UKRAINA INCERACA SA FIE TRASA DE TITANICUL EUROPEAN CARE SE SCUFUNDA!

26 dec.

Ucraina încearcă să fie trasă în Titanicul european

Actuala situaţie din jurul Ucrainei este rezultatul a două decenii de spălare intensă a creierelor. Pe de o parte, după destrămarea URSS, în Ucraina a crescut o generaţie de alegători care cred cu sfinţenie că UE este o organizaţie de caritate, iar politicienii europeni sunt magicieni care pot dintr-o trăsătură de condei să transforme Ucraina în Provence.

Pe de altă parte, a crescut o generaţie de politicieni europeni care cred cu sfinţenie că pentru fericirea de a atinge „marele proiect al Europei unite” se pot aduce orice sacrificii. Iar orice cerere de sprijin economic concret ei o consideră aroganţă şi blasfemie.

Dacă lăsăm deoparte emoţiile, laitmotivul reacţiilor politicienilor europeni la decizia preşedintelui Ianukovici de a nu semna acordul de asociere poate fi redus la lozinca „nu îndrăzniţi să calculaţi banii!”.

„Cunoscând presiunile externe suportate de Ucraina, noi credem că argumentele pe termen scurt nu trebuie să fie ocultate de beneficiile pe termen lung pe care ar putea să le aducă acest parteneriat”, se menţionează în declaraţia comună a preşedinţilor Comisiei Europene şi Consiliului European, Jose Manuel Barroso şi Herman Van Rompuy. Vicepreşedintele SUA, Joe Biden, a declarat în discuţia avută cu Ianukovici că „SUA sunt convinse că integrarea în Europa va oferi Ucrainei oportunitatea strategică de a consolida democraţia şi economia, de a aduce ţara pe calea prosperităţii”. Este semnificativ faptul că autorităţile ucrainene sunt acuzate de mercantilism, fără a se uita să se specifice „beneficiile economice” mitice, pe care Ucraina le-ar obţine de pe urma asocierii cu UE, însă nimeni nu propune Ucrainei bani pentru modernizarea economiei.

Politicienii europeni s-au obişnuit să acţioneze în condiţii de creştere economică şi sistem bancar stabil. După integrarea Europei de Est în Europa, creditele ieftine şi accesibile pentru consumatori, acordate de băncile occidentale, au diminuat temporar efectele negative ale dezindustrializării şi prăbuşirii sectorului real al economicei, stârnind euforia est-europenilor de pe urma „succeselor economice înregistrate graţie colaborării cu UE”. Acum a început perioada de mahmureală amară: uzinele vechi au fost dărâmate şi vândute în întregime, infrastructura s-a distrus, iar sectorul serviciilor, care deservea „cererea de credite”, deja nu mai poate asigura creşterea. „Minunea economică” a luat sfârşit.

Este demonstrativă reacţia utilizatorilor români de rând ai reţelelor sociale la decizia lui Ianukovici. Cei mai mulţi dintre ei îi invidiază pe ucraineni şi regretă faptul că în România nu s-au găsit politicieni care să estimeze consecinţele apropierii de UE înainte ca aceasta să aibă loc. Este surprinzător cât de mult se deosebesc estimările politicienilor europeni, orientaţi spre „consumul intern”, de declaraţiile „integratorilor europeni” titulari. Iulian Fota, consilier al preşedintelui României pe probleme de securitate, a declarat într-un interviu recent pentru presa locală că „Bruxelles-ul este rupt de realitate şi se confruntă cu o prea costisitoare inabilitate strategică. UE începe să nu mai conteze în Europa de Est”. Lipsa dorinţei Bruxelles-ului de a ajuta cu bani pe vasalii săi fideli din Europa de Est îi obligă chiar şi pe cei mai loiali să caute finanţare în altă parte. În locul UE, în Europa de Est vin China şi Rusia, însă politicienii din cadrul regimurilor rusofobe din Polonia, ţările baltice şi Suedia fac tot posibilul pentru ca Ucraina să rămână izolată de acest proces pan-european. În timp ce se încearcă legarea Ucrainei de mâini şi târârea ei în cala Titanicului european, ţările, care deja au navigat pe vasul european, fug de pe el, agăţându-se de investiţiile chinezeşti şi ruseşti.

Rusofobii europeni au înregistrat o serie întreagă de înfrângeri geopolitice. Pe lângă „virajul” Ucrainei, în ultimele săptămâni a început construirea South Stream în Serbia şi s-au semnat documentele de participare la el a Turciei, însă evenimentul cel mai dureros a fost summit-ul China-Europa de Est, desfăşurat la Bucureşti. Dorinţa Chinei de a negocia investiţii cu ţările est-europene, fără participarea Bruxelles-ului, a stârnit un acces de furie în rândul oficialilor europeni. Comisarul european De Gucht a declarat că Beijingul foloseşte împotriva Europei tactica „divide et impera”, iar Comisia Europeană a trimis cancelariilor din 15 ţări participante la forum două circulare în care a interzis sub formă de ultimatum semnarea de acorduri separate cu China. Rezultatul presiunii a fost zero. Ţările est-europene au semnat un număr record de acorduri, iar mulţi politicieni s-au folosit de această ocazie pentru a arăta Bruxelles-ului că discuţiile despre valorile europene nu vor înlocui niciodată banii reali.

În ziua în care pe „euromaidan” susţinătorii asocierii cu UE strigau „Ucraina – Europa!” şi fluturau steagurile Uniunii Europene, din sala de şedinţe a Parlamentului român au fost scoase steagurile UE şi înlocuite cu cele ale Republicii Populare Chineze, pentru a face o surpriză plăcută premierului chinez, care a adus la Bucureşti bani reali, nu promisiuni „de viaţă în roz în familia europeană”. Printre politicienii est-europeni devine la modă să numere banii, aşa că iubitorii ucraineni a tot ce este european pot să răsufle uşuraţi, Ucraina s-a înscris perfect în tendinţa europeană generală.

Reclame

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat asta: