Arhiva | 9:24 am

CUM A BLOCAT ANTIROMANUL TRAIAN BASESCU MAI MULTE LEGI AI MAJORITATII PARLAMENTARE USL !

31 dec.

 

Câte legi a întors preşedintele la Parlament şi câte a atacat la Curtea Constituţională. Ce pagube a adus Traian Băsescu bugetului de stat din 2013 şi ce pagube va aduce bugetului de stat din 2015. Lista legilor returnate şi atacate la CCR în 2013.

Două arme utilizate din plin de Traian Băsescu

Traian Băsescu nu s-a consolat deloc cu faptul că în decembrie 2012, USL, principalul adversar al PDL a câştigat categoric alegerile parlamentare. Şi, totodată preşedintele nu a uitat că în iulie-august 2012 i-a trecut „glonţul” pe la ureche şi a rămas în funcţie doar datorită unui abuz juridic al susţinătorilor săi de la Curtea Constituţională (şi, am adăuga noi, şi datorită unor erori impardonabile de gestionare a procedurilor referendare de către unii factori din USL). Drept consecinţă, în 2013, Traian Băsescu a trecut la un program de represalii la adresa adversarilor săi politici. Şi nu a fost doar vorba de represalii ci şi de faptul că tot el a vrut să conducă România, aşa cum a făcut-o în timpul guvernării docilului Emil Boc şi al insipidului MRU. În parte lui Traian Băsescu i-a ieşit „pasenţa”. A uzat de puternicele arme constituţionale care i-au stat la îndemână: dreptul de a retrimite legi la reexaminare Parlamentului, dreptul de a sesiza apriori Curtea Constituţională. În demersul său, Traian Băsescu a fost sprijinit din Parlament de către PDL şi, ca şi în 2012, de judecătorii favorabili de la CCR. Chiar şi atunci când deciziile CCR nu-i dădeau dreptate, totuşi procedurile utilizate au fost în favoarea preşedintelui.

În anul 2013, Traian Băsescu a retrimis Parlamentului spre reexaminare un număr de 22 de legi, iar la Curtea Constituţională a atacat 5 legi. Traian Băsescu a uzat de aceste arme pentru a-şi impune voinţa în ceea ce priveşte unele legi, pe care le-a socotit că nu au fost adoptate aşa cum vroia el sau pur şi simplu pentru a şicana guvernul şi/sau Parlamentul şi, deloc de neglijat, pentru a obţine muniţie electorală împotriva USL şi capital electoral pentru el, adică pentru construcţia politică pe care intenţionează să o conducă după ce îşi va termina mandatul de preşedinte. Au fost (sunt) situaţii în care atacurile lui Traian Băsescu au produs sau vor produce pagube financiare. Vă prezentăm două astfel de situaţii.

Studiu de caz: asediul asupra legii statutului parlamentarilor

Legea privind statutul Parlamentarilor este una dintre legile pentru care Traian Băsescu (şi PDL) a dus unul dintre cele mai înverşunate războaie. Legea a fost adoptată de Parlament pe 21 ianuarie 2013. Ce a urmat este specific „programului Băsescu”:

4 februarie: Traian Băsescu retrimite legea la reexaminare;

14 februarie: PDL atacă legea la CCR;

21 martie: PDL atacă varianta nou adoptată la CCR;

29 aprilie: Traian Băsescu atacă varianta nou adoptată la CCR;

După ce s-au consumat toate căile posibile de atac, legea intră în vigoare pe 5 iulie 2013. De ce a avut Traian Băsescu interesul (să fie clar, PDL nu ataca fără „ordin” de la Cotroceni legea) să întârzie cât s-a putut de mult statutul parlamentarilor? Răspunsul este simplu de dat. Pentru a decredibiliza parlamentul. În toată această perioadă de „război”, televiziunile de ştiri şi propaganda portocalie au preluat retorica lui Traian Băsescu. Timp de 5 luni de zile s-a vorbit numai de „superimunitatea senatorilor şi deputaţilor”, de avantajele parlamentarilor, „condiţiile de cazare de lux, cu menajeră şi piscină” (reporterii tv şi prompteristele au dovedit o crasă incultură, „menajera” parlamentarilor fiind clasica cameristă de hotel (de a cărei servicii beneficează orice cetăţean care se cazează într-un hotel, accesul la piscină fie intră în costul tarifului, fie este contra-cost, după caz, şi beneficează orice cetăţean care este cazat într-un holel care are piscină în dotare – n.a.) şi de multe alte „rele” ale parlamentarilor. Mediatic, manipularea lui Traian Băsescu a prins, şi imaginea Parlamentului, de fapt a USL a avut mult de suferit.

Dar mai este o problemă, sau o ştire care a trecut relativ neobservată. În cele 5 luni cât legea statutului a fost atacată şi răsatacată, Parlamentul a cheltuit 2 milioane de lei în plus pe cazarea în Bucureşti şi pe transportul senatorilor deputaţilor, pentru că reducerea substanţială a baremului de cazare şi de transport – prevederi noi în statut – nu a putut intra în vigoare la 1 ferbruarie, cum a fost planificat, ci abia în luna iulie. Astfel, în perioada februarie – iunie, s-au utilizat baremurile vechiului statut. Suma este sigur ceva mai mare, dar noi am făcut calculele minimale. Luată global, o astfel de sumă nu este mare. Dar când ai un buget de austeritate, orice sută de lei cheltuită în plus sau pierdută, ar putea fi utilă în altă parte. Să nu fi ştiut Traian Băsescu că cu cât se întârzie mai mult intrarea în vigoare a statutului, cu atât mai mulţi bani se cheltuie în plus? Evident că a ştiut. Dar a contat mai mult planul său de a decredibiliza Parlamentul. Care oricum nu avea nevoie de „ajutorul” lui Traian Băsescu pentru a-şi şifona imaginea.

Blocarea Constituţiei revizuite

De o adevărată odisee a avut parte şi Legea de modificare şi completare a legii referendumului. Ea a fost adoptată în Parlament pe 29 mai 2013. Ce a urmat:

4 iunie: legea este atacată la CCR de PDL (cu sprijin de la UDMR şi PPDD);

16 iulie: Traian Băsescu trimine noua variantă la reexaminare la Parlament;

23 septembrie: Traian Băsescu atacă legea la CCR, ridicând obiecţii de neconstituţionalitate la articolel care au fost judecate de CCR cu ocazia sesizării anterioare;

14 decembrie: Traian Băsescu promulgă legea, după ce uzează de termenul maxim prevăzut de Constituţie – 10 zile de la publicarea deciziei CCR în Monitorul Oficial (o putea promulga şi în prima zi după oficializarea deciziei CCR) pentru promulgare a unei legi venite de la CCR.

Aici, Traian Băsescu a avut mai multe interese pentru a bloca şi întârzia la maxim legea referendumului. Prin blocarea ei, a împiedicat în primul rând eventuala posibilitate ca în toamna lui 2013 să se desfăşoare referendumul pentru revizuirea Constituţiei (comisia „Antonescu” a finalizat legea de revizuirea la mijlocul lunii iunie a.c. – n.a.). Prin promulgarea legii pe 14 decembrie, a împiedicat organizarea referendumului constituţional în paralel cu alegerile prezidenţiale din noiembrie-decembrie 2014. Prin întârzierea intrării în vigoare a Constituţiei revizuite, se blochează şi efectuarea noii împărţiri administrativ-teritoriale a României (trecerea la regiune ca unitate administrativă majoră – n.a.).

De ce nu a vrut Traian Băsescu să avem în această toamnă o Constituţie revizuită, sau în decembrie 2014?. Aici avem două răspunsuri: 1. pentru că nu este Constituţia pe care EL a creionat-o în 2011; 2. pentru a putea ataca electoral USL la alegerile europarlamentare cu tema, „o majoritate de 70% nu a fost în stare să revizuiască Constituţia. Iniţial s-a crezut că Traian Băsescu nu doreşte intrarea în vigoare a Constituţiei revizuite înainte de alegerile prezidenţiale, în speranţa reuşindu-i manevrele de a-şi lăsa un favorit drept urma la Cotroceni, acesta să beneficieze de prerogativele pe care le-a avut şi el. Eroare. De la bun început s-a arătat că noile atribuţii (relativ diminuate) prevăzute de Constituţia revizuită pentru preşedintele României intră în vigoare din 2019, nu în mandatul care începe în 21 decembrie 2014. Deci, Traian Băsescu nu avea de ce să-şi facă griji pentru prerogativele urmaşului favorit. Repetăm utilizarea electorală a nereviuirii Constituţiei este principala ţintă a preşedintelui. Ar mai putea intra în calcul şi blocarea regionalizării, aici interesul este unul de ordin personal: regionalizarea propusă de USL nu seamănă cu regionalizarea gândită de EL.

Şi în acest caz avem o ştire care nu a prea circulat. Prin blocarea desfăşurării referendumului constituţional în paralel cu prezidenţialele, se produce o cheltuială în plus de la buget. Referendumul din iulie 2012 a costat 96,5 milioane de lei. Un referendum constituţional costă însă ceva mai mult, pentru că în acest caz, şi cheltuielile de campanie electorală, de promovare sunt suportate de la buget. Nu sunt mari, dar este vorba de nişte bani. Şi întreaga sumă se va dubla, dacă în 2015 (proximul an când estimăm că va avea loc referendumul constituţional) referendumul „cade” pe motiv de neînregistrare a cvorumului. Pentru că la un astfel de scrutin, şi procentul de 30% de prezenţă la urne nu este 100% sigur că se atinge.

Anul 2013, an record al atacurilor lui Traian Băsescu

2013: 22 de legi retrimise Parlamentului pentru reexaminare – 5 sesizări la CCR

2012: 9 legi retrimise Parlamentului pentru reexaminare – 1 sesizare la CCR

2011: 10 legi retrimise Parlamentului pentru reexaminare – 4 sesizări la CCR

2010: 15 legi retrimise Parlamentului pentru reexaminare – 1 sesizare la CCR

Cereri de reexaminare şi sesizări la CCR – 2013

Cerere de reexaminare a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind statutul deputaţilor şi al senatorilor (4 februarie 2013)

Cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 107/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii (7 martie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2011 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului şi urbanismul (18 martie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare (21 martie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 93/2012 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii de Supraveghere Financiară. (4 aprilie 2013)

Cerere de reexaminare a Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene. (26 aprilie 2013)

Cerere de reexaminare a Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. (2 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 17/2012 privind reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. (11 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. (11 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 19/2009 privind unele măsuri în domeniul legislaţiei referitoare la achiziţiile publice.(16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 72/2009 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 94/2007 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 143/2008 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 25/2013 pentru modificarea și completarea Legii audiovizualului nr. 504/2002. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgenţă a Guvernului nr. 117/2010 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal și reglementarea unor măsuri financiar-fiscale. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 63/2001 privind înfiinţarea Inspectoratului de Stat în Construcţii – I.S.C. (16 iulie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune. (28 octombrie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 26/2013 privind întărirea disciplinei financiare la nivelul unor operatori economici la care statul sau unităţile administrativ-teritoriale sunt acţionari unici ori majoritari sau deţin direct ori indirect o participaţie majoritară. (21 noiembrie)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 58/2013 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală și pentru abrogarea Art. II din Legea nr. 122/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală. (9 decembrie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind modificarea şi completarea Legii nr. 656/2002 pentru prevenirea şi sancţionarea spălării banilor, precum şi pentru instituirea unor măsuri de prevenire şi combatere a finanţării actelor de terrorism. (18 decembrie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 84/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 64/2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență. (18 decembrie 2013)

Cerere de reexaminare asupra Legii privind înființarea Fundației „Proiect Ferentari”. (23 decembrie 2013)

Sesizări la CCR

Sesizare de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor. (26 aprilie 2013)

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind cooperarea dintre Parlament şi Guvern în domeniul afacerilor europene (9 octombrie 2013)

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 26/2013 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 63/2001 privind înființarea Inspectoratului de Stat în Construcții – I.S.C. (23 octombrie 2013)

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii privind aprobarea Memorandumului de înţelegere încheiat între statul român şi The Rompetrol Group N.V. semnat la Bucureşti la 15 februarie 2013. (23 octombrie 2013)

Sesizare de neconstituționalitate asupra Legii pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociații și fundații. (23 octombrie 2013).

PREMIERUL VICTOR PONTA: „IN LOC SA FIE INJURAT TRAIAN BASESCU,ESTE INJURAT GUVERNUL!”

31 dec.

 

Victor Ponta relatează pe pagina sa de Facebook că a primit un sms de la o jurnalistă care i-ar fi spus cum a fost înjurat Guvernul luni de românii care se îndreptau spre munte, când de fapt ținta nemulțumirilor ar fi trebuit să fie Traian Băsescu.

„(…) am primit un SMS de la o jurnalistă (pe care o cunosc de mulți ani și o respect foarte mult pentru profesionalismul său) cu următorul conținut: „Bună ziua. Dacă dvs ati fost cu coloana oficială care a depășit pe contrasens coloana de muritori, unde eram și eu, care se mișca precum melcul la Sinaia, ați fost neinspirat. Ați fi pierdut o juma de oră, dar ați fi câștigat cel puțin 2 procente. Oricum, cred că Mirel nu vă da cele mai bune sfaturi!!!!”, a scris Ponta pe Facebook.

În continuarea postării, Ponta scrie că i-a spus ziaristei că de fapt nu a fost el. „I-am precizat că de 3 zile sunt departe de Valea Prahovei!”, spune Ponta că a informat-o pe ziaristă.

Iar ziarista, al cărui nume nu a fost precizat, i-ar fi răspuns: „Domnule Prim Ministru, nu e vorba de mine, că eu nu mă grăbeam. Eram într-un autocar și am văzut reacția oamenilor. Chiar îmi pare rău ca trebuie să contabilizați astfel de derapaje. Da, se pare ca Băsescu era. Dar o mulțime de oameni au înjurat Guvernul„.

La finalul postării, Ponta concluzionează: „Asta e, să sperăm că în 2014 vom fi toți mai buni!”

Video

KELLY CLARKSON – BECAUSE OF YOU!

31 dec.

Video

JENNIFER LOPEZ ft. PITBULL – ON THE FLOOR!

31 dec.

Video

BEYONCE – SWEET DREAMS!

31 dec.

Video

ROXETTE – I MUST HAVE BEEN LOVE!

31 dec.

Video

ALANNAH MYLES – BLACK VELVET!

31 dec.

%d blogeri au apreciat asta: