
Practic, Traian Băsescu a exploatat la maximum o manevră cvasilegală prin care a frânat activitatea legislativului.
Practic, Traian Băsescu a exploatat la maximum o manevră cvasilegală prin care a frânat activitatea legislativului.
Mihail Formuzal, Başcanul Găgăuziei, a apărat vineri dreptul unităţii autonome la referendum, subliniind că susţine statalitatea Republicii Moldova, spre deosebire de Traian Băsescu care, în opinia sa, merită se fie declarat persona non grata, potrivit site-ului oficial al UTA Găgăuzia.
“Acţionăm într-un cadru constituţional, nu încălcăm nimic. Avem dreptul să organizăm un referendum consultativ pe teritoriul Găgăuziei”, a afirmat Formuzal.
Başcanul a subliniat că “acţiunile noastre sunt în conformitate cu Legea privind statutul juridic special al Găgăuziei, care prevede că regiunea are dreptul la autodeterminare, în cazul în care Republica Moldova îşi va pierde suveranitatea”.
“Pledăm pentru păstrarea statalităţii Republicii Moldova”, a declarat Formuzal, în cadrul unei şedinţe cu primarii din regiune, care are o populaţie de aproximativ 155.000 de persoane, dintre care peste 80% sunt găgăuzi (populaţie orotodoxă, de origine turcă).
Formuzal a comentat, de asemenea, decizia Procuraturii Generale a Republicii Moldova de a deschide, la 9 ianuarie, un dosar penal vizând reprezentanţii locali care continuă să facă pregătiri pentru consultarea populară. El a menţionat că în Republica Moldova cauzele penale sunt intentate împotriva celor care susţin “statalitatea” ei, şi nu împotriva persoanelor care pledează pentru desfiinţarea acestui stat.
“De ce nu a fost intentat niciun dosar penal celor care au pledat şi pledează pentru lichidarea statului moldovenesc? De ce până acum autorităţile de la Chişinău nu l-au declarat pe (preşedintele Traian) Băsescu persona non grata pentru declaraţiile sale? Din contră, cei care pledează pentru păstrarea Republicii Moldova sunt urmăriţi penal în această ţară”, s-a indignat başcanul UTA Gagauzia, unde obiectele de studiu în şcoli Limba şi literatura română şi Istoria Românilor au fost în redenumite Limba şi literatura moldovenească şi Istoria Moldovei.
Administraţia din Găgăuzia a intensificat pregătirile pentru referendumul din 2 februarie, decis în noiembrie anul trecut, unde alegătorii sunt chemaţi să opteze între aderarea R. Moldova la UE sau apropierea de Uniunea Vamală, dar şi o eventuală independenţă, iniţiativă criticată dur de Chişinău.
Preşedintele Băsescu a declarat, joi, la Bruxelles, după o întâlnire cu preşedintele Consiliului European, Herman Van Rompuy, că a atenţionat, în discuţia cu acesta, “asupra riscurilor Găgăuzia şi Transnistria”.
Anterior, Băsescu a acuzat lipsa de reacţie la nivel european faţă de riscurile în privinţa independenţei şi suveranităţii R. Moldova, precizând că România nu va rămâne impasibilă politic dacă din Transnistria sau din zona găgăuză vor porni provocări care să întoarcă R.Moldova din drumul spre UE.
“Ştim că butoanele din Transnistria şi din zona găgăuză nu sunt la Chişinău şi nu găsim încă mijloacele să prevenim o întoarcere din drum a Republicii Moldova”, a afirmat miercuri preşedintele român.
Băsescu, pentru un post de radio israelian: Există declarații antisemite sporadice. De exemplu, din partea lui Șova.
Preşedintele României, Traian Băsescu, a calificat drept ‘excelente’ relaţiile dintre Israel şi România, într-un interviu difuzat vineri de postul de radio Kol-Israel -Vocea Israelului-, înaintea vizitei pe care şeful statului urmează să o efectueze săptămâna viitoare în Israel.
‘Acesta este motivul principal al vizitei: consolidarea relaţiilor dintre Israel şi România, care sunt excelente, dar, cu certitudine, la excelenţă se poate adăuga şi foarte multă soliditate’, a subliniat şeful statului român, precizând, la solicitarea postului de radio, că pe agenda discuţiilor pe care le va purta în Israel cu înalţi demnitari între care preşedintele Shimon Peres, premierul Bejamin Netanyahu şi ministrul de externe, Avigdor Lieberman, se vor afla şi probleme regionale.
Întrebat în legătură cu manifestările antisemite din ultima vreme de pe plan internaţional, inclusiv din România, preşedintele român a subliniat că este vorba ‘în primul rând de o chestiune de educaţie’. El a amintit că ‘România a recunoscut Holocaustul ca fiind o realitate a începutului anilor 40 şi a luat un set de măsuri legislative extrem de importante care interzic orice atitudine antisemită’. Traian Băsescu a subliniat şi că în România ‘nu există un antisemitism de masă, dar sunt declaraţii sporadice, uneori chiar ale unor oameni politici – de exemplu ministrul Şova – care creează o impresie care nu reflectă realitatea’. ‘Românii, vă pot spune cu certitudine, nu sunt antisemiţi, dar avem de lucru pentru a-i face să înţeleagă şi să recunoască existenţa Holocaustului pe teritoriul României’, a punctat şeful statului.
‘Intenţia noastră de a prelua din 2016 preşedinţia International Holocaust Remembrance Alliance este exact in acest sens – vrem să afirmăm şi în plan internaţional că România a recunoscut greşeala de la începutul anilor 40 şi vrem să vadă şi toţi românii că nu ne este ruşine să ne recunoaştem greşelile’, a adăugat el.
Preşedintele Băsescu a mai menţionat, în acelaşi interviu, întrebat în legătură cu stadiul retrocedării proprietăţilor evreieşti confiscate, că acesta este, ‘în linii mari, acelaşi cu al tuturor proprietăţilor, 30, 35, maxim 40% retrocedare în natură’. El a explicat că ‘procesul de naţionalizare s-a aplicat în mod egal românilor şi evreilor de pe teritoriul României’ şi a amintit că România este ‘singura ţară care şi-a asumat procesul de retrocedare sub principiul restitutio in integrum’. ‘Tot acest proces trece acum la faza când se acordă despăgubiri la valoarea integrală, în bunuri sau bani, a bunului care a fost naţionalizat’. (..) ‘Se estimează că procesul se va încheia cam în 10 ani. Rămâne opţiunea statului român să nu facem restituiri parţiale, mergem pe principiul restitutio in integrum şi vă asigur că este un proces pe care fiecare român îl suportă şi îl vom face până la capăt’, a insistat preşedintele citat de Agerpres.
Administraţia Prezidenţială susţine că reporterul Antenei 3, Ionuţ Cristache, minte când spune că a fost îndepărtat de consilieri de la microfon, atunci când dorea să-i adreseze o întrebare preşedintelui Traian Băsescu.
Bogdan Oprea a spus că Ionuţ Cristache nu a fost îndepărtat cu forţa de la microfon, deşi reporterul Antenei 3 nu a spus însă acest lucru şi, mai mult, a reuşit să-i adreseze întrebarea şefului statului.
Ascultaţi, în videoul de mai sus, dialogul purtat între consilierul prezidenţial şi moderatoarea emisiunii La ordinea zilei, Dana Grecu. Conversaţia purtată cu Oprea este greu de transcris!
Reporterul Antenei 3, Ionuţ Cristache, a povestit însă că oamenii din jurul preşedintelui îi cereau să renunţe în a mai pune întrebări lui Traian Băsescu. Iată ce a declarat jurnalistul Antenei 3:
Prezent în studioul emisiunii „100 de minute”, Ionuţ Cristache, jurnalistul Antenei 3 care a determinat ieşirea nervoasă a preşedintelui Traian Băsescu la declaraţia de presă de joi, a povestit despre ceea ce s-a întâmplat şi nu s-a văzut la televizor.
„Nu ştiu cât mi s-a tăiat microfonul, în ce moment, pentru că eu purtam în continuare un dialog. L-am continuat şi după ce am plecat de la microfon”, a spus Ionuţ Cristache.
Jurnalistul a recunoscut că niciodată până acum nu a mai avut parte de un asemenea tratament la Palatul Cotroceni: „Este prima dată când mă duc la microfon şi începe să mă atace înainte să pot adresa o întrebare”.
„Când l-am văzut izbucnind în asemenea hal, mi-am dat seama că singura soluţie este să-mi păstrez eu calmul în această situaţie. Ce-ar fi fost să încep să mă bălăcăresc cu preşedintele?”, a adăugat Ionuţ Cristache.
„Eu mă întrebam de ce nu reacţionează consilierii. În schimb, lucru care nu s-a văzut la televizor, ei erau în picioare şi încercau să mă îndepărteze pe mine de la microfon. Ei erau revoltaţi de reacţia mea, în loc să se revolte la reacţia preşedintelui”, a încheiat jurnalistul Antenei 3.
Ameninţarea cu moartea îl viza atât pe Mihai Gâdea, cât şi pe familia sa.
Iată, mai jos, cum sună ameninţarea explicită primită de Mihai Gâdea pe pagina sa de Facebook:
Directorul postului Antena 3 a declarat că a depus plângere penală în acest caz.
„Azi-noapte am primit acest mesaj care este o ameninţare cu moartea directă, nu e nimic voalat, la adresa mea şi alor mei. Nu e prima dată când primesc astfel de mesaje, dar am hotărât ca de azi înainte astfel de mesaje să nu mai fie lăsate aşa. Am depus o plângere astăzi la Parchetul General, chiar pe adresa procurorului general, pentru că astfel de demersuri în care jurnalişti liberi sunt ameninţaţi cu moartea trebuie să fie pedepsite„, a declarat Mihai Gâdea, vineri, într-o intervenţie telefonică la emisiunea La ordinea zilei, de la Antena 3.
În ceea ce priveşte persoana care a scris această ameninţare, Mihai Gâdea spune că poate fi vorba despre cineva pus să ameninţe sau despre o persoană „scelerată”.
„Există varianta ca acest om să fie pus să ameninţe sau să există varianta să fie scelerat. Oamenii aceştia trebuie să ştie că, dacă îşi permit să ameninţe cu moartea, vor plăti. Va veni ziua în care oamenii aceştia vor plăti„, a mai spus şeful de la Antena 3.
„Îmi dau seama că dezvăluirile despre subsidiara Gazprom parafate de notarul Ioana Băsescu au deranjat foarte mult. Nu ne vom opri aici şi dacă ei cred că ne vor face să facem un pas înapoi sau că vom retrage petiţia se înşală„, a punctat Mihai Gâdea.
În altă ordine de idei, Mihai Gâdea, în numele postului de televiziune pe care îl conduce, a spus că va face plângere penală şi împotriva preşedintelui Traian Băsescu, după ieşirea de aseară.
„Postul nostru de televiziune va face un demers în instanţă cu privire la prestaţia de aseară a preşedintelui Traian Băsescu. În primul rând a dat dovadă de un comportament agresiv, abuziv şi a încercat să-l intimideze pe corespondetul Antenei 3 la Cotroceni, Ionuţ Cristache„, a anunţat Mihai Gâdea.
O ieşire nervoasă, nedemnă de un preşedinte. S-a întâmplat joi seara, când Traian Băsescu a jignit, joi, Antena 3, refuzând să vadă dezvăluirile făcute de postul de televiziune, şi anume ancheta PDL-Gazprom-Ioana Băsescu.
Guvernatorul României, Traian Băsescu, a calificat drept ‘excelente’ relaţiile dintre Israel şi România, într-un interviu difuzat vineri de postul de radio Kol-Israel /Vocea Israelului/, înaintea vizitei pe care şeful statului urmează să o efectueze săptămâna viitoare în Israel.
‘Acesta este motivul principal al vizitei: consolidarea relaţiilor dintre Israel şi România, care sunt excelente, dar, cu certitudine, la excelenţă se poate adăuga şi foarte multă soliditate’, a subliniat şeful statului român, precizând, la solicitarea postului de radio, că pe agenda discuţiilor pe care le va purta în Israel cu înalţi demnitari între care preşedintele Shimon Peres, premierul Bejamin Netanyahu şi ministrul de externe, Avigdor Lieberman, se vor afla şi probleme regionale.
‘Noi plecăm de la premisa extrem de importantă că nu se poate realiza o pace în regiune fără ca Israelul să aibă garantată securitatea şi, în acelaşi timp, suntem adepţii unui compromis care să-i lase şi pe palestinieni să aibă un stat’, a menţionat preşedintele român.
Acesta a salutat, totodată, în interviul acordat postului de radio israelian creşterea ‘constantă’, pe parcursul celor două mandate ale sale de preşedinte, a relaţiilor comerciale bilaterale, estimată la peste 28% în 2013 faţă de 2012. Traian Băsescu a evocat, în acelaşi sens, relaţiile ‘excelente’ de cooperare militară şi cooperarea ‘foarte bună’ la nivelul structurilor de securitate. ‘Trebuie să recunoaştem că, indiferent dacă sunt investiţii directe sau investiţii israeliene care vin din Olanda, Cipru sau Belgia, Israelul este unul dintre investitorii extrem de consecvenţi din România’, a notat şeful statului.
Întrebat în legătură cu manifestările antisemite din ultima vreme de pe plan internaţional, inclusiv din România, preşedintele român a subliniat că este vorba ‘în primul rând de o chestiune de educaţie’. El a amintit că ‘România a recunoscut Holocaustul ca fiind o realitate a începutului anilor 40 şi a luat un set de măsuri legislative extrem de importante care interzic orice atitudine antisemită’. Traian Băsescu a subliniat şi că în România ‘nu există un antisemitism de masă, dar sunt declaraţii sporadice, uneori chiar ale unor oameni politici – de exemplu ministrul Şova – care creează o impresie care nu reflectă realitatea’. ‘Românii, vă pot spune cu certitudine, nu sunt antisemiţi, dar avem de lucru pentru a-i face să înţeleagă şi să recunoască existenţa Holocaustului pe teritoriul României’, a punctat şeful statului.
‘Intenţia noastră de a prelua din 2016 preşedinţia International Holocaust Remembrance Alliance este exact in acest sens – vrem să afirmăm şi în plan internaţional că România a recunoscut greşeala de la începutul anilor 40 şi vrem să vadă şi toţi românii că nu ne este ruşine să ne recunoaştem greşelile’, a adăugat el.
Preşedintele Băsescu a mai menţionat, în acelaşi interviu, întrebat în legătură cu stadiul retrocedării proprietăţilor evreieşti confiscate, că acesta este, ‘în linii mari, acelaşi cu al tuturor proprietăţilor, 30, 35, maxim 40% retrocedare în natură’. El a explicat că ‘procesul de naţionalizare s-a aplicat în mod egal românilor şi evreilor de pe teritoriul României’ şi a amintit că România este ‘singura ţară care şi-a asumat procesul de retrocedare sub principiul restitutio in integrum’. ‘Tot acest proces trece acum la faza când se acordă despăgubiri la valoarea integrală, în bunuri sau bani, a bunului care a fost naţionalizat’. /…/ ‘Se estimează că procesul se va încheia cam în 10 ani. Rămâne opţiunea statului român să nu facem restituiri parţiale, mergem pe principiul restitutio in integrum şi vă asigur că este un proces pe care fiecare român îl suportă şi îl vom face până la capăt’, a insistat preşedintele. AGERPRES.
Preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, consideră că este un semnal foarte bun pentru partidul său faptul că 800 de membri PDL din Statele Unite ale Americii şi-au exprimat intenţia de a se înscrie în PSD.
„Chiar azi am văzut o adresă a românilor din SUA, 800 şi ceva de oameni, care vor să se înscrie în PSD şi îi primim cu braţele deschise, este un semnal foarte bun pentru noi în condiţiile în care în Statele Unite PSD nu a avut o aderenţă foarte mare în anii trecuţi. Ăsta e un semnal important pentru noi”, a declarat Dragnea la sediul PSD.
El a adăugat că a auzit că PDL nu recunoaşte acele 13 filiale din care fac parte cei care vor să vină la PSD, dar că îl interesează mai puţin sistemul de organizare pe care l-a avut PDL în America.
„Noi nu discutăm aici despre sistemul de organizare pe care l-a avut PDL în America, noi vorbim dincolo de orice altceva de 800 de membri PDL, organizaţi sau nu în filiale, mă interesează mai puţin, care şi-au exprimat intenţia de a se înscrie în PSD”, a încheiat Dragnea.
Într-un comunicat de presă emis vineri, Partidul Social Democrat a transmis că salută decizia celor 845 de membri din 13 filiale ale organizaţiei Partidului Democrat Liberal din Statele Unite ale Americii care au luat decizia, pe 14 ianuarie, de a nu mai susţine această formaţiune şi de a se înscrie în Partidul Social Democrat.
„Potrivit fostului preşedinte al PDL SUA, Dan Dănăilă, membrii celor 13 filiale au declarat că nu se mai regăsesc în doctrina democrat-liberală, că au luat această decizie ca urmare a dezinteresului conducerii PDL faţă de organizaţie şi şi-au exprimat speranţa că PSD le va da posibilitatea să reprezinte cu adevărat interesele românilor stabiliţi în SUA”, se arată în comunicatul citat.
PDL dezminte categoric informaţia potrivit căreia 13 din 14 filiale democrat liberale din SUA ar fi trecut la PSD şi precizează că nu există filiale PDL în Statele Unite, a declarat vineri prim-vicepreşedintele formaţiunii, Cătălin Predoiu.
„Dezminţim această informaţie. De altfel, să ştiţi că niciun partid din România nu are filiale în SUA, pentru că legislaţia e de aşa natură acolo. Au partidele din România simpatizanţi în Statele Unite, cum are şi PDL-ul, dar nici pe departe nu este vorba de o informaţie corectă. Dezminţim categoric, am verificat, am întrebat, nu este adevărat”, a declarat Cătălin Predoiu. AGERPRES.
MAE dezminte „cu fermitate” informaţiile care sugerează că România ar fi implicată în livrările de armament către Siria, se arată într-un comunicat al diplomaţiei române remis vineri AGERPRES.
„Referitor la articolul ‘Russia steps up military lifeline to Syria’s Assad’, publicat vineri de agenţia Reuters, MAE face următoarele precizări: Ministerul Afacerilor Externe dezminte cu fermitate orice informaţie care induce ideea că România ar fi implicată în livrările de echipament militar către Siria. Ministerul Afacerilor Externe, prin Departamentul pentru Controlul Exporturilor, ca autoritate naţională de control al operaţiunilor cu produse militare, nu a înregistrat şi, implicit, nu a autorizat nicio operaţiune de comerţ exterior cu produse militare, inclusiv de armament uşor, cu destinaţia Siria în anul 2013 şi 2014”, se arată în comunicatul MAE. AGERPRES.
Comentarii recente