Arhiva | 5:09 pm

INTAIUL PENAL AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU SI-A ASIGURAT SPATELE IN JUSTITIA BASISTA: A NUMIT IN FUNCTII ZECI DE JUDECATORI SI PROCURORI!

29 ian.

Presedintele Traian Basescu a numit azi zeci de judecatori si procurori la instantele din tara potrivit unui comunicat al Administratiei Prezidentiale.
 

Președintele României, domnul Traian Băsescu, a semnat miercuri, 29 ianuarie a.c., decretele de numire în funcţia de judecător sau procuror a candidaților care au promovat examenul de capacitate organizat în perioada 5 iulie – 7 noiembrie 2013.

Numire în funcția de judecător:
• domnul Andrei-Viorel Iugan, Judecătoria Sectorului 5, București;
• doamna Alexandra-Raluca Pană, Judecătoria Sectorului 5, București;
• domnul Silviu-Cătălin Enache, Judecătoria Bacău;
• doamna Ioana-Laura Toma, Judecătoria Sectorului 6, București;
• doamna Corina Trofin, Judecătoria Brașov;
• domnul Victor-Horia-Dimitrie Constantinescu, Judecătoria Sectorului 6, București;
• doamna Delia-Cristina Diaconu, Judecătoria Sectorului 6, București;
• doamna Alina-Liliana Mîrza, Judecătoria Focșani;
• doamna Alexandra-Cristina Cojocaru, Judecătoria Vaslui;
• doamna Carla-Alexandra Anghelescu, Judecătoria Sectorului 1, București;
• domnul Gabriel-Cristian Ursa, Judecătoria Târgu-Mureș;
• domnul Bogdan-Constantin Vacariu, Judecătoria Podu-Turcului;
• doamna Roxana-Iuliana Vasile, Judecătoria Sectorului 1, București;
• doamna Cristina Radu, Judecătoria Ploiești;
• doamna Mariana Nicolae, Judecătoria Corabia;
• domnul Alexandru-Robert Bogdandi, Judecătoria Timișoara;
• doamna Oana-Maria Daradics, Judecătoria Cluj-Napoca;
• doamna Alexandra Gregorian, Judecătoria Băilești;
• doamna Andreea-Cristina Tudor, Judecătoria Sectorului 3, București;
• domnul Constantin-Cristinel Meceanu, Judecătoria Sectorului 6, București;
• doamna Daniela-Ioana Stăncioi, Judecătoria Sectorului 3, București;
• doamna Georgiana Coman, Judecătoria Sectorului 2, București;
• doamna Maricica-Daniela Cuzic, Judecătoria Iași;
• doamna Irina-Andreea Stăicuț, Judecătoria Timișoara;
• doamna Iulia-Monica Chiriac, Judecătoria Bacău;
• doamna Denisa-Florina Lazăr, Judecătoria Sectorului 3, București;
• doamna Laura-Elena Olan, Judecătoria Sibiu;
• doamna Rebecca-Zinca Negroiu, Judecătoria Sectorului 1, București;
• doamna Marina Brașovean, Judecătoria Vaslui;
• domnul Liviu-Petronel Nedelcu, Judecătoria Călărași;
• domnul Marian Gociu, Judecătoria Cornetu;
• doamna Elena-Loredana Alexandrescu, Judecătoria Iași;
• doamna Veronica Sîrbu, Judecătoria Sectorului 4, București;
• doamna Mădălina Trantu, Judecătoria Constanța;
• doamna Irina Stoian, Judecătoria Cornetu;
• doamna Alina-Loredana Florescu, Judecătoria Buftea;
• doamna Georgiana-Roxana Glăvan, Judecătoria Timișoara;
• doamna Ioana Caraiman, Judecătoria Suceava;
• doamna Oana Stroiu, Judecătoria Brașov;
• domnul Sergiu Coșoreanu, Judecătoria Fălticeni;
• doamna Adina-Cerasela Botezatu, Judecătoria Brașov;
• doamna Delia Udroiu-Lucian, Judecătoria Oradea;
• domnul Lucian Jalbă, Judecătoria Mangalia;
• doamna Maria-Cristina Lupu, Judecătoria Onești;
• doamna Andreea Arhip, Judecătoria Galați;
• doamna Oana-Beatrice Simion, Judecătoria Târgu-Mureș;
• doamna Lorena-Mihaela Zidaru, Judecătoria Turnu-Măgurele;
• domnul Valentin Mihai, Judecătoria Constanța;
• domnul Nicolae Șepelea, Judecătoria Fălticeni;
• doamna Andreea-Laura Burcea, Judecătoria Buftea;
• doamna Laura-Maria Draica, Judecătoria Bolintin-Vale;
• doamna Rodica Turcu, Judecătoria Suceava;
• doamna Adriana-Mihaela Vasile, Judecătoria Constanța;
• doamna Andreia-Georgiana Gheorghe, Judecătoria Ploiești;
• doamna Alexandra-Elena Diaconu, Judecătoria Urziceni;
• domnul Teodor-Marian Barbu, Judecătoria Sfântu-Gheorge;
• domnul Florin-Beniamin Unguraș, Judecătoria Turda;
• doamna Anca-Anamaria Mihai, Judecătoria Pitești;
• doamna Carmen-Andreea Toader, Judecătoria Călărași;
• doamna Cristina Chelaru, Judecătoria Ploiești;
• doamna Iulia Duma, Judecătoria Cluj-Napoca;
• doamna Irina-Georgiana Damian, Judecătoria Cluj-Napoca;
• doamna Mirabela-Magda Diaconeasa, Judecătoria Horezu;
• domnul Radu-Mihai Necula, Judecătoria Călărași;
• doamna Ioana-Luciana Pop, Judecătoria Reșița;
• doamna Alina-Gabriela Apostolescu, Judecătoria Pitești;
• doamna Diana-Gabriela Deniz, Judecătoria Brăila;
• doamna Larisa-Andreea Filip, Judecătoria Sibiu;
• doamna Dana-Ioana Rusu, Judecătoria Gherla;
• doamna Monika Kegyes, Judecătoria Oradea;
• domnul George-Cristian Vioreanu, Judecătoria Pitești;
• doamna Daniela-Luminița Tiriteu, Judecătoria Arad;
• doamna Cristina Păcurar, Judecătoria Miercurea-Ciuc;
• doamna Monica-Elena Sîrbu, Judecătoria Timișoara;
• doamna Denisa-Maria Bic, Judecătoria Alba Iulia;
• doamna Ramona-Narcisa Pușcașu, Judecătoria Galați;
• doamna Elena Gârlici, Judecătoria Constanța;
• doamna Gianina-Viorica David, Judecătoria Petroșani;
• doamna Cristina-Ioana Dragomir-Galan, Judecătoria Vălenii de Munte;
• domnul Marian-Robert Marin, Judecătoria Ploiești;
• doamna Cristina-Maria Badea, Judecătoria Zalău;
• doamna Georgiana-Livia Ștefan, Judecătoria Suceava;
• domnul Gabriel-Adrian Simionescu, Judecătoria Suceava;
• doamna Ancuța Blanariu, Judecătoria Roman;
• domnul Anghel-Marian Pop, Judecătoria Zalău;
• domnul Ciprian Tița, Judecătoria Brezoi;
• domnul Teodor-Călin Sîrbu, Judecătoria Timișoara;
• domnul Laurențiu-Florin Modoran, Judecătoria Giurgiu;
• domnul Ionuț Pavel, Judecătoria Târgu-Mureș;
• domnul Ionel Răileanu, Judecătoria Râmnicu-Sărat;
• doamna Mădălina Jebelean, Judecătoria Timișoara;
• doamna Adela-Elisabeta Amzoi, Judecătoria Timișoara;
• doamna Sorina-Viorica Neagoș, Judecătoria Zalău;
• doamna Diana Ștef, Judecătoria Baia Mare;
• doamna Nicoleta Nițu, Judecătoria Târgu-Jiu;
• domnul Mihai Arhip, Judecătoria Galați;
• doamna Claudia Toma, Judecătoria Târgu-Mureș;
• domnul Virgiliu-Cezar Filip, Judecătoria Sibiu;
• doamna Silvia Furnică, Judecătoria Botoșani;
• doamna Gabriela-Florentina Gligor, Judecătoria Alba Iulia;
• doamna Cătălina Molie, Judecătoria Suceava;
• doamna Doina-Maria Niculescu, Judecătoria Giurgiu;
• domnul Mircea Burle, Judecătoria Marghita;
• doamna Nicoleta-Elena Buha, Judecătoria Botoșani;
• doamna Constanța Ilie, Judecătoria Constanța;
• domnul Marius Drăguț, Judecătoria Giurgiu;

Numire în funcția de procuror:
• doamna Florina-Nicoleta Sîrbu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti;
• doamna Andreea-Alexandra Ailioaie, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara;
• domnul Ionuţ-Nicuşor Niţă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti;
• domnul Marius Vâlcu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti;
• domnul Ioan-Paul Chiş, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti;
• doamna Diana-Nicoleta Gîtan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara;
• doamna Amalia-Aurelia Vasile, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti;
• domnul Marian Drăgulescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti;
• doamna Alina-Nicoleta Gherghina, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 6 Bucureşti;
• domnul Tudor-Ionuţ Vieriu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Roman;
• domnul Alexandru-Bogdan Pop, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş;
• doamna Lavinia Rus, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara;
• domnul Adrian Mihai, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara;
• domnul Georgel-Lucian Cîmpanu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava;
• doamna Roxana-Teodora Stoenescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti;
• domnul Bogdan Ştefăniu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov;
• doamna Cristina-Corina Frîncu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti;
• doamna Anca-Augusta Lazăr, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca;
• doamna Ioana Niculae, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti;
• domnul Mihai-Dorin Birtoc, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca;
• domnul Daniel-Florin Ungureanu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău;
• doamna Andreea-Raluca Prepeliţă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti;
• doamna Laura-Adina Crişan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca;
• domnul Mihai-Alexandru Stanciu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa;
• domnul Andrei-Marian Irimia, Parchetul de pe lângă Judecătoria Suceava;
• doamna Carmen-Gabriela Blaga, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti;
• domnul Mircea Hanachiuc, Parchetul de pe lângă Judecătoria Botoşani;
• domnul Ştefăniţă-Viorel Gogea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov;
• doamna Ioana-Ştefana Cărăşel, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 Bucureşti;
• domnul Vlad-Eugen Teodorescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Braşov;
• domnul Vladimir Nanu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piteşti;
• domnul Andrei Doncea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti;
• doamna Ramona Taghiev, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău;
• doamna Simona-Petronela Răileanu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti;
• domnul Ionuţ Călina, Parchetul de pe lângă Judecătoria Craiova;
• doamna Daniela Călin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Mureş;
• doamna Ana-Maria Pricope, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti;
• doamna Andra-Simina Florescu-Mironescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu;
• domnul Aurelian-Mirel Toader, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca;
• doamna Ramona-Cristina Filip, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea;
• domnul Andrei-Bogdan Preda, Parchetul de pe lângă Judecătoria Alba Iulia;
• domnul Dan-Octavian Simion, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu;
• doamna Daniela Bratulea, Parchetul de pe lângă Judecătoria Râmnicu-Sărat;
• doamna Ana-Elena Huţanu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu;
• doamna Aurelia-Mirela Enache, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bolintin-Vale;
• domnul Horaţiu-Constantin Stângaciu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău;
• domnul George Enescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cornetu;
• domnul Adrian-Nicolae Dâscă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Paşcani;
• domnul Adi-Lucian Răduică, Parchetul de pe lângă Judecătoria Drobeta-Turnu Severin;
• doamna Corina-Mihaela Şovăilă, Parchetul de pe lângă Judecătoria Olteniţa;
• domnul Flaviu-Bogdan Dobrescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca;
• doamna Cristina-Elena Tisu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea;
• domnul Gheorghe-Daniel Ştefan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Bacău;
• domnul Bogdan-Valentin Florescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Avrig;
• domnul Ciprian-Marius Morar, Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea;
• domnul Ilie Vela, Parchetul de pe lângă Judecătoria Orşova;
• domnul Pavel Fadei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Cluj-Napoca;
• doamna Loredana-Ioana Petre, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sighetu- Marmaţiei;
• domnul Radu-Ioan Alba, Parchetul de pe lângă Judecătoria Salonta;
• domnul Marius-Vasile Felecan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara;
• domnul Alexandru Brânzei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Baia Mare;
• doamna Ana Mureşan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea;
• domnul Viorel-Gabriel Teliceanu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa;
• domnul Nicolae-Daniel Belei, Parchetul de pe lângă Judecătoria Timişoara;
• doamna Mihaela-Mirela Bârsan, Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia;
• domnul Ion Mitrana, Parchetul de pe lângă Judecătoria Petroşani;
• domnul Marian-Daniel Bojin, Parchetul de pe lângă Judecătoria Târgu-Jiu;
• domnul Narcis-Eduard Constantinescu, Parchetul de pe lângă Judecătoria Urziceni.

PARTIDUL PREZIDENTIAL,NASIT DE TRAIAN BASESCU, MISCAREA POPULARA A FOST INREGISTRAT!

29 ian.

Tribunalul Bucuresti a admis miercuri, definitiv si irevocabil, inscrierea Partidului Miscarea Populara in registrul partidelor politice, dupa ce Curtea de Apel a respins apelurile.

 

 
„De astăzi, PMP este, oficial, partid politic şi trece la o nouă etapă, cea a consolidării şi dezvoltării sale ca partid de centru-dreapta pe eşichierul politic al României”, se arata intr-un comunicat al PMP.

 

„Ne reafirmăm acum ca fiind un altfel de partid, care îşi propune o altă cultură politică ca alternativă la actuala lipsă de viziune din spaţiul politic. Îi aşteptăm lângă noi pe toţi românii de bună credinţă, vrednici şi cinstiţi să ni se alăture în lupta noastră ca partid al clasei de mijloc, în slujba binelui comun”, se mai arata in comunicat.

Surse parlamentare au declarat pentru PESURSE.RO ca aproximativ 15 deputati si senatori PDL au pregatite demisiile din partid.

Acestia asteapta un ultim semnal sa treaca la PMP, iar plecarile lui Gabriel Berca, Sebastian Lăzăroiu, Daniel Funeriu, de la Cotroceni, fac parte din acelasi plan.

Potrivit informatiilor noastre, Partidul Miscarea Populara a contactat si alti parlamentari, nu doar de la PDL, pentru a vedea daca-i tenteaza sa mearga sub steagul lui Traian Basescu.

Sunt avansate chiar si mai multe plecari, insa unii parlamentari au zis initial ca vor la PMP, dar acum se pare ca s-au razgandit.

Momentul crucial pentru soarta acestor miscari de trupe se joaca astazi la Curtea de Apel Bucuresti, acolo unde Partidul Miscarea Populara (PMP) va primi, dupa o serie de tergiversari, verdictul definitiv si irevocabil: intra sau nu in registrul partidelor politice?

In functie de aceasta decizie, se va afla daca cei 15 parlamentari vor face, asa cum au promis, mutarea sus-mentionata, de aici nelipsind si noile negocieri, de aceasta data mult mai concrete.

Pana in acest moment, 5 deputati PDL au trecut la Miscarea Populara: Eugen Tomac, Negrut Clement, Mihaela Stoica, Valerian Vreme, Florin Popescu.

 
Oamenii apropiati presedintelui Traian Basescu au vorbit, de peste 2 ani, de necesitatea aparitiei unui partid proaspat in politica, care sa ajute la modernizarea PDL, conceptul-cheie al acestui partid sau alianta fiind ‘Alba-ca-Zapada’.
 
Acum, mai multi consilieri prezidentiali urmeaza sa se inscrie in PMP.

IN SEDINTA COMANDAMENTULUI DE IARNA REUNIT LA PALATUL VICTORIA,PREMIERUL VICTOR PONTA A ANUNTAT INSTITUIREA DE MIERCURI,ORA 15,00,A STARII DE ALERTA SI IN JUDETELE IALOMITA,CALARASI,CONSTANTA SI TULCEA!

29 ian.

 

În şedinţa Comandamentului de iarnă reunit la Palatul Victoria, premierul Victor Ponta a anunțat instituirea, începând de miercuri, ora 15.00, a stării de alertă şi în judeţele Ialomiţa, Călăraşi, Constanţa şi Tulcea.

Județele Buzău, Brăila și Vrancea au intrat sub stare de alerta înca de luni. Dintre toate cele șapte județe, Vrancea este singurul care nu se afla, miercuri, sub avertizare cod rosu de viscol.

„Nu este vorba de restrângerea niciunuia dintre drepturile cetățenesti prevăzute de Constituție și nu este vorba de alocări financiare, ci alocări de forțe și de sprijin. Toate forțele pe care le avem – Interne, Armată, Transporturi, Sănătate, autorități locale, le coordonați către aceste zone”, a mai spus Ponta.

Premierul a precizat că, la nivel național, aeroporturile sunt deschise, iar căile de circulație feroviară către Constanța funcționează, chiar dacă autostrada s-a închis.

Totodata, Ponta a precizat că nu se poate zbura cu elicopterele.

Meteorologii au emis, miercuri, o avertizare cod roșu de viscol care a intrat în vigoare de la ora 15.00.

Sub incidența acestui cod sunt Brăila, Buzău, Ialomița, Călărași, Constanța și Tulcea.

În intervalul 15.00-22.00 în aceste zone vor fi intensificări ale vântului, cu rafale de peste 85 km/h, ninsoare abudentă, zăpadă puternic viscolită și troienită și o vizibilitate redusă spre zero.

SECURITATEA CONTRA RADIO EUROPA LIBERA SI TUTARII LUI PACEPA!

29 ian.

 

Nu degeaba zice o vorbă din popor că frica păzeşte bostănăria. Tot frica a fost cea care a păzit regimul comunist între 1964 şi 1989. După teroarea anilor ’50, Securitatea nu a mai trebuit decît să administreze frica intrată românilor în oase. Deschiderea spre Occident de la începutul anilor ’60 nu-i mai permitea regimului să continue cu metodele terorii fizice, dar nici nu mai era nevoie. Frica păzea deja bostănăria: o rezistenţă activă faţă de regimul comunist nu mai exista, oamenii mai cîrteau, cel mult, în şoaptă. Dar pentru că frica se estompează în timp, ea se cere întreţinută. Aceasta a devenit misiunea Securităţii în timpul regimului ceauşist. Frica era esenţială. Ea făcea ca simpla ameninţare să aibă pe loc efectul dorit, punerea ei în aplicare devenind inutilă.

Pentru a inspira cît mai multă teamă, pentru a-şi atinge deci scopul de a intimida şi ţine sub control, Securitatea trebuie percepută constant ca atotputernică şi omniscientă. Nimic şi nimeni nu-i scapă Securităţii – acesta era drogul incapacitant infuzat permanent unui corp social devenit, în consecinţă, tot mai letargic şi debil. Un drog produs în laboratoarele specializate ale Securităţii de experţi în dezinformare, diversiune şi intoxicare prin zvonistică.

Dintre miturile fabricate în aceste laboratoare ale Securităţii face parte şi cel despre moartea “suspectă”, în serie, a mai multor directori români de la Radio Europa Liberă afectaţi de un “cancer galopant” indus, evident, de atotputernica Securitate. Numai că acest mit este, de fapt, o manea. Indecentă prin felul în care se exploatează propagandistic soarta nefericită a acelor oameni. Stupidă şi nocivă prin efectul ei implicit: hiperbolizarea Securităţii (pe tiparul consacrat). Altfel, de prost gust, ca orice manea.

O versiune re-re-reîncălzită a acestei manele ne-a fost servită de un duo deja bine rodat, Pacepa – Bădin, în ajun de Crăciun pe postul B1 TV, prilejul fiind, sau mai curînd pretextul, comemorarea morţii lui Noel Bernard, la 23 decembrie 1981. Moarte suspectă, zicea Andrei Bădin, de “cancer galopant”, luîndu-i apoi la rînd pe Mihai Cismărescu, decedat în urma “aceleiaşi forme de cancer galopant”, pe Vlad Georgescu, tot cu “cancer galopant” şi, deşi nu a fost director, pe Emil Georgescu cu “acelaşi cancer ciudat”. Măi să fie! Chiar aşa? Faptele ne spun cu totul altceva. Să le luăm pe rînd:

Noel Bernard este răpus de un cancer metastazat la plămîni şi ficat. Cancerul primar se manifestase la prostată, probabil încă din 1979. Nimic galopant. Altfel, da, a fost “o eroare a destinului”, cum spunea Virgil Ierunca în celebrul său necrolog. Nu o reuşită a Securităţii. În 1981, cînd era deja grav bolnav, Noel Bernard primeşte de la Securitate scrisori de ameninţare cu formulări de genul „te vom doborî ciuruit de gloanţe”. Ce sens mai aveau ele dacă starea deja critică a lui Bernard ar fi fost rezultatul acţiunilor Securităţii? Nici unul, desigur. Securitatea îşi continua campania de ameninţări şi intimidări deoarece nu ştia încă nimic despre cancerul pe care i-l “indusese” lui Noel Bernard (cu “Radu” mobil sau cu taliu, depinde ce ediţie din “Orizonturi Roşii” aţi citi).

Mihai Cismărescu (Radu Gorun) era unul dintre adjuncţii lui Noel Bernard, şi urma să iasă la pensie (împlinise 65 de ani în aprilie 1981). El rămîne însă în funcţie ca urmare a bolii şi absenţei lui Noel Bernard. Apoi, după decesul acestuia, asigură interimatul pînă la definitivarea lui Vlad Georgescu ca director al departamentului românesc. Se pensionează la 1 ianuarie 1983 şi moare la sfîrşitul lui februarie.

În mai 1982, Cismărescu se internase în spital şi se operase de un chist la coapsă, disconfort de care se plîngea de mai multă vreme. Chistul s-a dovedit a fi un sarcom, localizarea la coapsă fiind cea mai frecventă formă de manifestare a acestui cancer de ţesut moale (condrosarcom). Acest tip de cancer produce uşor metastaze, ceea ce s-a întîmplat şi în cazul lui Cismărescu. Nimic galopant sau ieşit din comun. “Oamenii mai mor şi de moarte naturală”, cum spunea atunci chiar soţia lui Cismărescu.

Mihai Cismărescu nu a fost niciodată un “critic feroce” al regimului de la Bucureşti, cum îl descriu Pacepa şi Bădin. Nu doar că nu-i stătea în fire să fie feroce (mai curînd era complezent), ba era animat chiar de un fel de tradiţionalism patriotic ce rezona pe alocuri foarte bine cu naţional-comunismul ceauşist. Greu de imaginat un director mai adecvat al Europei Libere, din perspectiva Bucureştiului, decît Mihai Cismărescu. Securitatea ar fi trebuit mai curînd să-l salveze, dacă s-ar fi putut, decît să-l lichideze. De altfel, într-o fişă a CIE, Cismărescu este caracterizat drept “un element inteligent… cu o fire cumpătată şi cu o poziţie moderată în ceea ce priveşte ţara noastră”.

Emil Georgescu: moare pe 1 februarie 1985. În cartea sa “Securitatea contra Radio Europa Liberă” (Editura Adevărul, 2011), Richard Cummings, şeful serviciului de Security de la Radio Europa Liberă, l-a descris astfel: “Emil Georgescu era un om scund şi îndesat, şi un fumător înrăit, din care cauză tuşea întruna. Cu un ten care părea cenuşiu şi în timpul verii, Georgescu făcea impresia unui om bolnav”. Cît de “galopant” să fi fost, în atari condiţii, cancerul pulmonar care l-a răpus pe Emil Georgescu la vreo 4-5 ani de la momentul cînd lui Richard Cummings i-a făcut impresia redată mai sus?! Şi ar mai trebui precizat că Emil Georgescu a părăsit redacţia de la München deja în iulie 1984, ceea ce ar fi trebuit să-l scutească de necesitatea “iradierii” pentru un “cancer galopant”. Apoi, dacă “cancerul indus prin iradiere” s-a dovedit, chipurile, atît de eficient în cazul lui Noel Bernard, de ce s-a folosit Securitatea de nişte interlopi francezi pentru a-l înjunghia pe Emil Georgescu în iulie 1981? De ce nu s-au folosit de aceeaşi armă a iradierii? Probabil pentru că ea nu a existat.

Vlad Georgescu: moare pe 13 noiembrie 1988. Forma de cancer care îl răpune este o tumoare cerebrală, formă cunoscută ca virulentă şi intratabilă. Cînd anume şi de ce i s-a declanşat boala, nu poate şti nimeni. Că ar fi fost “galopant” este pur şi simplu o părere. Cît priveşte cancerul ca sinonim al morţii, acesta era o noţiune des uzitată în scrisorile de ameninţare expediate de Securitate. “Eşti o bestie măcinată de cancer şi venin…”, se spune într-o asemenea scrisoare de ameninţare adresată lui Vlad Georgescu la începutul anului 1981, cînd acesta trimitea colaborări ocazionale din Statele Unite şi nu era nici măcar în discuţie ca viitor director la München. Cancerul ca ameninţare şi insinuare a morţii – da, a fost o armă de teroare psihologică a Securităţii. Ca şi arma “iradierii”.

Au fost, deci, patru decese din cauza cancerului la Europa Liberă (dintre care trei directori). Dar, după cum se vede, în fiecare caz a fost vorba despre o altă formă de cancer. Patologii diferite, evoluţii diferite. Cauze, evident, diferite. Nimic “galopant” ca numitor comun.

Ficţiunea iradierii directorilor de la Europa Liberă a fost moşită de generalul de Securitate Ion Mihai Pacepa. Aş crede, şi nu doar din această cauză, că iniţialele numelui său constituie, nu întîmplător, începutul cuvîntului IMPostor. Calificativul şi-l merită IMPacepa din plin şi şi-l adjudecă prin numeroase exemple. În cazul de faţă, Pacepa ne serveşte, în două ediţii ale cărţii sale “Orizonturi Roşii”, două versiuni – diferite – ale “iradierii” lui Noel Bernard cu numitul “Radu”: în prime ediţie, “Radu” este un dispozitiv aparent mobil de iradiere, pe care Securitatea urmează să-l primească de la KGB. În a doua ediţie, fără nici o explicaţie pentru modificare, “Radu” este un izotop de taliu radioactiv, primit tot de la KGB, fireşte. O pulbere care, “odată ingerată, provoacă o formă letală de cancer pulmonar”, scrie Pacepa. E clar că IMP ne ia de proşti. O dată pentru că n-ar trebui să observăm cum o suceşte fără nici o explicaţie şi “Radu” devine, din dispozitiv de iradiere, o pulbere de taliu. Apoi, pentru că oricine caută puţin pe Net va descoperi că taliul otrăveşte pur şi simplu, dar nu induce cancer. Tuşa groasă a fostului general de Securitate mai vehiculează încă o diversiune: colaborarea Securităţii ceauşiste cu KGB-ul sovietic, implicată prin aserţiunea că “Radu” în diversele sale variante, dar şi altele (explozibil Semtex), ar fi fost furnizate de ruşi. Or, raporturile dintre Securitate şi KGB erau atunci de aşa natură încît ruşii i-ar fi administrat mai curînd lui Ceauşescu personal “Radu” sub diverse forme, decît să-l furnizeze Securităţii acestuia pentru întrebuinţări alternative.

Clădirea radioului

De regulă, impostori ceva mai răsăriţi, cu morgă, gen Pacepa, sunt curtaţi de imitatori, impostori mai mărunţei, gen Bădin. Se căpuşează unul pe celălalt în interesul promovării reciproce – fiecare se alege cu ceva – şi în dezinteresul oricărei probităţi sau decenţe. Alţi “tovarăşi de drum” ai lui Pacepa sunt Vladimir Tismăneanu, Nestor Rateş şi Lucia Hossu Longin, ţuţări mereu pe fază şi care nu pierd nici o ocazie pentru a-i lustrui lui Pacepa imaginea de mare luptător anticomunist. Pacepa, Bădin, Tismăneanu, Rateş, Hossu Longin: dincolo de aparenta incongruenţă, oare ce îi uneşte şi îi mînă pe ei sub stindardul reşapat al lui IMP: cel mai probabil, o combinaţie în diverse doze de lipsă de scrupule, veleitarism, tare de caracter şi cine ştie ce complexe sau muşte pe căciulă. Scorneala lui Pacepa cu “Radu” mobil a fost colportată mai ales de Nestor Rateş – iată, un director (interimar, 1988-89) al Europei Libere care a scăpat de epidemia de “cancer galopant” în care crede atît de mult. N-a scăpat însă de deconspirarea ca fost informator al Securităţii. Conştient, probabil, de accidentul său de imagine, Rateş s-a dat la fund şi nu se mai încumetă să scoată acea carte despre Europa Liberă şi Securitate, cu care se laudă de vreo 10 ani. Shit happens…

“Fostul şef al spionajului românesc” – aşa îl gratulează pe Pacepa, eronat, atît Bădin, cît şi Rateş în diverse articole (uşor de verificat pe Net). De ce îl promovează cei doi pe Pacepa într-o funcţie pe care ştiu prea bine că nu a deţinut-o niciodată? Pentru că dă mai bine ca “şef al spionajului”, îi conferă lui Pacepa autoritatea potenţată de care este nevoie pentru ca fabulaţiile sale să devină credibile. Ce dacă Pacepa nu a fost tocmai “şeful spionajului românesc”, ci doar un adjunct? Jurnaliştii de mare clasă gen Bădin nu se împiedică în asemenea detalii. “Domnule general”, îl apelează insistent Andrei Bădin pe Pacepa în interviurile sale. De ce nu-i spune, mai adecvat, “domnule general de Securitate”? Să fie clar cu ce fel de general avem de-a face.

Tot Bădin este cel care incriminează “tăcerea ciudată a conducerii americane” cu privire la “crimele” de la Europa Liberă. Adică, de ce nu a dat conducerea americană apă la moară Securităţii?! Păi, de-aia. Se trece consecvent sub tăcere faptul că varianta iradierii a fost luată în calcul de la început. “În vara lui 1982 am cerut verificarea birourilor de la Europa Liberă, a apartamentului şi automobilului lui Noel Bernard. Nu a fost depistată nicio urmă de substanţe radioactive”, scrie Richard Cummings în cartea citată mai sus.

Se face caz de ameninţările cu moartea primite de Vlad Georgescu pentru a se împiedica difuzarea de fragmente din “Orizonturi Roşii” la începutul lui 1988. Iar din cauză că a difuzat acel serial şi avea să moară în noiembrie 1988, fandaxia-i gata: l-a omorît Securitatea. Pacepa n-are nicio îndoială. Ce altceva ar scoate mai mult în evidenţă importanţa persoanei sale şi semnificaţia cărţii sale decît prezumata asasinare a lui Vlad Georgescu ca urmare a difuzării fragmentelor din “Orizonturi Roşii”. De fapt, “nu înseamnă că tot ce scrie generalul este adevărat”, spunea Vlad Georgescu într-o emisiune difuzată de Europa Liberă pe 25 ianuarie 1988 (şi care poate fi găsită pe YouTube). “Generalul este foarte imprecis şi nu întotdeauna convingător”; “sunt semne de întrebare asupra generalului însuşi”; “eu aş fi dorit ca, în numele exactităţii şi al acribiei ştiinţifice, să fie mai puţină literatură, şi mai multă analiză”. E limpede, cred, că Vlad Georgescu s-a hotărît în favoarea difuzării acelui serial nu fiindcă ar fi fost copleşit de relevanţa textului sau de “valoarea” autorului, ci mai curînd pentru că nu a vrut să se creadă la Bucureşti că ar fi cedat în faţa ameninţărilor Securităţii. Că Securitatea şi-a tras moartea lui Vlad Georgescu pe spuza ei, nimic mai firesc. Ar fi fost proşti să nu o facă. Doar îl ameninţaseră, nu? Ca şi pe toţi ceilalţi, de altfel.

Doar despre asasinarea lui Cornel Chiriac, singurul din redacţia Europei Libere care a murit de o moarte violentă (asasinat la München la 4 martie 1975), nu vorbeşte nici unul dintre ţuţării lui Pacepa. Cu atît mai puţin IMP însuşi. Nu veţi găsi nici cea mai vagă referire la asasinarea lui Cornel Chiriac în tot ce a scris sau spus Pacepa vreodată.

IMPropriu

P.S. “Radu” a existat în măsura în care, în cîteva locuri din România, aparate Roentgen au fost modificate şi folosite la iradierea anumitor persoane pentru inducerea de cancer. Dar, despre asta, generalul de Securitate Pacepa nu ne spune nimic.

PRESEDINTELE RUSIEI VLADIMIR PUTIN AVERTISMENT DUR LA SUMMIT-UL UE -RUSIA : „BRUXELLES SA NU SE AMESTECE IN UKRAINA,STIU EI DE CE!”

29 ian.

Președintele Vladimir Putin crede că Bruxelles-ul nu face decât să creeze probleme Ucrainei prin trimiterea unei  misiuni diplomatice la Kiev. Putin participă zilele acestea la summit-ul UE-Rusia, în timp ce Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru politică externă și de securitate, baroneasa Catherine Ashton, se deplasează în Ucraina pentru a discuta cu președintele Viktor Ianukovici și reprezentanții Opoziției.

Avertisment ferm al lui Putin: Bruxelles să nu se amestece în Ucraina“Cu cât sunt mai mulți intermediari acolo (în Ucraina – n.r), cu atât vor apărea mai multe probleme”, a declarat Putin. “Nu sunt sigur că Ucraina are nevoie de intermediari”, a adăugat liderul de la Kremlin.

“Pot doar să-mi imaginez care ar fi reacțiile dacă în mijlocul crizelor din Grecia sau Cipru, ministrul nostru de Externe le-ar cere protestatarilor anti-UE să facă ceva. Nu ar fi bine. Sunt sigur că ucrainenii își vor rezolva singuri problemele, iar Rusia nu are de gând să intervină”, a arătat Vladimir Putin, citat de The Guardian.

Avertismentul lui Putin survine după ce președintele Ianukovici a făcut opoziției cea mai mare concensie de până acum, acceptând demisia premierul Mykola Azorov. Totodată, șeful statului ucrainean a promis că legile draconice împotriva protestelor și a liberei exprimări vor fi abrogate.

Putin se întâlnește pentru prima oară cu liderii UE, de la divergențele dintre cele două părți cu privire la viitorul Ucrainei, născute în noiembrie. Baroneasa Ashton s-a întâlnit și ea cu Vladimir Putin, după care a zburat la Kiev pentru a media negocierile dintre cele două facțiuni.

Președintele Vladimir Putin a precizat că Rusia nu retrage împrumutul acordat Ucrainei indiferent de Guvernul care va fi numit. Liderul de la Kremlin a explicat însă că înțelegerea sa cu Ianukovici este incompatibilă cu semnarea de către Ucraina a unui acord de asociere la UE. “Cel mai probabil vom eșua în a păstra înțelegerea preferențială cu Ucraina dacă aceasta va semna acordul de asociere (la UE – n.r)”, a spus Putin.

Rusia și UE vor întocmi un grup de lucru format din experți care să discute detaliile înțelegerii oferite Kievului de către Bruxelles.

Liderii celor patru state din centrul Europei cu care se învecinează Ucraina se vor întâlni la Budapesta, miercuri, pentru a discuta pe marginea crizei din Ucraina.

JURNALISTUL MIHAI GADEA A PREZENTAT IN EDITIA DE MARTI A EMISIUNII”SINTEZA ZILEI”,DE LA ANTENA 3: „RUSII DE LA LUKOIL SPONSORII LUI TRAIAN BASESCU IN CAMPANIA ELECTORALA DIN 2009!

29 ian.

Mihai Gâdea a prezentat în ediția de marți a emisiunii “Sinteza Zilei”, de la Antena 3, informații care ar dovedi că ruşii de la Lukoil ar fi fost cel mai important sponsor al preşedintelui Traian Băsescu, în campania electorală din 2009. De asemenea, moderatorul a arătat că Lukoil şi Gazprom au o cooperare strategică.

 

Imagine

 

Informațiile din Monitorul Oficial, cu privire la sumele cu care au fost finanţate partidele politice în campania electorală din 2009, transmit că cel mai generos sponsor al PDL ar fi fost Lukoil.

La data de 19.11. 2009, compania din Rusia ar fi virat formațiunii care îl susținea pe Traian Băsescu suma de 143.250 lei, după care, în aceeaşi zi, Lukoil ar mai fi donat 286.500 lei PDL-ului.

Rușii de la Lukoil, sponsorii lui Băsescu în campania din 2009

Foto: antena3.ro

Rușii de la Lukoil, sponsorii lui Băsescu în campania din 2009

Foto: antena3.ro 

Ulterior, publicaţia Vocea Rusiei a scris că Gazprom şi Lukoil încearcă să obţină autorizaţia de exploatare a resurselor caspice, adaugă sursa citată, care precizează că Gazprom şi Lukoil au o cooperare strategică.

GUVERNATORUL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU A CONVOCAT CSAT-UL ,DUMINICA 2 FEBRUARIE 2014,ORELE 16,00!

29 ian.

 

 

Guvernatorul Traian Băsescu a convocat o şedinţă a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) duminică, 2 februarie, de la ora 16,00, ca urmare a solicitării a cinci membri ai CSAT primite în data de 24 ianuarie, informează Administraţia Prezidenţială.

 

 

„Ordinea de zi a şedinţei CSAT este următoarea: raportul privind gestionarea de către autorităţile administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniul situaţiilor de urgenţă, conform legislaţiei în vigoare, a evenimentului de aviaţie din data de 20 ianuarie 2014 în care a fost implicată aeronava BN-2, înregistrată YR-BRP, prezentat de prim-ministrul Guvernului României, raportul directorului Serviciului de Telecomunicaţii Speciale privind activităţile desfăşurate conform legilor, metodologiilor şi procedurilor interinstituţionale existente în legătură cu evenimentul aviatic din data de 20 ianuarie 2014 în care a fost implicată aeronava BN-2, înregistrată YR-BRP, prezentat de directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale”, se arată într-un comunicat al Preşedinţiei.
Premierul Victor Ponta anunţa duminică seară că documentul privind convocarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) se află deja la Secretariatul general al Consiliului, după ce a fost semnat de şase membri ai Guvernului.
”Documentul a fost şi trimis la secretariatul CSAT. Este semnat de membri CSAT care fac parte din Guvern, cu excepţia domnului Cazanciuc, nu era nevoie şi de semnătura lui. Au semnat miniştrii Chiţoiu, Gabriel Oprea, Corlăţean, Andrei Gerea şi cu mine, ministrul Apărării, Duşa. (…) Noi am cerut un singur lucru: în CSAT, pe ordinea de zi, să fie un raport al STS, care nu se află sub niciun fel sub autoritatea Guvernului, privind modul în care au acţionat în cazul accidentului (aviatic – n.r.) de luni şi, mai direct, un lucru pe care acum îl ştim cu siguranţă, faptul că identificarea locului telefonului de la care vorbeau supravieţuitorii s-a făcut în mod greşit. Informaţiile STS au trimis echipele ISU de salvatori la o distanţă destul de mare”, a afirmat premierul.
Miercurea trecută, premierul anunţa că va cere înscrierea pe ordinea de zi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării a unui raport privind activitatea Serviciului de Telecomunicaţii Speciale.
„Voi solicita în mod oficial înscrierea pe ordinea de zi a CSAT a unui raport privind activitatea STS în acest caz şi, evident, prin decizia CSAT, nu depinde de Guvern, înlocuirea şefului STS şi, mai departe, a persoanelor direct responsabile de nefuncţionarea corespunzătoare a sistemelor tehnice de identificare”, a afirmat Ponta, care a mai subliniat că în cazul a trei instituţii – Ministerul de Interne, ROMATSA şi Serviciul de Telecomunicaţii Speciale – lucrurile au funcţionat „inacceptabil de încet” în privinţa operaţiunilor desfăşurate ca urmare a accidentului aviatic din Apuseni.
Un avion de mici dimensiuni, de tip BN 2, condus de pilotul Adrian Iovan, a aterizat forţat, lunea trecută, în zona Beliş, Pasul Ursoaia, în urma unei probleme apărute la bord.
Pilotul Adrian Iovan şi o tânără studentă la Medicină şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic.
Avionul de tip BN 2, aparţinând Şcolii Superioare de Aviaţie, în care se aflau cinci pasageri, pilotul şi copilotul, transporta o echipa medicală de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul Elias la Oradea unde medicii urmau să participe la o operaţie de prelevare de organe pentru transplant.

Citeşte pe aceeaşi temă:
* Cluj: Un avion care transporta o echipă medicală s-a prăbuşit între Abrud şi Câmpeni
* Dosarul accidentului aviatic, înregistrat pe rolul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia
* Accident aviatic: Pilotul Adrian Iovan a murit
* Femeia care a murit în accidentul aviatic din Cluj era medic rezident în anul V la Institutul Medico-Militar
* Alba: Cruce de trei metri, amplasată la locul accidentului aviatic de către sătenii din Horea
* Sancţiuni şi demisii după accidentul aviatic din Apuseni

AGERPRES.

%d blogeri au apreciat asta: