Arhiva | 5:19 pm

CCR A RESPINS SESIZAREA DEMISULUI PENAL TRAIAN BASESCU.LOVITURA GREA PENTRU ONG-URILE LOIALE LUI BASESCU!

5 feb.

În maximum 2 ani de zile, ONG-urile care au denumiri apropiate sau similare unor instituţii sau autorităţi de stat trebuie să îşi schimbe denumirea. Traian Băsescu s-a bătut ca un leu să modifice o lege care în toamna lui 2011 a fost operată chiar de către juriştii PDL.

 

Imagine

 

CCR a respins sesizarea lui Traian Băsescu

Cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a respins o sesizare a preşedintelui Traian Băsescu şi a decis că legea de aprobare a OG 26/2000 privind fundaţiile şi asociaţiile este constituţională. Suntem în faţa unei înfrângeri grele a unei categorii de suporteri fanatici ai lui Traian Băsescu şi a zonei politice pe care acesta o susţine. Este vorba în mare parte de cele 15-20 de ONG-uri, unele dintre ele de mică anvergură, dar extrem de gălăgioase, care în ultimii ani (s-a văzut cel mai bine în 2012 înainte şi după referendumul pentru demiterea preşedintelui) au şi confiscat termenul generos de „societate civilă”, au făcut politica Cotroceniului, au retransmis mesajele lui Traian Băsescu şi au atacat la baionetă orice acţiune a zonei politice neagreate de preşedinte. Sunt notorii scrisorile deschise şi apelurile transmise în 2012 liderilor organismelor europene prin care USL era acuzat de aberaţii de genul schimbării judecătorilor CCR şi altele.

ONG-urile respective, probabil şi altele, au fost deranjate de faptul că legea de aprobare a OG 26/2000 nu le mai permite să aibă denumiri care sunt relativ identice cu denumiri ale unor instituţii oficiale de stat. Astfel, o asociaţie sau fundaţie nu mai are dreptul să utilizeze în denumire – pentru a nu genera confuzii – termeni precum: „inspectorat”, „autoritate”, „comisariat”, „consiliu”, „agenţie”, „poliţie”, „gardă” şi altele similare. De asemenea, este interzis ca denumirea unui ONG să fie identificată sau asemănătoare cu denumirea oricărei structuri profesionale, de exemplu: „Barou”, „Cameră”, „Uniune Naţională”, „Consiliul Naţional” etc.

De asemenea, ONG-urile respective au mai fost deranjate şi de faptul că legea prevede ca, în 2 ani de la intrarea în vigoare, asociaţiile şi fundaţiile care conţin denumiri cu probleme sunt obligate să-şi schimbe numele, alternativa fiind dizolvarea lor.

O lege cu o „istorie” bogată şi „schisma” PDL

Legea de modificare a OG 26/2000 a fost înregistrată la Parlament la sfârşitul anului 2010 şi îi avea drept autori pe Sergiu Andon şi Florin Iordache (PSD), Alina Gorghiu şi Paul Ichim (PNL) şi Mate Andras Levente (UDMR). Numai că parlamentarii mai sus menţionaţi nu au nicio legătură cu textul care a fost atacat de Traian Băsescu şi de ONG-uri. Din contră. Cei 5 au încercat de fapt să modifice Legea 34/2010 – una dintre legile care au mai modificat pe parcursul timpului ordonanţa din anul 2000. Atenţie însă, Legea 34/2010 prevedea exact ceea ce prevede legea care a trecut acum pe la CCR. Legea din 2010 este adoptată cu o foarte largă majoritate în Parlament şi pe 5 martie 2010, Traian Băsescu o promulgă fără probleme. La puţine zile după ce Traian Băsescu a promulgat legea, ONG-urile au început să se agite şi au început o activitate de „lobby” la parlamentari pentru a se modifica legea. Şi au găsit înţelegere la cei 5 parlamentari mai sus enunţaţi. Care de fapt nu au făcut altceva în 2011 decât să „dilueze” Legea 34/2010 şi să reintroducă învechita formă iniţială a OG 26/2000, care prevedea doar că „este interzis ca denumirea asociaţiei să fie identică sau asemănătoare până la confuzie cu denumirea altei persoane juridice”. În luna mai 2011, Senatul respinge varianta celor 5 şi urmează o lovitură de teatru la Camera Deputaţilor: la Comisia juridică, controlată de PDL, se schimbă radical legea în formula actuală, culmea cu contribuţia directă a unui deputat PDL. Pe 19 iunie 2012, legea este adoptată în Camera Deputaţilor cu 174 de voturi „pentru”, 0 „contra” şi 5 abţineri. Imediat ONG-urile au luat foc şi pentru prima oară au atact şi PDL-ul. Este adevărat, în plenul Camerei au fost puţini deputaţi PDL, dar cei mai mulţi au votat „pentru”. Pe 6 iulie 2012, Traian Băsescu, înainte de a intra în vigoare suspendarea, retrimite legea la Parlament pentru reexaminare. Manevra lui Traian Băsescu nu are succes şi pe 10 decembrie 2013, în Cameră, legea este (re)votată cu 264 voturi „pentru”, 32 „contra” (PDL) şi 21 de abţinei (PPDD). Pe 23 decembrie 2013, Traian Băsescu trimite legea la Curtea Constituţională. După cum se poate vedea, în 2010, Traian Băsescu a considerat că legea de atunci este bună, dar în 2012, un text similar de lege l-a considerat ca fiind neconstituţional.

GUVERNUL PONTA A MODIFICAT PRIN OUG,C.PR.PEN.SI CODUL CIVIL,DAR TOTI SPECIALISTII CARE ISI DAU CU PAREREA DESPRE CODURI UITA UN SINGUR LUCRU:” CODURILE NU POT INTRA IN VIGOARE PANA NU APAR NORMELE METODOLOGICE DE APLICARE LA ACESTE CODURI!”

5 feb.

Codul de Procedură Penală, modificat în Guvern prin ordonanţă de urgenţă 482
 

Guvernul a modificat Codul de Procedură Penală printr-o ordonanţă de urgenţă şi a adoptat alte două proiecte de lege pentru modificarea Codului Civil.

Premierul a anunţat în şedinţa de Guvern că modificările ţin de  „bucătăria internă”, a sistemului de justiţie, iar celelalte teme vor fi aprobate doar prin proiect de lege.

„Ceea ce este absolut urgent şi de «bucătărie internă» a sistemului de justiţie, sunt de acord şi vom adopta prin ordonanţă de urgenţă, pentru că e legat de bucătăria lor internă, cum îşi organizează anumite proceduri de funcţionare în cadrul sistemului de justiţiei. Celelalte subiecte care au făcut obiectul dezbaterii publice le facem proiect de lege şi Parlamentul, în baza unei dezbateri deschise şi prin ascultarea tuturor specialiştilor, a spus Ponta în şedinţa de guvern.

Premierul Victor Ponta a anunţat, pe 31 ianuarie, că Guvernul va aproba în 5 februarie mici ajustări la Codul de Procedură Penală care vor clarifica şi problema interceptărilor, pe baza unei centralizări ce va fi prezentată pe site-ul Ministerului Justiţiei, el adăugând că este „o prostie” să spui că noul cod protejează infractorii, scrie Mediafax.
   
Premierul a arătat însă că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale „faţă de fapte, şi nu faţă de persoane”.
   
Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat, tot în 31 ianuarie, că nu există nicio problemă cu privire la emiterea unei ordonanţe de urgenţă în cazul unor eventuale modificări ale noilor coduri penal şi de procedură penală.

SLUGA PREA-PLECATA TRAIAN BASESCU,O CALCA PE „BOMBEURI” ,PE ANGELA MEKEL,OCROTITOAREA SA : UNUL HAIS ALTUL CEA IN PRIVINTA TURCIEI!

5 feb.

Traian Băsescu a declarat, miercuri, că România susţine fără rezerve succesul negocerilor pentru aderarea Turciei la Uniunea Europeană, considerând că este timpul accelerării procesului, transmite Mediafax.

 

Imagine

 

„L-am asigurat pe preşedintele Gul că România susţine fără rezerve succesul negocierilor de aderare a Turciei la Uniunea Europeană şi credem că a venit timpul accelerării acestui proces”, a spus preşedintele Traian Băsescu, în cadrul declaraţiei comune de presă cu omologul Abdullah Gul. Potrivit şefului statului, în 2013, România a fost un susţinător fără rezerve, pe toate palierele, pentru reluarea negocierilor de aderare a Turciei. „În acest moment, în interiorul UE, susţinem deschiderea cât mai multor capitole”, a adăugat Traian Băsescu.

Marti, cu o zi inainte ca Traian Basescu sa fie primit de presedintele Turciei, premierul de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan a fost primit la Berlin de cancelarul Angela Merkel, care a reiterat pozitia Germaniei fata de aderarea Turciei la UE: ”Negocierile de aderare cu Turcia sunt un proces al cărui deznodământ este deschis. Însă eu sunt sceptică în legătură cu un statut al Turciei de membru complet”, scrie AFP.

Aceasta dupa ce Erdogan a pledat din nou pentru aderarea țării sale la UE: ”Solicităm ca Germania să se angajeze mai ferm decât a făcut-o până acum. Aderarea Turciei la UE ar contribui în mod considerabil la pacea regională și mondial.”

În Germania se află cea mai mare comunitate turcă din Europa, cu circa trei milioane de persoane. Aici mai este încă vie amintirea declarațiilor pe care Erdogan le-a făcut în timpul vizitei sale precedente, în 2011, când a denunțat ‘asimilarea’ care i-ar face pe etnicii turci să-și abandoneze rădăcinile. Întrebată pe marginea subiectului, Angela Merkel a apărat politica ‘de integrare’ promovată în Germania și a amintit că guvernul pe care îl conduce va permite în scurt timp dubla cetățenie pentru copiii de imigranți.

Miercuri, preşedintele Republicii Turcia a arătat că a mulţumit preşedintelui Traian Băsescu pentru sprijinul acordat în aderarea la UE. „Sperăm că sprijinul României să continue şi de acum încolo”, a mai spus preşedintele Abdullah Gul.

FOSTUL CONSILIER PREZIDENTIAL ADRIAN RADULESCU NU S-A PREZENTAT IN FATA COMISIEI DE ANCHETA PARLAMENTARA „NANA!!”

5 feb.

 

Fostul consilier prezidenţial Adrian Rădulescu nu s-a prezentat, miercuri, la Comisia parlamentară de anchetă privind terenurile din Călăraşi deşi i-au fost trimise 2 invitaţii la Cotroceni, a declarat senatorul PSD Gabriela Firea.

„În acest moment au fost transmise două invitaţii pentru domnul Adrian Rădulescu. Prima a fost înainte de acea perioadă de înzăpezire când domnia sa era consilier prezidenţial şi a fost transmisă această invitaţie la Administraţia Prezidenţială şi a mai fost transmisă ulterior după ce au fost reluate audierile la Comisie după deszăpezire încă o invitaţie. L-a sunat şi domnul preşedinte (al Comisiei Nana – n.r.) Nicolicea pe domnul Rădulescu. Am înţeles că nu a răspuns la telefon”, a afirmat Firea, citată de Mediafax.

Ea a spus că membrii Comisiei îi vor transmite lui Adrian Rădulescu o invitaţie şi la domiciliu pentru a se prezenta săptămâna viitoare în faţa Comisiei.

„Vom transmite astăzi şi la domiciliul domnului Adrian Rădulescu o invitaţie pentru săptămâna viitoare şi îl aşteptăm în faţa comisiei pentru că dumnealui a declarat în mai multe rânduri că nu are nimic de ascuns şi că vrea să pună la dispoziţie orice fel de informaţie care ar fi utilă acestei comisii de anchetă”, a precizat Firea.

Ea a spus că sub nicio formă nu se pune problema obligativităţii sau a aducerii cu mandat a lui Adrian Rădulescu la Parlament deoarece această Comisie nu este organ judiciar sau de poliţie, dar că fostul consilier prezidenţial dacă respectă valorile democratice se va supune regulilor şi va veni.

Comisia parlamentară Călărași sau Nana, cum mai este ea cunoscută, are în vizor achiziţionarea de către familia lui Traian Băsescu a unui teren în suprafață de 291 de hectare.

Adrian Rădulescu a fost cel care i-a facilitat Ioanei Băsescu achiziția terenului.

„M-am dus să văd terenul, nu mi-a venit să cred. I-am spus domnului preşedinte că i-l recomand (…). Dumnealui şi-a exprimat public de mai multe ori dorinţa să cumepere teren, între 200 şi 300 de hectare. Mi-a dat adresa celui care avea terenul, o firmă românească ai cărei acţionari erau în Italia. I-am dat telefonul avocatei, Ioana a luat legătura cu avocata şi de acolo nu mai ştiu cum s-au desfăşurat lucrurile. A fost o întâmplare fericită”, declara Rădulescu anul trecut la Realitatea TV.

„MAESTRUL-PAPUSAR”,TRAIAN BASESCU SI INCERCAREA SA DE DESFIINTARE A PNL.REGRETUL SAU ESTE URA IMPOTRIVA LIBERALILOR,DUPA CE „DRAGA STOLO”SI O GRUPARE DE TRADATORI AU REUSIT SA INFIINTEZE PLD,CARE DUPA ACEEA A FUZIONAT CU PD,DEVENIT PD-L!

5 feb.

România, după ZECE ANI DE SCLAVIE. 2006, anul în care Băsescu şi-a luat rolul de "maestru-păpuşar" 442
 

Dezbinare şi instabilitate sunt cuvintele cheie ale anului politic 2006. Jocurile de culise făcute de Traian Băsescu au dus la scindarea PNL urmată de crearea unui partid prezidenţial şi la decizia conservatorilor de a ieşi de la guvernare.

Un ministru PNL a trebuit să părăsească Executivul în urma presiunilor de la Cotroceni, iar un alt liberal a renunţat la postul de comisar european din cauza unui val de denigrări pornit din ordinul preşedinţiei.

În acelaşi an, Băsescu a lansat-o pe mezina familiei în politică şi i-a deschis Elenei Udrea uşa Partidului Democrat.

Regretele lui Traian Băsescu l-au bântuit până la finalul primului mandat de preşedinte. Dar în 2006 a făcut tot ce i-a stat în putinţă să dinamiteze relaţia cu premierul şi cu partidul condus de acesta. Totul a plecat de la obsesia preşedintelui pentru ceea ce numeşte grupuri de interese nelegitime care ar fi pus presiune pe Guvern să emită acte normative cu dedicaţie. În cazul lui Călin Popescu Tăriceanu, vorbim de Rompetrol şi Dinu Patriciu.

Dacă în unele cazuri, banii grupurilor de interese îi miros lui Băsescu a petrol, alteori au iz de cerneală de ziar.

Primul atac virulent la adresa presei critice. Treptat, bătălia cu mogulii s-a transformat într-o adevărată vânătoare a patronilor de trusturi care au îndrăznit să se opună lui Băsescu. Patriciu, Vântu, Voiculescu, nici unul nu a scăpat de ordinele directe sau indirecte date de preşedinte procurorilor pe care-i controlează. Aceiaşi procurori care cu un an înainte au închis în sertar dosarele Flota şi Mihăileanu, dar în paralel au monitorizat pas cu pas cazurile adversarilor preşedintelui.

Pârghiile de control asupra justiţiei s-au întins până la ministrul de resort. Monica Macovei nu a ezitat să facă în Guvern jocurile Palatului Cotroceni. O dovedeşte o înregistrare a Antenei 3 din 2006 a unei discuţii între Macovei şi consilierul prezidenţial Ştefan Deaconu. Subiectul de conversaţie: pachetul legilor de siguranţă naţională şi legea ANI.

În frunte cu Macovei, miniştrii PD i-au fost fideli lui Traian Băsescu până la ieşirea de la guvernare. Liberalii s-au dezis rând pe rând de fostul lor aliat. Una dintre cele mai aprinse dispute între Palate a fost provocată de propunerea ministrului Apărării, Teodor Atanasiu, de retragere a trupelor româneşti din Irak. În replică, preşedintele i-a acuzat pe liberali de trădare şi s-a opus în CSAT ideii lui Atanasiu.

Pentru PNL, înţelegerea cu Băsescu avea să se dovedească a fi o nouă capcană. La câteva zile după ce Tăriceanu l-a propus pe Varujan Vosganian pentru postul de comisar european, presa dezvăluie că acesta a fost informator al Securităţii, ceea ce duce la retragerea nominalizării. 

Încăpăţânarea liberalilor de a se supune poruncilor prezidenţiale şi refuzul de a fuziona cu PD au dus la fisuri în formaţiunea Brătienilor. Pentru că a ales să-l slujească pe Băsescu, Theodor Stolojan a fost exclus din PNL. A creat apoi PLD, o miniformaţiune care urma să fie absorbită de PD şi să rezulte un partid prezidenţial.

Unul dintre cele mai bizare momente din cariera lui Băsescu la Cotroceni a fost fuga lui Omar Hayssam din ţară, o enigmă şi astăzi. Câteva demisii şi schimbarea şefilor de servicii secrete au fost singurele consecinţe ale scandalului de atunci.

Un alt moment pentru care Băsescu a fost îndelung criticat a fost condamnarea comunismului în faţa Parlamentului.

 Tot în 2006, Traian Băsescu a lansat-o în politică pe fiica sa cea mică, Elena, astăzi unul dintre cei mai vehemenţi critici ai României în Parlamentul European.

N-o uită nici pe fosta sa şefă de Cancelarie, Elena Udrea care se înscrie şi ea în PD-ul condus de Emil Boc.

În 2006, Băsescu a avut de înfruntat şi o problemă medicală. S-a operat de hernie de disc într-un spital din Austria. Alegerea sa a născut controverse în opinia publică pe de-o parte pentru că preşedintele statului nu are încredere în sistemul medical autohton, iar pe de altă parte pentru că un tratament în străinătate nu e la îndemâna românilor de rând.

Deşi anul s-a încheiat într-o notă optimistă datorită intrării României în Uniunea Europeană, clasa politică fierbea.

Menţinerea unei permanente stări de instabilitate şi depăşirea repetată a atribuţiilor constituţionale de către preşedinte anunţau o viitoare suspendare.

REGIMUL POLITIENESC INSTALAT DE DICTATORUL ROMAN TRAIAN BASESCU SI CEI 10 ANI DE SCLAVIE SI TEROARE SUB CARE AU TRAIT SI TRAIESTE POPORUL ROMAN PE CARE TRAIAN BASESCU IL URASTE SI SE FACE VINOVAT DE GENOCID!

5 feb.

România, după ZECE ANI DE SCLAVIE. După nici un an de "domnie" Băsescu şi-a dat arama pe faţă. Udrea, promovată ca "portavoce" 442
 

În anul 2005, Traian Băsescu pune primele cărămizi în construcţia regimului său. Clasarea dosarului Mihăileanu,  deschiderea anchetei Zambaccian şi numirea lui Daniel Morar la DNA sunt primele semne clare despre cum avea să conducă preşedintele care promisese o altfel de Românie. 

În acelaşi an, Băsescu a declanşat prima criză politică cerând obsesiv anticipate, a dinamitat relaţia cu premierul Tăriceanu şi a lansat-o pe Elena Udrea în prima linie ca portavoce a sa.

La nici două săptămâni după ce s-a cocoţat pe scaunul de preşedinte, Traian Băsescu aruncă în aer scena politică. Deşi promisese stabilitate, în primul interviu pe care-l acordă ca preşedinte, cere alegeri anticipate, sperând că astfel partidul său va prelua în totalitate frâiele puterii.

Nu a fost doar o scăpare. Băsescu a menţinut pe agenda publică tema anticipatelor pe tot parcursul anului 2005. Asta, cu toate că nici măcar partenerii săi de coaliţie nu-i împărtăşeau dorinţa.

Şi totuşi, Băsescu nu a ratat nici o ocazie să amintească de anticipate.

Avid după publicitate, Băsescu a vizitat de 15 ori şantierul de la podul Mărăcineni, afectat de inundatii, de unde-şi transmitea şi mesajele politice. Deplasările în zonă i-au folosit şi în competiţia cu premierul Călin Popescu Tăriceanu pe care a încercat să-l controleze, aşa cum a făcut ani mai târziu cu Emil Boc.

Fără succes însă. După o demisie anunţată în contextul obsesiei pentru anticipate a lui Băsescu, primul-ministru a revenit asupra declaraţiei. A folosit ca pretext inundaţiile care au afectat aproape întreaga ţară.

Răzgândirea lui Tăriceanu l-a enervat atât de rău pe Traian Băsescu încât ulterior şi-a făcut un scop din a se răzbuna. Punctul culminant în războiul Palatelor a fost atins în septembrie când premierul se afla într-o deplasare oficială la Bratislava. În lipsa lui Tăriceanu, Băsescu a condus Comandamentul de Urgenţă, o ameninţare directă pentru autoritatea şefului Executivului.

Restricţiile impuse de Constituţie prin limitarea puterilor executive ale preşedintelui, l-a determinat pe Băsescu să-şi construiască alte pârghii de control asupra statului.

Subordonarea justiţiei, scopul suprem al lui Băsescu nu putea fi atins decât instalând oameni loiali în sistem. Daniel Morar, un procuror anonim de la Cluj, ajunge în 2005 în fruntea DNA. Morar şi-a făcut foarte clare intenţiile din prima clipă de mandat.

A avut el însuşi această reţinere când a venit vorba despre Traian Băsescu. La scurtă vreme după preluarea conducerii DNA, Morar este întrebat de jurnalişti ce se întâmplă cu dosarul Flota şi dacă va ancheta faptul că Băsescu şi-a oferit ilegal cadou casa din Mihăileanu pe vremea când era primar al Capitalei. Răspunsul lui Morar a fost că dosarele sunt puse la păstrare şi vor fi scoase după plecarea lui Băsescu de la Cotroceni. Faptul că DNA îi oferă protecţie şefului de stat e scris negru pe alb de Morar într-o rezoluţie din 2012.

Eliberat de grija răspunderii penale, Băsescu a continuat linistit campania împotriva adversarilor politici. Totul, în numele integrării României în Uniunea Europeană, iar mai apoi pentru un raport MCV pozitiv. Victima nr. 1, Adrian Năstase, fost contracandidat la presedintia Romaniei. În 2005, procurorii au deschis dosarul Zambaccian în urma unei plângeri penale semnată de Mona Muscă. Foarte rapid, ministrul Justiţiei, Monica Macovei cere Parlamentului ridicarea imunităţii lui Năstase pentru începerea urmăririi penale şi percheziţionarea casei acestuia din Zambaccian.

După mai multe încercări în Parlament, Macovei şi Morar şi-au atins scopul, iar şapte ani mai târziu Năstase primea prima condamnare. În tot acest timp, Traian Băsescu a susţinut cu tărie că nu are nici o implicare, că dosarele fostului premier nu sunt politice şi că justiţia e independentă . Mai mult, a făcut pe lupul moralist de fiecare dată când primea informaţii despre legăturile, fie şi tangenţiale, ale oamenilor politici cu justiţia.

Telefonul dat de premierul Tăriceanu procurorului general, Ilie Botoş pentru a se interesa de starea liberalului Dinu Patriciu, reţinut de DNA, a pus jar pe foc în relaţia dintre Palate.

Explicaţiile primului-ministru nu l-au satisfăcut însă pe preşedinte. Acelaşi Băsescu care cu ani în urmă pe vremea când era ministru al Transporturilor se arăta îngrijorat de faptul că un prefect PD fusese arestat fără ca cineva din partid să fi fost informat.

În meciul dintre Băsescu şi Tăriceanu, un rol extrem de important l-a jucat Elena Udrea, numită şefa Cancelariei prezidenţiale la începutul anului 2005.

De altfel, Udrea a fost cea care a declanşat scandalul telefonului către Botoş imediat după ce a demisionat de la Cotroceni. Plecarea sa din echipa lui Băsescu a venit ca urmare a unei serii de dezvăluiri de presă despre afacerile soţului Dorin Cocoş cu Primăria Capitalei şi cu Guvernul.

Dacă Udrea a renunţat la funcţie de dragul lui, Băsescu şi-a sacrificat consilierii pentru ea. Andrei Pleşu şi Renate Weber l-au părăsit pe Traian Băsescu în urma unor neînţelegeri cu Elena Udrea, al cărui cuvânt a cântărit mai greu în faţa preşedintelui. Iar blonda de la Golden Blitz a rămas până astăzi protejata lui Băsescu şi portavocea lui. Un alt moment cheie în anul 2005 a fost răpirea jurnaliştilor în Irak. 55 de zile de criză şi un singur vinovat arătat cu degetul de la Cotroceni, Omar Hayssan, prezentat ca omul de casă al PSD. La final, Băsescu a pozat în salvatorul jurnaliştilor. Adevărul despre această operaţiune nu a fost însă aflat nici până în ziua de astăzi.

Tot atunci se va face probabil lumină şi în cazul fugii din ţară a lui Hayssam în 2006. Sirianul nu este însă singurul infractor dispărut în timpul regimului Băsescu şi adus înapoi în România cu promisiunea unor dezvăluiri incendiare care nu au mai venit.

Mihai Necolaiciuc controversatul director al CFR, apropiat al fostului ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, a părăsit România prin Vama Albiţa la începutul anului 2005. DNA demarase anchetarea sa sub acuzaţia că a efectuat ilegal cheltuieli cu titlu de investiţii la preţuri supraevaluate, prejudiciind CFR cu aproximativ 2,7 milioane de euro. În 2009 a fost arestat de autorităţile din Statele Unite, iar în 2011 fugarul Necolaiciuc a fost extrădat şi adus la Bucureşti. Justiţia lui Traian Băsescu l-a achitat însă la începutul acestui an.

Spre finalul primului an de mandat complet la Cotroceni, Traian Băsescu şi-a mai depăşit o dată atribuţiile instituţionale, implicându-se direct în negocierile cu sindicatele din învăţământ care declanşaseră o grevă de trei săptămâni.  

Grija pentru soarta profesorilor a fost temporară pentru că ani mai târziu, Băsescu avea să-i umilească prin declaraţii jignitoare şi prin refuzul de a le mări salariile. 

Preşedintele s-a băgat peste treburile premierului şi în timpul crizei gripei aviare de la final de an. Finalul lui 2005 prevestea o viitoare criză politică, un meci tensionat premier-preşedinte şi o opoziţie captivă în conflictele interne.

DIN CICLUL GURA PACATOSULUI ,ADEVAR GRAIESTE. INTAIUL PENAL AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU „DACA VOI AJUNGE IN INSTANTA, AMINTITI-VA CA NIMENI NU E MAI PRESUS DE LEGE!”

5 feb.

Traian Băsescu a susţinut marţi la Palatul Cotroceni un scurt discurs în faţa absolvenţilor Institutului Naţional de Magistratură.

 

Imagine

 

Băsescu şi-a încheiat discursul cu lacrimi în ochi, spunându-le viitorilor magistraţi: „Dacă vreodată voi ajunge în instanţa în care dumneavoastră lucraţi, vă rog să vă aduceţi aminte că nimeni nu e mai presus de lege”.

Traian Băsescu le-a mai spus tinerilor magistraţi că este un lucru rău că se umblă la legile privind justiţia, recomandându-le să reacţioneze împotriva legilor care prin conţinutul lor factorizează infractorul şi fac ca statul să nu poată combate corupţia.

Acesta le-a spus absolvenţilor INM că se fac presiuni la adresa justiţiei, în prezent umblându-se la partea de legislaţie, ceea ce este „un lucru rău”.

„Nu vă amăgiţi, înainte de a intra în prima şedinţă, citiţi raportul CE despre justiţia din România”, le-a spus Băsescu tinerilor magistraţi.

El a adăugat că dacă vor citi rapoarte CE despre justiţia din România şi despre jusiţia din toate ţările UE, vor constata că deocamdată nu au un aliat în clasa politică.

„Numai dumneavoastră vă puteţi apăra”, le-a spus Băsescu magistraţilor, referindu-se la presiunile politice.

„Când veţi constata că prin legi se impune de către politic diminuarea capacităţii justiţii, reacţionaţi şi nu acceptaţi ca justiţia din România să fie pusă sub control politic”, a spus Băsescu.

El a adăugat că o ţară fără justiţie puternică şi eficientă este o ţară care nu are viitor.

„Nu acceptaţi legi care prin conţinutul lor factorizează infractorul”, le-a mai spus Băsescu absolvenţilor INM.

%d blogeri au apreciat asta: