi Matei; Cristian era un polonez primit între ei şi însărcinat să pregătească mâncarea. Toţi locuiau într-un schit, nu departe de Gniezno, pe malul Râului Warta. Într-o noapte, o bandă de tâlhari a atacat schitul şi i-a masacrat pe cei doi călugări italieni şi pe cei doi polonezi; bucătarul Cristian s-a apărat cu un baston, dar a fost răpus şi el. Aflând despre cele întâmplate, episcopul de Poznan a venit acolo şi a dispus ca trupurile celor patru călugări camaldulezi să fie înmormântate în biserică, iar al lui Cristian, în interiorul schitului. S-a considerat că sfinţenia sa a fost mai puţin eroică decât a tovarăşilor săi, deoarece a încercat să se apere. Asasinii au fost prinşi şi condamnaţi la moarte, dar regele Boleslau a comutat sentinţa, hotărând să fie puşi în lanţuri, legaţi de mormintele victimelor şi lăsaţi acolo până ce vor muri. Dar, printr-o minune, victimele au dovedit că i-au iertat: lanţurile s-au rupt de la sine şi au căzut. Tâlharii, recunoscându-şi vina şi cerând în public iertare, au fost primiţi în mănăstire ca servitori.

Schitul de pe Warta a devenit un loc de pelerinaj renumit şi cei cinci fraţi camaldulezi sunt sărbătoriţi ca sfinţi în ziua de 12 noiembrie, în toată Polonia.

La ortodocşi: 24 iulie

Biserica Ortodoxă Română (BOR) o prăznuieşte pe 24 iulie pe Sfânta Muceniţă Hristina (Cristina). Potrivit BOR, Sfânta Hristina a trăit în cetatea Tyr, în timpul împăratului Septimiu Sever, fiind fiica unui general roman cu numele Urbanus. Acela îşi dorea ca fiica lui să fie slujitoare a idolilor păgâni veneraţi de romani şi pentru a o ţine departe de tentaţiile unei vieţi agitate în mijlocul cetăţii, i-a dăruit Hristinei drept locuinţă un turn al palatului său. I-a lăsat numeroase slujnice drept ajutor şi ca însoţitori ai vieţii sale i-a lăsat idolii din aur şi argint la care se închinau romanii. Tânăra, însă, aflând despre Hristos şi pricepând că idolii sunt făpturi de mâini omeneşti, i-a sfărâmat şi le-a trimis pe slujnice pe la săraci cu câte un dar, fragmente din preţioasele odoare ale tatălui sau. Aflând de faptele Hristinei, Urbanus s-a înfuriat peste măsura şi a supus-o pe fecioară unor grele chinuri, aruncându-o apoi în temniţă. Hristina a fost dusă la judecată de dregătorul cetăţii, Dion, în faţa căruia a mărturisit credinţa în Hristos. Pentru această mărturisire, Hristina a fost supusă din nou la multe chinuri. Un nou interogatoriu înaintea unui nou dregător, Iulian, va aduce Hristinei osânda finală: a fost ucisă cu suliţele de către soldaţii romani, dupa ce a fost chinuită din nou.

GOOGLE LE UREAZA ROMANILOR „SARBATORI FERICITE!”

25 dec.

 

Google le urează românilor ”Sărbători fericite”. 

Ca în fiecare an,  motorul de căutare îşi schimbă logoul pentru prima zi de Crăciun şi face urări. 

Astfel, pe prima pagină a motorului de căutare Google apare imaginea unui oraş împodobit pentru sărbătore, în care se deplasează maşini încărcate de cadouri şi brazi de Crăciun.

„Sărbători fericite din partea Google!” – aceasta este urarea postată de Google.

Google îşi modifică frecvent logoul pentru a marca evenimente importante ale istoriei universale sau pentru a celebra mari personalităţi.

PREMIERUL VICTOR PONTA UREAZA ROMANILOR UN CRACIUN FERICIT!

25 dec.

 

Premierul Victor Ponta își petrece sărbătorile legate de Nașterea Mântuitorului alături de familie și de socrii. Cu același prilej anunță că timp de  trei zile este indisponibil la telefon:

„Craciun Fericit tuturor! Si multumesc celor care ne-au transmis felicitari si urari (nu am putut sa raspund direct pentru ca Irina mi-a ascuns telefonul pt 3 zile)!”, scrie premierul pe pagina sa de Facebook.

MESAJUL DE CRACIUN ADRESAT ROMANILOR DE MAJESTATEA SA REGELE MIHAI I AL ROMANIEI!

25 dec.

Majestatea Sa Regele Mihai I transmite un mesaj de Crăciun românilor cu urări și speranță pentru sărbători fericite, pace sufletească și motive de mândrie.

“Zilele acestea, castelul de la Săvârșin răsună de colinde de freamăt și de pregătiri. Întreaga societate românească privește Săvârșinul de Crăciun ca pe o parte din propriul cămin. Sunt sigur că, de undeva, din Ceruri, Regina Elena se bucură de toate acestea. De-a lungul anilor, mama mea a fost sufletul pregătirilor de Crăciun și un părinte pentru fiecare dintre români”, se arată în mesajul Regelui Mihai.

Imagine

Imagine

Imagine

PATRIARHUL LATIN AL IERUSALIMULUI,MONSENIORUL FOUD TWAL A LANSAT MARTI UN APEL LA O „SOLUTIE JUSTA SI ECHITABILA” IN ORIENTUL MIJLOCIU!

25 dec.

 

 

Patriarhul latin al Ierusalimului, monseniorul Fouad Twal, va lansa marţi un apel la o ‘soluţie justă şi echitabilă’ privind conflictul israeliano-palestinian şi la reconciliere în Orientul Mijlociu, în omilia sa de Crăciun, potrivit AFP, care a obţinut o copie a textului.

 

 

Foto: AP ARHIVA / Oded Balilty

Monseniorul Twal urmează să celebreze tradiţionala mesă de la mijlocul nopţii la Betleem, în prezenţa preşedintelui Autorităţii Naţionale Palestiniene (ANP), Mahmud Abbas, şi a Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, în vizită privată.

Potrivit omiliei, el se roagă pentru preşedintele Abbas pentru a găsi o ‘soluţie justă şi echitabilă’ în ceea ce priveşte conflictul actual, pentru ‘unitate între palestinieni’, pentru pace şi prosperitate.

Realitatea ‘dureroasă suscită numeroase întrebări privind viitorul nostru în această ţară şi ne provoacă multă îngrijorare’, a subliniat patriarhul, în vârstă de 73 de ani.

Răspunsul nu este ‘emigrarea’, ci ‘a rămâne aici şi a trăi şi muri aici’, a adăugat patriarhul, făcându-se ecoul temerilor Papei Francisc cu privire la un exod în masă al creştinilor din Orientul Mijlociu, ameninţaţi de persecuţii şi discriminări, potrivit aceleiaşi surse.

Monseniorul Twal îi cere pruncului divin să privească spre ‘popoarele care trăiesc în Palestina, în Israel şi Iordania şi toate popoarele din Orientul Mijlociu’ şi să le dea ‘tuturor reconcilierea’. AGERPRES.

LA VATICAN S-A APRINS „LUMANAREA PACII”!

25 dec.

 

 

Arhiepiscopul Bazilicii Sf. Petru, cardinalul Angelo Comastri, a aprins marţi în numele Papei Francisc ‘lumânarea păcii’, pe un piedestal situat în faţa Scenei Naşterii lui Iisus, inaugurată în Piaţa Sf.Petru, potrivit EFE, care adaugă că s-a dat startul ceremoniilor de Crăciun la Vatican.

 

 

Foto: AP FLUX / Gregorio Borgia

‘Papa Francisc m-a însărcinat să vă spun că este aici cu inima, în faţa acestei lumânări simbol al păcii’, a spus cardinalul.

Scena Naşterii se desfăşoară în acest an sub genericul ‘Franscisc 1223 – Francisc 2013’, pentru a marca legătura dintre sfântul Francisc de Assisi, care propovăduia sărăcia, şi papa argentinian, care a anunţat că doreşte ‘o Biserică săracă pentru săraci’. Fete şi băieţi au oferit un mic spectacol.

În momentul dezvelirii Scenei Naşterii, realizată în acest an de un atelier din Napoli, fanfara a interpretat celebrul cântec napolitan ‘O Sole Mio’.

Un director adjunct al serviciilor tehnice de la Vatican, Rafael Garcia de la Serrana Villalobos, a spus că, în timp ce lucrătorii montau Scena Naşterii, Papa Francisc le-a trimis în Piaţa Sf.Petru un ‘panettone’ de opt kilograme, drept mulţumire pentru munca depusă.

Tradiţionalul pom de Crăciun de la Vatican a sosit în acest an din landul german Bavaria. AGERPRES.

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN SE INTILNESTE CU MAHMOUD ABBAS SI A ASISTAT LA SLUBA DE CRACIUN LA BETLEEM!

25 dec.

 

Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, aflat în vizită în Israel, va efectua marţi o deplasare în Teritoriile Palestiniene, la invitaţia ministrului palestinian al Afacerilor Externe, Riad al-Malki, informează MAE.

 

 

Cu această ocazie, şeful diplomaţiei române va avea convorbiri extinse cu omologul său, Riad al-Malki, va fi primit de preşedintele palestinian Mahmoud Abbas, precum şi de premierul Rami Hamdallah. De asemenea, ministrul Titus Corlăţean va avea o întrevedere cu Mohammed Shtayyeh, ministrul palestinian al reconstrucţiei şi dezvoltării.

În cadrul programului vizitei în Teritoriile Palestiniene, ministrul român al Afacerilor Externe va participa şi la ceremonia de înfrăţire între Primăria oraşului Betleem şi Primăria Sectorului 1 al municipiului Bucureşti.

De asemenea, ministrul Titus Corlăţean va participa, în calitate de invitat al preşedintelui Mahmoud Abbas, la slujba de Crăciun care va fi oficiată la Biserica Nativităţii din Betleem. AGERPRES.

MITROPOLITUL ROMANO-CATOLIC DE BUCURESTI,IOAN ROBU SI PASTORALA DE CRACIUN!

25 dec.

 

 

Postul Crăciunului a fost un prilej pentru fiecare credincios de a intra în lumea sa interioară, invizibilă, ca să mediteze la adevărurile de bază ale credinţei, afirmă mitropolitul romano-catolic de Bucureşti, Ioan Robu, în scrisoarea pastorală din acest an.

 

 

Foto: AGERPRES FLUX / RADU TUTA

„Când am început postul Crăciunului, mi-am zis în gândul meu: iată că Dumnezeu ne oferă încă o dată prilejul să intrăm în noi înşine, în lumea noastră interioară, în lumea invizibilă din noi, ca să medităm adevărurile de bază ale credinţei noastre, care exprimă dragostea lui Dumnezeu faţă de noi; ne oferă încă o dată prilejul să ne adunăm din risipirea noastră exterioară, ca să vedem că în spaţiul nostru intim putem descoperi lumini şi vederi cu totul speciale, atunci când stăm faţă în faţă cu Cel care şi-a pus pecetea divină în noi”, afirmă arhiepiscopul de Bucureşti.

El atrage atenţia că „fiecare dintre noi poartă în sine un spaţiu interior, care de multe ori este evitat, pentru că acolo răsună vocea conştiinţei şi vocea lui Dumnezeu”.

„Adventul ne-a călăuzit şi ne-a propus să ascultăm aceste voci, ca ‘să ne dezbrăcăm de faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii’ (Rom 13,12). Adventul ne-a pus în faţă de multe ori cuvântul lui Dumnezeu, ca să-l medităm, singurul cuvânt care poate scoate tot golul din noi, acel gol în care se adună toate spaimele noastre, cu nume şi fără nume, golul nemulţumirilor şi al eşecurilor adunate ani şi ani, golul greşelilor şi al păcatelor de multe feluri, golul întrebărilor fără răspuns, al descurajării, al dubiilor, al lipsei de sens; golul acela de care nu putem scăpa, ştiindu-ne totuşi chemaţi la altceva, simţind că avem în noi ceva care nu poate fi potolit decât de legătura cu Dumnezeu, de prezenţa lui”, arată Ioan Robu.

El îi îndeamnă pe credincioşi ca, de Crăciun, să contempleze şi să mediteze la cuvântul lui Dumnezeu, subliniind că „închinarea noastră în faţa Pruncului dumnezeiesc înseamnă şi mărturisirea noastră de credinţă”.

În context, Ioan Robu evocă exemplul de comuniune cu Dumnezeu şi cu aproapele al lui Vladimir Ghika. Deşi, la vârsta de 80 de ani, se afla în întunericul închisorii şi al chinurilor la care a fost supus, „a suportat totul păstrându-şi seninătatea şi speranţa, căci îi deschisese demult lui Dumnezeu inima şi gândul său”.

„Dumnezeu era cu el. Iar Monseniorul împărtăşea şi celor din jurul său mângâierea prezenţei lui Dumnezeu, mângâierea speranţei, a acelei speranţe care cuprinde luminând şi viaţa prezentă, şi viaţa de după moarte. Aşa a rămas Vladimir Ghika în amintirea celor de la Jilava, aşa rămâne şi-n ochii noştri: ca exemplu de comuniune cu Dumnezeu şi cu aproapele, de orice condiţie ar fi fost acesta”, se arată în pastorală.

Chemarea Crăciunului reprezintă „chemarea la comuniunea cu Dumnezeu şi, totodată, la comuniunea cu aproapele, comuniunea fiind legea Împărăţiei lui Dumnezeu, care a început cu naşterea lui Isus”, mai afirmă ÎPS Ioan Robu. AGERPRES.

TRADITII DE CRACIUN IN LUME!

25 dec.

 

 

Sărbătoarea Naşterii Domnului şi Moş Crăciun au adunat pe meridianele Planetei diverse obiceiuri şi tradiţii, dar şi denumiri diferite: spre exemplu, finlandezii îl au pe ‘Joulupukki’, care ar veni din ţinutul ‘Korvatunturi’, tărâm care are forma unei urechi despre care se spune că ar fi urechea cu care Moşul ascultă să afle dacă sunt cuminţi copiii.

 

 

Pe continentul european
În Germania, ”Christklots” reprezintă obiceiul de a arde un butuc toată noaptea de Crăciun, care, conform tradiţiei, se crede că ar apăra casa de hoţi şi de nenorociri tot restul anului. În întreaga Germanie, Adventul este perioada anului cea mai plină de atmosferă până în Ajunul Crăciunului, în 24 decembrie, zi în care creştinii sărbătoresc naşterea lui Iisus. Ajunul Crăciunului este cea mai importantă zi de sărbătoare. În ziua de ajun, familia se adună pentru cină şi pentru a merge împreună la biserică la Mesa din noaptea de Crăciun. Tradiţia împodobirii bradului a început în Germania (se pare că primii creştini care au adus brazi împodobiţi în casele lor au fost nemţii, în secolul al XVI-lea). Mai târziu, împodobirea acestora a devenit un obicei şi în alte ţări. În 1890, deja erau importate din Germania ornamente pentru pomii de Crăciun.

În Elveţia, butucul este cunoscut sub numele de ”Bouche de Noel”. ”Samichlaus” (Moş Crăciun) are întotdeauna sarcina grea de a aduce şi pomul de Crăciun în casele elveţienilor. Acest obicei se păstrează încă din 1775. O altă tradiţie a elveţienilor este ”Parada ridichilor luminate”, obicei preluat de la mexicani. Copiii ajutaţi de părinţi se înarmează cu ustensile specializate şi scobesc cu mare grijă câte o ridiche mare de lună, alb-violet, pe care apoi o împodobesc cu diferite crestături şi forme. Similar cu dovleacul de Halloween, în ridichea împodobită micuţii elveţieni pun o lumânare şi poartă ridichea ca pe o făclie ori o agaţă ca pe un lampion.

În Anglia, butucul care se arde în noaptea de Crăciun este denumit ”Yule log”. În fiecare dintre cele patru duminici dinainte de naşterea lui Iisus se aprinde o lumânare, aşezată într-o cutie. Au loc procesiuni reprezentându-i pe cei trei magi şi naşterea lui Hristos. În 1814, printul Albert, soţul reginei Victoria, a împodobit un brad la castelul Windsor folosind dulciuri, lumânări şi fructe. Evident, familiile de aristocraţi i-au urmat exemplul, folosind ornamente din ce în ce mai extravagante: păpuşi, mobilă în miniatură, micuţe instrumente muzicale, bijuterii, arme jucărie. Copiii din Anglia nu îşi primesc cadoul în data de 24 decembrie, ci în 25. Una dintre tradiţii este ca elevii să monteze în şcoli sau în biserici piese despre naşterea Mântuitorului. În vechime se foloseau animale vii pentru redarea atmosferei, însă în prezent se preferă costumele. Un alt obicei vechi este şi acela de a atârna ciorapi de şemineu în aşteptarea cadourilor, vâsc în casă şi crenguţe de brad în jurul casei. Anticii druizi credeau că vâscul posedă puteri magice şi că aduce noroc şi prosperitate, alungând spiritele rele. Faimoasa şi tipica budincă englezească era numită ”hackin”, de la ingrediente. În secolul XVII, budinca de prune era pregătită chiar în dimineaţa de Crăciun şi era stropită cu brandy şi flambată la servire. Tot tradiţiei Crăciunului englezesc îi aparţine şi pacheţelul surpriză numit ”cracker”, care este împărţit la servirea budincii de Crăciun.

În Italia, Crăciunul începe cu opt zile înainte şi este cunoscut sub denumirea de ”Novena”. Copiii merg din casă în casă să recite poezii şi să cânte, însă darurile le primesc de-abia pe 6 ianuarie. Conform tradiţiei, cadourile sunt aduse de o vrăjitoare urâtă, dar bună, numită Befana. Călare pe mătura ei, ea verifică atentă cine a fost cuminte şi cine nu, se strecoară pe hornuri şi lasă cadourile lângă bradul împodobit. În multe biserici sunt expuse iesle cu pruncul Iisus şi magi în mărime naturală. Un punct de atracţie îl constituie Irozii – un teatru popular cu scene, care, pe lângă Irod, prezintă un moş cu barbă lungă, cu cojocul întors, reprezentând bufonul romanilor, şi o paiaţă cu clopoţei la picioare, care poartă un băţ năzdrăvan, în amintirea saltimbancilor chemaţi cu prilejul unor astfel de manifestări.

În Austria, cete de copii străbat străzile colindând pe la ferestre. Piaţa de Crăciun din Viena este atracţia principală a sărbătorilor, deşi Crăciunul este celebrat mai ales acasă, cu o masă festivă şi cadouri.

În Suedia, cea mai importantă zi este Ajunul Crăciunului. O masă specială este pregătită în acest scop – şuncă, peşte şi fasole -, aceasta fiind şi prilejul cu care rudele îşi fac daruri. Mulţi suedezi merg la biserică în dimineaţa zilei de Crăciun. Crăciunul se numeşte la suedezi Jul şi este urmat de alte sărbători. Moşul are pe aceste meleaguri o înfăţişare diferită: el este reprezentat ca un pitic îmbrăcat în roşu, cu barbă albă, mare amator de orez cu lapte, tradiţionala mâncare suedeză de Crăciun. La începuturi, ornamentele pentru brad erau făcute din lemn vopsit, înfăţişând animale şi feţe de copii. Suedezii descoperă surprizele de Crăciun într-un sac îngropat adânc în zăpadă.

În Islanda, ţara gheţii şi zăpezii, vin treisprezece Moşi Crăciuni! Cu treisprezece zile înainte de Crăciun, primul Moş Crăciun coboară din munţi, ocoleşte fiecare casă şi apoi pune dulciuri în ghetuţele copiilor, în vreme ce aceştia dorm. Dacă au fost cuminţi, copiii primesc dulciuri, mandarine, lozuri în plic, iar dacă au fost răi, sunt recompensaţi cu un cartof. A doua zi, cel de-al doilea Moş vine în oraş şi tot aşa până la 25 decembrie, când primul Moş se întoarce la casa lui din munţi, pe 26 – cel de-al doilea şi tot aşa până pe 6 ianuarie. Ziua de 6 ianuarie este numită şi ”Al treisprezecelea” şi este considerată de islandezi ultima zi de Crăciun, pentru că în această zi ultimul Moş Crăciun se întoarce la casa lui.

În Finlanda, familiile se reunesc pentru a petrece Crăciunul, cea mai importantă sărbătoare a anului. Seara, în jurul orei 17,00, familiile pleacă la biserică pentru slujbe speciale în care se aprind lumânări la mormintele celor dragi. Tot în ajun, exact la ora 12, de pe balconul primăriei, un reprezentant al oraşului proclamă ”pacea de Crăciun”. Aceasta înseamnă că de la momentul proclamării păcii şi până la Bobotează, celor care tulbură pacea li se aplică pedepse severe. Acest obicei există de aproape 600 de ani şi este valabil pentru întreaga ţară. Copiii aşteaptă sosirea lui Moş Crăciun, care pune mereu aceeaşi întrebare: ”Sunt cumva copii cuminţi aici?”. Moşul are o desagă plină de cadouri şi în timp ce ”slujitorii” lui îl ajută să le împartă, el le povesteşte celor mici despre călătoria grea pe care o face din Laponia. Printre mâncărurile servite de Crăciun se numără: şunca sau curcanul, cartofii, morcovul, pateul de ficat, orezul, care conţine o singură migdală. Persoana care mănâncă migdala se va căsători în anul ce urmează. În 25 decembrie se serveşte un fel de peşte care iniţial s-a preparat printr-un proces îndelungat.

Danezii au o modalitate mai puţin întâlnită de a împărţi cadourile: se adună toţi membrii familiei în jurul bradului şi cel mai vârstnic ia un cadou pe care-l dă celui destinat, care ia, la rândul său, un altul şi-l dă persoanei pentru care a fost pregătit şi aşa mai departe. În Danemarca se foloseau steguleţe, clopoţei şi steluţe.

Olandezii îl aşteaptă pe ”Sinter Klaas”, care vine pe un cal alb şi lasă daruri în saboţii de lemn.

În Grecia, masa de Crăciun are în mijloc o pâine tradiţională iar după ospăţ masa nu se strânge, pentru ca Iisus să aibă cu ce-şi potoli foamea. Moş Crăciunul lor este totuna cu Sf. Vasile, filantropul Asiei Mici. El le împarte cadouri şi dulciuri copiilor. În vechea tradiţie, obiceiul bradului împodobit nu există, fapt pentru care Sf. Vasile lasă cadourile pe masă sau într-un colţ al camerei. Există o tradiţie potrivit căreia stăpâna casei trebuie să-şi imprime forma mâinii pe pâinea pregătită pentru cină, pentru a le arăta copiilor că Iisus a binecuvântat mâncarea.

În Polonia se păstrează obiceiul ca în cinstea stelei de la Betleem masa de Crăciun să înceapă după ce apare pe cer prima stea – ”Gwiazdka” (”mica stea”). Toţi brazii de Crăciun erau împodobiţi cu îngeraşi, steluţe şi păsări.

În Spania, darurile de Crăciun sunt oferite de magi, care se deplasează în cortegii de curteni, cavaleri şi lăutari iar în case şi biserici există iesle miniaturale care redau atmosfera Naşterii Domnului. Crăciunul este sărbătorit la 25 decembrie, dar darurile se dau pe 6 ianuarie, cu ocazia zilei celor Trei Regi (”Reyes Magos”).

În Rusia, Moş Crăciun (”Babuşka”) este însoţit de Albă-ca-Zăpada (”Snegurocika”) iar copiii primesc prăjituri şi jucării, printre care celebrul set de păpuşi ”Matrioşka”.

Lituanienii împodobeau brazii cu mici colivii de păsări, steluţe şi diverse forme geometrice.

În Ungaria, Crăciunul (25 decembrie) este cea mai mare sărbătoare. În ajunul Crăciunului, creştinii respectau câteva tradiţii. Era interzisă cererea sau darea de împrumuturi. Nu era bine nici ca femeile să coasă, să ţeasă sau să spele vase, pentru că altfel le păştea o nenorocire. În ajunul Crăciunului rufele spălate şi puse la uscat aduceau boala asupra familiei. Tinerii nu aveau voie să mănânce mâncăruri grase, pentru ca nu cumva viitoarele soţii să le fie furate. Masa festivă de Crăciun era completă doar dacă avea tradiţionala carne de porc prăjită, curcanul copt la cuptor, maioşul şi cozonacul cu nuci. Pomul de Crăciun era împodobit cu fructe, prăjituri, dulciuri şi lumânări.

Obiceiuri pe cele două continente americane
În SUA, cu cinci săptămâni înainte de Crăciun, în fiecare duminică, americanii aprind câte o lumânare, fiecare reprezentând câte ceva. În seara Crăciunului, toate acestea sunt reaprinse pentru a sărbători Naşterea Domnului. La masă se mănâncă curcan iar specialitatea Crăciunului este o prăjitură cu fructe confiate. În America se împodobesc clădirile cu pomi de Crăciun, punctul central al sărbătorii fiind cadoul (achiziţionat de regulă din magazin), adus, aici şi în Canada, de ”Santa Claus”. Tradiţionalul ciorap de Crăciun îşi face apariţia la sfârşitul secolului al XIX-lea, ilustratorul Thomas Nast fiind iniţiatorul lui. Există 11 oraşe numite Santa Claus în opt state americane – Alaska, Arizona, Georgia, Indiana, Minnesota, Nevada, Oregon şi Utah – şi 50 de locuri cu numele Noel. În Alaska, Moş Crăciun face înainte de a aduce cadourile o vizită secretă de verificare a cuminţeniei copiilor. Aceştia trebuie să îl întâmpine cu tradiţionalul colind ”Gristuusaaq suu’uq” (”Astăzi s-a născut Hristos”).

În Cuba, cea mai importantă perioadă este Ajunul Crăciunului, denumită ”nochebuena” (”Noaptea cea bună”). Masa tradiţională înseamnă pentru cubanezi friptură de porc, fasole neagră servită cu orez şi plante tradiţionale (Yuca) sub formă de piure. Familiile se reunesc şi, într-o groapă săpată în pământ şi plină de cărbuni acoperiţi cu frunze de bananier, frig un porc întreg. Familiile (care în Cuba includ rudele de toate gradele) petrec toată noaptea pe muzică tradiţională.

În Costa Rica, Columbia şi Mexic, darurile sunt aduse de ”Nino Jesus” (”Copilul Iisus”). În Mexic, înainte de Crăciun, se organizează Festivalul sculpturii în ridichi.

În Chile copiii şi adulţii confecţionează sau cumpără mici figurine din lut, pe care le aşază sub brad. Aceste figurine se numesc ”pasebre”. Moş Crăciun (”Viejito Pascuero”) îşi alege şi el câte o figurină de sub fiecare brad.

Pe continentul asiatic
Libanezii plantează boabe de grâu în ghivece, cu o lună înaintea Crăciunului, pe care le pun în seara sfântă sub brad sau alături de montajul de Crăciun, constând în reconstituirea scenei Naşterii Mântuitorului.

Japonezii celebrează Crăciunul cu lanterne, păpuşi şi aranjamente florale şi cu ”Jizo” (”Moş Crăciun”).

Creştinii din India împodobesc bananieri sau pomi de mango. Bisericile sunt umplute de flori roşii (Crăciuniţe) iar cei bogaţi oferă ajutor celor nevoiaşi.

În Filipine, sărbătoarea Crăciunului începe cu nouă zile înainte de 25 decembrie, cu Misa de Gallo. În fiecare zi dintre cele nouă are loc un teatru religios iar colindătorii vestesc Naşterea Domnului cu ”Maligayang Paskob”. AGERPRES.

CREDO,PAPA FRANCISC I-A EVOCAT MARTI,CU OCAZIA PRIMEI SALE SLUJBE DE CRACIUN DE LA MIEZUL NOPTII LA VATICAN, CA „MARGINALIZATII” SUNT PRIMII CARE INTELEG MESAJUL CRESTIN SI LE-A CERUT CREDINCIOSILOR CATOLICI „SA NU LE FIE FRICA SA CREADA!”

25 dec.

 

Papa Francisc a afirmat, marţi, cu prilejul primei sale slujbe de Crăciun de la miezul nopţii oficiate la Vatican, că ‘marginalizaţii’ sunt primii care înţeleg mesajul creştin şi le-a cerut credincioşilor catolici ‘să nu le fie frică să creadă’, transmite AFP.

 

Fotografii: AP FLUX / Gregorio Borgia

Cu un aer solemn, suveranul pontif, sosit la Bazilica Sfântul Petru în mijlocul a 30 de cardinali şi 40 de episcopi, a oficiat o slujbă a care a durat aproape două ore şi care a fost una clasică, cu numeroase cântări în latină, menită să exprime universalitatea bisericii, notează agenţia franceză de presă.

O rugăciune închinată celor persecutaţi în numele religiei lor a fost rostită în limba chineză, în condiţiile în care cel puţin 9.000 de creştini mor anual în lume, din cauza credinţei lor.

La nouă luni şi jumătate de la alegerea sa în fruntea Bisericii Catolice, mesajul Papei Francisc, foarte aşteptat, a fost transmis de televiziunile din 65 de ţări.

alternative text

În scurta sa omilie, Papa nu a făcut nicio aluzie la dezbaterile din societate, aşa cum o făcea predecesorul său Benedict al XVI-lea, dar a plasat în opoziţie ‘întunericul’ lumii şi ‘lumina’ lui Dumnezeu.

La sfârşitul ceremoniei, Papa Francisc a purtat în mâini, însoţit de un grup de circa zece copii de pe cinci continente, o statuetă cu pruncul Iisus, până la ieslea instalată în bazilică.

alternative text

O altă iesle, napolitană, a fost inaugurată în Piaţa Sfântul Petru. Intitulată ‘Franscesco 1223-Francesco 2013’, ea marchează legătura dintre Sfântul Francisc de Assisi, care a propovăduit sărăcia radicală, şi Papa, care a anunţat că doreşte o ‘Biserică săracă pentru săraci’.

alternative text

La Betleem, patriarhul latin al Ierusalimului, Fuad Twal, cea mai înaltă autoritate catolică romană din Ţara Sfântă, a lansat un apel pentru găsirea ‘unei soluţii corecte şi echitabile’ la conflictul israeliano-palestinian. Din oraşul naşterii lui Iisus, în prezenţa preşedintelui palestinian Mahmoud Abbas şi a şefei diplomaţiei europene, Catherine Ashton, prelatul a amintit de asemenea ‘toate dramele umanităţii de pe cele cinci continente: de la războaiele civile din Africa, la taifunul din Filipine, trecând prin situaţia dificilă din Egipt şi din Irak şi tragedia siriană’. AGERPRES

CARDINALUL LUCIAN,ARHIEPISCOP MAJOR AL BISERICII ROMANE UNITE CU ROMA,GRECO-CATOLICA,SUBLINEAZA IN SCRISOAREA PASTORALA DE CRACIUN CA IN ACESTE VREMURI”VIRTUTEA SUPREMA A DEVENIT GUSTUL PROPRIU” ,IAR VICLENIA RAULUI SE ARATA DREPT ADEVAR!”

25 dec.

 

 

Cardinalul Lucian, arhiepiscop major al Bisericii Române Unită cu Roma, Greco-Catolică, subliniază în scrisoarea pastorală de Crăciun că în aceste vremuri „virtutea supremă a devenit gustul propriu”, iar „viclenia răului se arată drept adevăr” şi îi îndeamnă pe credincioşi să dea dovadă de naturaleţe şi „prospeţimea vieţii cu Cristos”.

 

 

„Taina sărbătorii Crăciunului se arată în întâlnirea cu Isus. Dacă am făcut bine pregătirea sufletească a Postului, Crăciunul trebuie să ne descopere bucuria unei prezenţe speciale care se simte prin lumina credinţei: Dumnezeu e cu noi! (…) Taina Crăciunului spune, de asemenea, că Cristos doreşte să afle o lume în stare să-L recunoască, care-L aşteaptă şi nu se mărgineşte la rezolvări ieftine, ci le caută pe acelea care rămân definitive. Această sfântă aşteptare este evocată de profeţii Vechiului Testament şi oferă întâietate timpului în faţa locurilor sau a privilegiilor de orice fel”, afirmă cardinalul Lucian.

El susţine că speranţa creştinului presupune întotdeauna „răbdarea împlinirii timpului” şi este „actul de identitate al omului de credinţă”.

Cardinalul îi asigură pe credincioşi că le cunoaşte grijile şi le înţelege descurajările, dar arată că credinţa nu ţine de sfera privată, nu e o înţelegere individualistă sau opinie subiectivă, ci apare şi se întăreşte în ascultarea Cuvântului Domnului, fiind destinată să se transforme în bună-vestire.

„Trăim vremuri pentru care virtutea supremă a devenit gustul propriu. Viaţa se lipseşte tot mai mult de umanitate, proclamând siluirea legii firii câştig de cauză de impus tuturor, iar astfel viclenia răului se arată drept adevăr. Sub presiunea deşertăciunii suntem puşi în criză în ceea ce ne defineşte drept fii şi creaturi ale lui Dumnezeu, adică oameni de comuniune. Şi înlănţuiţi de cele trecătoare uităm să mai gustăm bucuria păstorilor şi a magilor care s-au lăsat surprinşi de simplitatea şi modestia prin care Dumnezeu vine între noi”, afirmă ierarhul greco-catolic.

El subliniază că „lucrurile mici făcute cu devoţiune, apropierea faţă de semeni, disponibilitatea şi gentileţea cu care ne raportăm unii faţă de alţii grăiesc de la sine şi constituie cel mai la îndemână apostolat pe care Isus ni-l cere, fiindcă i-L putem oferi”.

„Dinspre limitele fiinţei noastre, de la acele momente unde nu mai suntem stăpâni pe situaţii şi, prin urmare, mai puţin egoişti, începe cursul harului care poate schimba şi tămădui în Cristos viaţa noastră. Nu e uşor a păstra speranţa – spune Papa Francisc. Dar oare ne poate fi ea furată? Înaintaşii noştri erau pe deplin convinşi că nimeni nu le putea confisca credinţa şi că viaţa lor era legătura cu Dumnezeu de la care nimeni nu putea să-i oblige să abdice. Putem însă să ne lepădăm de Isus prin păcat, necinste, răutate şi mai ales neîncredere faţă de îndurarea Sa”, afirmă cardinalul Lucian.

El atrage atenţia că fără bunătate, iubire şi respect, „viaţa nu e decât vanitate şi întuneric, dispreţ şi violenţă”.

„Naturaleţea şi prospeţimea vieţii cu Cristos să nu apună niciodată în inimile Voastre. În pragul noului an, aş dori să mulţumim împreună Domnului din iesle pentru darul prezenţei Sfântului Părinte Francisc care, iată, ne redă atmosfera scumpă şi dragă a Betleemului. Ne-o propune cu naturaleţea sufletelor simple şi bune, după modelul Sfintei Familii din Betleem, după exemplul bucuriei păstorilor şi a magilor”, subliniază cardinalul Lucian. AGERPRES.

PATRIARHUL ROMANIEI DANIEL SI PASTORALA DE CRACIUN!

25 dec.

 

Patriarhul Daniel îndeamnă, în pastorala de Crăciun de anul acesta, la o atitudine de responsabilitate faţă de natură, arătând că aceasta trebuie mereu cultivată „pentru noi şi pentru generaţiile viitoare”.

 

 

„Întrucât lumea a fost creată din dragostea lui Dumnezeu pentru oameni, iar omul a fost numit stăpân peste tot pământul, ne revine responsabilitatea pentru întreaga natură, care trebuie mereu cultivată ca dar al lui Dumnezeu, pentru noi şi pentru generaţiile viitoare”, spune înaltul ierarh.

Patriarhul evocă o afirmaţie a părintelui Dumitru Stăniloae, potrivit căreia „prin coruperea, sterilizarea şi otrăvirea naturii, omul face imposibilă existenţa sa şi a semenilor săi. Potrivit părintelui Stăniloae, „natura apare într-un mod cu totul clar ca mediul prin care omul poate face bine sau rău semenilor săi, dezvoltându-se sau ruinându-se el însuşi din punct de vedere etic sau spiritual”.

Pornind de la această afirmaţie, patriarhul Daniel arată că „între creaţie şi Creator, între dar şi Dăruitor există o legătură de viaţă”.

„Dacă noi consumăm totul şi degradăm totul din natură (creaţie), dovedind lipsă de respect sau nerecunoştinţă faţă de Creator şi nepăsare faţă de darurile primite de la El, ce transmitem generaţiilor viitoare? Binecuvântare sau poluare? Pământ lucrat şi sfinţit sau pământ degradat şi pustiit? Totuşi, putem transmite generaţiilor viitoare şi bogăţie şi înţelepciune, dacă gândirea noastră este creatoare de valori, iar voinţa noastră este promotoare a coresponsabilităţii şi a cooperării practice la nivel naţional şi planetar”, semnalează patriarhul Daniel.

Înaltul ierarh arată că „la Taina Naşterii lui Hristos participă cerul şi pământul, steaua şi peştera, oraşul şi pustia”.

„Mântuitorul Iisus Hristos Se naşte în peşteră, în interiorul pământului, ca să sfinţească şi pământul. Desigur, El a venit în lume ca să sfinţească mai ales sufletul şi trupul omenesc, născându-Se ca om din Fecioara Maria”, afirmă Întâistătătorul Bisericii Ortodoxe Române.

El compară peştera în care s-a născut Iisus cu o biserică de sub pământ, iar ieslea în care a fost aşezat – cu un altar de binecuvântare a pâinii.

„Betleem înseamnă în limba Sfintei Scripturi ‘casa pâinii’. Iisus Cel născut în peşteră ca om, şi aşezat în iesle este pâinea cerească oferită oamenilor ca hrană în Sfânta Euharistie. Deci, sfinţirea omului prin hrănirea lui cu Trupul şi Sângele lui Iisus Hristos, Dumnezeu-Omul, este înţelesul adânc al tainei punerii sau culcării pruncului Iisus în iesle. De aceea, icoana Naşterii Domnului în peşteră se află permanent la Proscomidiar, unde se pregătesc darurile (pâinea şi vinul) pentru Sfânta Euharistie”, spune patriarhul.

El atrage atenţia că naşterea Domnului aduce mare bucurie şi binecuvântare „celor ce veghează”, oamenilor simpli care aşteaptă naşterea Sa.

„Iisus Se naşte în peşteră şi este culcat într-o iesle, noaptea, pe când dormeau locuitorii Betleemului. La marginea oraşului se află în stare de veghe doar păstorii oilor. Acestor oameni simpli şi veghetori li se arată cete de îngeri întru lumină şi cântare (Cf. Luca 2, 8-13), ca ei să vadă cum Dumnezeu schimbă pe cele smerite în slavă, iar singurătatea lor o preface în bucurie. Oameni din afara oraşului sunt chemaţi să devină cei dintâi prieteni ai familiei sărace şi străine, pe care Dumnezeu o binecuvântează prin naşterea Fiului Său ca om pentru mântuirea oamenilor. Magi de la Răsărit, de la distanţe mari, vin să vestească iudeilor că, tocmai în ţara lor, S-a născut un Prunc-Rege de Care depinde mersul astrelor. Darurile împărăteşti oferite Pruncului sărac, născut într-o peşteră şi culcat în iesle, au fost aduse de departe, dintr-o ţară străină, pentru a arăta iubirea lui Dumnezeu pentru Pruncul născut din Mamă săracă, neajutorată de cei de aproape, de acelaşi neam. De aceea, Sfântul Ioan Evanghelistul spune: ‘Întru ale Sale a venit, dar ai Săi nu L-au primit’ (Ioan 1, 11)”, evocă patriarhul Daniel.

El susţine că astăzi, „când foarte adesea iubirea sau bunătatea din inimi este înlocuită cu răutatea sau nepăsarea, când faptele bune se împuţinează, iar cele rele se înmulţesc, când puţini oameni se îmbogăţesc, iar foarte mulţi sărăcesc, Evanghelia Naşterii lui Hristos-Domnul ne cheamă pe noi, creştinii, care purtăm numele lui Hristos, la multă rugăciune şi priveghere, la multă responsabilitate şi multă lucrare a faptelor bune”.

„Părinţii veghează la leagănul copiilor, dascălii veghează la educarea tinerilor, profesorii veghează la formarea studenţilor, medicii veghează la vindecarea bolnavilor, conducătorii înţelepţi veghează la bunul mers al cetăţii, iar preoţii veghează la mântuirea sufletelor credincioşilor. Dacă am sărăcit material, să avem grijă să nu ne pierdem şi ultima bogăţie care ne-a rămas: bogăţia sufletului, adică dreapta credinţă şi bunătatea inimii, milostenia, prietenia şi omenia. Să păstrăm şi să înmulţim comoara cea mare şi sfântă a Bisericii şi virtuţile strămoşeşti: credinţa şi speranţa, iubirea şi dărnicia”, adaugă înaltul ierarh.

El punctează că „bunătatea inimii sau bogăţia spirituală a sufletului nostru se arată în cuvinte şi fapte”.

„Într-o vreme în care, foarte adesea, cuvântul folosit în public răneşte mai mult decât vindecă, creează mai multă confuzie decât comuniune, seamănă mai multă dezbinare decât unitate, suntem chemaţi să înlocuim răutatea şi sărăcia sufletului egoist cu bunătatea şi bogăţia sufletului generos pe care le aduce în suflet credinţa vie în Dumnezeu şi legătura cu El prin rugăciune şi veghe (atenţie) sporită”, arată patriarhul Daniel.

El subliniază că „rugăciunea este izvor de bucurie, de sănătate şi mântuire” şi le adresează românilor îndemnul să privegheze la cumpăna dintre ani, adică în noaptea de 31 decembrie 2013 spre 1 ianuarie 2014, mulţumind pentru binefacerile primite de la Dumnezeu în anul 2013 şi cerând ajutorul Său în toată lucrarea cea bună şi folositoare în anul nou 2014. AGERPRES.

Video

SARAH BRIGHTMAN – WINTER LIGHT -MERRY CHRISTMAS!

25 dec.

%d blogeri au apreciat: