Arhiva | 5:25 pm

GUVERNATORUL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU „MARELE ICONOMIST”,A EXPLICAT ,JOI,LA FORUMUL ECONOMIC ROMANO-TURC DE LA ANKARA,CA UE ARE O MONEDA CU”DOUA FETE!”

6 feb.

Guvernatorul Traian Băsescu a explicat, joi, la Forumul economic româno-turc pentru investiții și comerț de la Ankara, în contextul eforturilor Turciei de  aderare la UE, cât de important este capitolul Justiție în viziunea Uniunii. Șeful statului a concluzionat că “UE are întotdeauna o monedă cu două fețe, pe una scrie Justiție,  iar pe revers scrie ‘nu intrați în Schengen până nu rezolvați problema Justiției’”.

 

Imagine

 

 

În cadrul întrunirii de la Ankara, președintele Traian Băsescu a fost întrebat de către Omer Suslu, președinte pentru Balcani în cadrul Consiliul Oamenilor de Afaceri Turci și consilier pentru turcii din diaspora, ce fel de parcurs ar trebui să urmeze Turcia pentru a deveni membru al UE, în condițiile în care statele membre arată o “rezistență” față de acest proiect.

“Turcia are de rezolvat câteva probleme tehnice. Cea mai importantă, deschiderea capitolelor de negociere”, a răspuns președintele Băsescu, citează HotNews. “Atâta timp cât stau închise, drumul e oprit, chiar dacă e început.”

Totodată, președitnel Băsescu i-a asigurat pe cei prezenți că România va susține guvernul turc pentru deschiderea mai multor capitole de negociere, în contextul în care Ankara va întampina rezistență din partea altor membre.

“Noi vom susține deschiderea și altor capitole. Primul ar fi cel al Justiției. E extrem de dificil și ia foarte mult timp, trebuie deschis cât mai repede pentru a fi măcar închis cu observații odată cu celelalte”, a spus Traian Băsescu, precizând că România a încheiat capitolul Justiție în 2004, a intrat în 2007 în UE cu observații și nici acum nu a reușit să “stingă observațiile”.

Președintele Băsescu a arătat că “nu e suficient să ai legile și instituțiile cerute de UE, ele trebuie să și funcționeze convingător și să creeze sentimentul că antireforma e imposibilă, deci progresul e ireversibil. România aici a avut probleme, cu fluctuațiile. Nu am reușit să convingem că procesul e ireversibil”.

“Problema e că UE are întotdeauna o monedă cu două fețe, pe una scrie Justiție, și urmează …, iar pe revers scrie ‘nu intrați în Schengen până nu rezolvați problema Justiției’. Aici e problema în Uniunea asta”, a adăugat șeful statului, care a ținut, de asemenea să reitereze că România este “una dintre țările care nu au pus niciodată sub semnul întrebării dreptul și aspirațiile Turciei de a deveni membru al UE”.

Reclame

LIDERUL PNL CRIN ANTONESCU I-O PROPUS VICEGUVERNATORULUI BNR,BOGDAN OLTEANU,SA-L INLOCUIASCA PE DANIEL CHITOIU LA FINANTE,BOGDAN I- O ZIS LUI CRIN”PAS!”

6 feb.

Crin Antonescu liderul Partidul Național Liberal i-a propus viceguvernatorului BNR, Bogdan Olteanu, să-l înlocuiască pe Daniel Chițoiu în funcția de ministru al Finanțelor. Informația vehiculată de presă în ultimele săptămâni a fost confirmată, joi, de însuși Bogdan Olteanu, care a adăugat că a declinat oferta liberalilor și că, din informațiile sale, pentru portofoliul Finanțelor se pregătește Eugen Nicolăescu, actualul ministru al Sănătății.

 

Imagine

 

“Nu a fost o propunere, a fost o discuţie, iar eu am transmis că voi rămâne la Banca Națională. Din ce știu la această oră, poziția va fi preluată de Eugen Nicolăescu”, a declarat Bogdan Olteanu pentru Mediafax, precizând că nu are detalii, întrucât se află la Washington cu o delegație oficială.

Olteanu nu a precizat când anume a purtat aceste discuții cu liberalii.

Bogdan Olteanu a fost membru al PNL și președinte al Camerei Deputaților în perioada 2006-2008, între 2004 și 2009 ocupând funcția de deputat în Parlamentul României.

BNR ar fi trebuit să-l suspende pe Bogdan Olteanu din funcție dacă acesta accepta oferta PNL de a prelua ministerul Finanțelor.

Potrivit surselor politice citate de presă, președintele PNL, Crin Antonescu, i-a cerut demisia lui Daniel Chițoiu pentru că a luat decizii împreună cu premierul Ponta fără să consulte conducerea liberalilor, un alt element fiind și ancheta penală care o vizează pe Laura Chițoiu, soția vicepremierului.

VICEPREMIERUL LIBERAL SI MINISTRUL DE FINANTE DANIEL CHITOIU DESPRE O EVENTUALA DEMISIE”,E O POSIBILITATE”,DAR NU CREDE CA VA FI REMANIAT!

6 feb.

 

 

Liberalul Daniel Chiţoiu a afirmat joi, la Palatul Parlamentului, că demisia sa din funcţia de ministru al Finanţelor Publice „e o posibilitate”, adăugând însă că nu crede că va fi remaniat.

 

 

Daniel Chiţoiu a participat joi la o întâlnire cu premierul Victor Ponta, preşedintele PNL, Crin Antonescu, şi vicepremierii Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea.

Vineri, PNL va decide atât în Biroul Politic, cât şi în Delegaţia Permanentă remanierea mai multor miniştri liberali, au declarat pentru AGERPRES surse liberale.

O plecare aproape sigură din Guvern este cea a vicepremierului Daniel Chiţoiu, conform aceloraşi surse. Acesta are o susţinere minimă în PNL, iar o eventuală rămânere în Executiv s-ar datora exclusiv aprecierii de care se bucură din partea premierului Ponta. AGERPRES.

LIDERUL PNL,CRIN ANTONESCU INTR-UN MOMENT DE FURIE „A LA BASESCU”,CREEAZA O DEGRINGOLADA IN CADRUL PNL,PRIN „REMANIEREA CONSISTENTA”,IN FRUNTE CU BASISTUL SORIN FRUNZAVERDE LA INTERNE,DAR IN FAVOAREA LUI TRAIAN BASESCU!,CE NU FACE CRIN,PRIN INTELEGEREA SECRETA,PENTRU CHELU DE TRAIAN!

6 feb.

Liberalii se pregătesc vineri pentru o „remaniere consistentă”, au declarat surse liberale pentru AGERPRES.

 

Imagine

Vineri, PNL va decide atât în Biroul Politic, cât şi în Delegaţia Permanentă remanierea mai multor miniştri liberali.

În primul rând, PNL trebuie să desemneze un ministru de Interne, după demisia liberalului Radu Stroe, în urma accidentului aviatic din Munţii Apuseni. Numele posibililor înlocuitori ai lui Stroe vehiculate imediat după demisia acestuia nu mai sunt de actualitate. George Scutaru sau Teodor Atanasiu nu vor fi miniştri de Interne, susţin sursele din PNL.

În cărţi pentru portofoliul Internelor se află Mircea Roşca, dar mai ales Sorin Frunzăverde şi Klaus Iohannis.

O plecare aproape sigură din Guvern este cea a vicepremierului Daniel Chiţoiu. Acesta are o susţinere minimă în PNL iar o eventuală rămânere în Executiv s-ar datora exclusiv aprecierii de care se bucură din partea premierului Ponta.

În opinia liberalilor, un bun vicepremier ar fi Klaus Iohannis, care ar putea ocupa acest post din postura de şef la Interne.

Varianta avansată pentru Ministerul de Finanţe este mutarea ministrului Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, la Finanţe, urmând ca portofoliul eliberat să-i revină lui Cristian Buşoi, în prezent şeful Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate.

Incertă este şi situaţia de la Ministerul Muncii. Schimbarea Marianei Câmpeanu, tot pe motiv de lipsă de susţinere din partea PNL, nu este încă tranşată.

Se ştie mai degrabă numele posibilului înlocuitor, deputatul Cristina Pocora, purtătorul de cuvânt al PNL.

Liderii PNL se reunesc la ora 16,00 la sediul partidului din Bulevardul Aviatorilor nr. 86, în cadrul unei întâlniri neoficiale, informează surse liberale. AGERPRES.

LIDERUL LIBERAL CRIN ANTONESCU CONTESTAT IN PROPRIUL SAU PARTID,INCERCAND SA INDEPARTEZE MINISTRII LIBERALI CARE AU PUS PICIORUL IN PRAG ,ISI REVARSA FURIA”BUNULUI- SIMT”,ASUPRA JURNALISTILOR!

6 feb.

 

 

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, susţine că deciziile care se vor lua vineri, la Delegaţia Permanentă a partidului, vor fi transmise premierului dacă acestea au legătură cu Guvernul.

 

 

„Văd o mare agitaţie jurnalistică fără precedent, pe care pot să o înţeleg până la un punct, în legătură cu care doresc să fac câteva precizări: în PNL nu este niciun fel de bătălie, de agitaţie, de conflict. PNL, ca toate celelalte partide, presupun, se organizează la începutul unui an extrem de important din toate punctele de vedere, inclusiv electoral. Avem o Delegaţie Permanentă care va avea loc mâine, Biroul Politic şi Delegaţie Permanentă, în care se vor discuta foarte multe lucruri, de la activitatea miniştrilor, până la perspectivele, obiectivele şi, acolo unde este cazul, mutările pentru perioada următoare. Vom discuta, vom lua decizii în această privinţă fără niciun fel de război. Toată lumea în PNL are aceleaşi obiective, acelaşi program, suntem o echipă care are poziţii prin anumiţi reprezentanţi ai ei în Guvern, o anumită pondere în Parlament, o reprezentare la nivelul USL. Toate aceste lucruri trebuie armonizate adăugând şi măsurile de organizare care se vor lua pentru alegerile europarlamentare. Se vor lua decizii mâine”, a declarat Antonescu, joi, la Palatul Parlamentului, la finalul întrevederii cu premierul Victor Ponta.
El a subliniat că deciziile care se vor lua vineri, în măsura în care ele vor privi Guvernul, vor fi comunicate premierului Ponta.
Antonescu a mai spus că l-a informat pe premier despre „cum se conturează lucrurile”, adăugând că „dacă vor fi schimbări, premierul este şi va fi pus la curent”.
„Deciziile, în măsura în care vor privi Guvernul, cel puţin una, anume succesorul domnului Stroe la Ministerul de Interne, vor fi comunicate premierului. Am avut deja, cum aţi putut constata, o discuţie cu domnia sa (Victor Ponta n.r.) pentru că va fi plecat mâine la Jocurile Olimpice de Iarnă de la Soci, Rusia, şi l-am informat, i-am adus la cunoştinţă cam cum se conturează lucrurile. Deciziile vor fi luate în forul partidului mâine. Premierul, dacă vor fi schimbări, va fi pus la curent”, a arătat preşedintele PNL. AGERPRES.

DICTATORUL TRAIAN BASESCU SI CEI ZECE ANI DE REGIM TOTALITAR DIN ROMANIA,AU COALIZAT CLASA POLITICA DAR SI ELECTORATUL ROMAN IMPOTRIVA BESTIEI DE LA COTROCENI!

6 feb.

 

 
România, după ZECE ANI DE SCLAVIE. 2007, anul în care Băsescu a realizat o nouă "premieră": clasa politică a coalizat ÎMPOTRIVA sa 442
 

Fanteziile prezidenţiale de a avea un premier-marionetă, implicarea directă în actul de justiţie şi menţinerea unei permanente stări de criză au dus în 2007 la coalizarea clasei politice împotriva preşedintelui autoritar. 

Însă, propaganda şi manipulările portocalii au funcţionat din nou în campania electorală, iar referendumul de demitere a eşuat. Revenit la Cotroceni, Traian Băsescu şi-a transformat mandatul într-un serial de vendete politice care continuă şi astăzi.

O clasă politică în fierbere şi mai unită ca niciodată împotriva unui singur om a decis în aprilie 2007 suspendarea lui Traian Băsescu din funcţia de preşedinte. O premieră în istoria politică post-decembristă a României, justificată însă de atitudinea fără precedent a unui preşedinte de stat.  Deturnarea sensului alegerilor din 2004, încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat şi a independenţei justiţiei şi neîndeplinirea rolului de mediator.

În următoarele ore, privirile au stat ţintite pe Palatul Cotroceni de unde se aştepta decizia anunţată cu două zile înainte de şedinţa de plen.

O altă promisiune mincinoasă.

A urmat apoi o campanie electorală în care partidul de suflet, PD a pus în mişcare întreg aparatul de propagandă şi manipulare.

În cele 30 de zile cât a fost suspendat, Băsescu a revenit în Piaţa Universităţii, s-a victimizat demonizând coaliţia 322 şi pozând la braţ cu Monica Macovei în justiţiarul care nu e lăsat să lupte cu marii corupţi.

În ziua votului, s-a petrecut un episod care arată din nou adevărata dimensiune a caracterului preşedintelui. Aflat la cumpărături cu soţia, obicei practicat de fiecare dată când are nevoie de capital de simpatie, Băsescu i-a smuls telefonul reporterului Antena 3 care încerca să obţină o declaraţie.

Pentru această declaraţie, Băsescu a fost sancţionat de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, dar public nu şi-a cerut scuze nici până în ziua de astăzi. De altfel, preşedintele nu are rezerve în a face afirmaţii complet nepotrivite nici când ştie că e filmat.

Se referea la Călin Popescu Tăriceanu, fostul său aliat care a susţinut demersul de suspendare din funcţie. 

Odată revenit la Cotroceni, Traian Băsescu s-a întors la vechile obiceiuri. Printre primele decizii, suspendarea din funcţie a ministrului UDMR, Nagy Zsolt care era cercetat de Parchetul General pentru trădare. Zsolt afirma la acea dată că urmărirea penală e doar un pretext.

A fost una din cele două încercări eşuate ale PD de a dărâma Cabinetul Tăriceanu II, după ce în primăvara lui 2007 ieşiseră de la guvernare la ordinul preşedintelui.

La instalarea Guvernului minoritar, PNL-UDMR Băsescu l-a avertizat pe premierul Tăriceanu că va continua să se bage peste treburile sale.

De legitimarea Guvernului a fost unul dintre obiectivele pe care preşedintele jucător le-a urmărit cu atenţie în 2007. Pentru a scădea credibilitatea Executivului, preşedintele nu a ezitat să creeze scandaluri de presă prin intermediul portavocii sale, Elena Udrea.

În paralel cu atacurile directe la adresa premierului, preşedintele a dus războaie subterane cu miniştri. Ţinta anului 2007, Tudor Chiuariu, succesorul Monicăi Macovei la Justiţie. Îndrăzneala acestuia de a-i solicita lui Daniel Morar schimbarea lui Doru Ţuluş, şeful secţiei a II-a din DNA, i-a adus un dosar şi l-a costat funcţia.

Influenţa palatului prezidenţial în justiţie a fost deconspirată chiar de Traian Băsescu la început de an când a participat la alegerile pentru şefia CSM. A anunţat cine va fi candidatul înainte ca acesta să se fi înscris oficial în competiţie.

În primii ani de mandat, Băsescu a preluat şi controlul serviciilor secrete. Presa a dezvăluit în 2007 că judecătorii Curţii Constituţionale ar fi fost filaţi şi şantajaţi cu dosare compromiţătoare de Florian Coldea, adjunctul directorului SRI.

Curtea avea să joace în anii următori un rol de extrem de important, ba chiar în 2012 a decis soarta României. Cu hăţurile puterii în mâini şi însetat de răzbunare pentru momentul suspendării, Traian Băsescu a continuat să fie preşedinte jucător. A declanşat referendum pentru introducerea votului uninominal simultan cu primele alegeri europarlamentare. Astăzi, critică USL pentru propunerea similară de a organiza anul acesta consultare populară pentru modificarea Constituţiei la pachet cu alegerile pentru Parlamentul European. 

În vâltoarea disputelor politice, crearea locurilor de muncă şi absorţia fondurilor europene au rămas doar teme de discurs politic. Mai mult, preşedintele promisese în campanie că va mări pensiile, pentru ca apoi să blocheze acest demers al Guvernului. 

Tăvălugul evenimentelor politice provocate de cele mai multe ori de la Cotroceni a continuat şi în 2008, anul când au apărut şi primele semne ale crizei economice.

CIRCULA PE NET.SCRISOAREA DESCHISA A SENATORULUI VALER MARIAN CARE IL ATACA DUR PE DICTATORUL TRAIAN BASESCU: „AMESTEC NEPERMIS IN TREBURILE GUVERNULUI SI PARLAMENTULUI!”

6 feb.

 

„Pozițiile exprimate de președintele României, Traian Băsescu, și de prepusele sale din justiție, Laura Codruța Kovesi, în calitate de procuror șef al DNA, și Livia Stanciu, în calitate de președinte al Inaltei Curți de Casație și Justiție, în zilele premergătoare intrării în vigoare a noilor coduri penal si de procedură penală, au nu numai un caracter nefondat și toxico-isteroid, ci și neconstituțional. Deși, conform Constituției României, nu are calitatea de șef al Executivului, președintele Basescu l-a somat pe premierul Ponta, pe un ton imperativ, să modifice multdiscutatul și multdisputatul articol 140 din noul Cod de procedură penală printr-o ordonanță de urgență. În aceeași zi, probabil că în urma unei comenzi telefonice de la Cotroceni, doamna Laura Codruța Kovesi a făcut turul televiziunilor, solicitând modificarea aceluiași articol 140 din noul Cod de procedura penală, cu motivarea toxică că procurorii nu vor mai avea succes probator cu interceptările telefonice dacă vor trebui să le aducă la cunoștință infractorilor la începerea urmării penale că vor fi puși sub interceptare. Kovesi a avertizat că o altă problemă importantă este intervenția prescripției pentru anumite infracținui de prejudiciu, cum ar fi înșelăciunea cu consecințe deosebit de grave, pentru care vechiul Cod penal prevedea un maxim special al pedepsei de 20 de ani de închisoare, iar noul Cod penal de numai 5 ani de închisoare. A ținut să se remarce în același registru și peisaj și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, care, amintindu-și probabil că a fost procuror comunist vreme de un deceniu, când a avut ca sarcină principală de serviciu apărarea avutului obștesc, s-a trezit să clameze, după mai bine de patru ani de la adoptarea noului Cod penal, că pedepsele prevăzute pentru unele fapte de prejudiciu (înșelăciune, delapidare, abuz în serviciu) sunt prea mici și vor atrage închiderea unor mari dosare aflate pe rolul instanțelor, prin împlinirea prescripției răspunderii penale.

Opinia publică nu trebuie să cadă pradă intoxicărilor și manipulărilor, ci trebuie să știe că articolul 140 este în consonanță cu practica Curții Europene a Drepturilor Omului și că a fost impus printr-o decizie a Curții Constituționale a României (nr. 962/2009), care a statuat că interceptările se pot face doar după începerea urmării penale. Procurorii șefi ai DNA și DIICOT n-ar trebui să se mai plângă cu lacrimi de crocodil că rămân fără obiectul muncii, întrucât, de regulă, și până acum, subalternii lor începeau urmărirea penală in rem pentru a obține interceptarea convorbirilor telefonice. Marea și reala lor durere este că nu vor mai putea folosi ca probe interceptările realizate pe mandate de siguranță națională. Iar șefa Curții Supreme n-ar trebui să facă paradă de îngrijorare față de pedepsele mai mici prevăzute de noul Cod penal și față de riscul împlinirii prescripției în unele dosare cu prejudicii importante, în condițiile în care cele mai importante și vizibile instanțe de judecată (Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea de Apel București, Tribunalul București) n-au aplicat pedepse mai mari de 5 ani în dosarele așazișilor mari corupți (Adrian Năstase, Relu Fenechiu, Dan Voiculescu, Monica Iacob Ridzi, George Becali, Sorin Ovidiu Vântu ș.a.), iar unele cauze au fost tergiversate până la 4 – 5 ani în instanțe în timpul mandatului său (George Copos, Mihai Necolaiciuc ș.a.). Opinia publică trebuie să mai știe că articolul 140 nu poate fi modificat de Guvern prin ordonanță de urgență, întrucât, conform articolului 115 alineatul 6 din Constituția României, ordonanțele de urgență nu pot afecta drepturile și libertățile constituționale, în speță dreptul la viață intimă, familială și privată, inviolabilitatea domiciliului și secretul corespondenței.

Noile coduri nu sunt opera USL sau a vreunuia din partidele componente, cum ar vrea unii să lase să se înțeleagă. Elaborarea lor a fost inițiată, după preluarea guvernării de către Alianța DA PNL-PD, de către ministrul justiției Monica Macovei, care a contractat în acest sens un credit de la Banca Mondială și a angajat specialiști consacrați de drept penal (profesori universitari, cercetători juridici, practicieni). Macovei a aruncat pur și simplu la coș codurile elaborate și adoptate sub ministeriatul predecesoarei sale social-democrata Rodica Stănoiu, din dorința de a-și lega numele său de noile coduri. Nu a avut însă noroc, pentru că în primăvara anului 2007 PDL, partidul care o susținea, a plecat de la guvernare. Misiunea finalizării noilor coduri a fost preluată de Cătălin Predoiu, care a deținut funcția de ministru al justiției atât în guvernul PNL-UDMR, condus de premierul Călin Popescu Tăriceanu, cât și în guvernele conduse de premierul Emil Boc. Noul Cod penal a fost adoptat în 2009 prin procedura asumării răspunderii, în timpul efemerei guvernări PDL-PSD. Noul Cod de procedură penală a fost adoptat în 2010, sub guvernarea exclusivistă a PDL.

Ambele coduri au avut aviz favorbil din partea Consiliului Superior al Magistraturii, au fost asumate și susținute de premierul Emil Boc și au fost promulgate de președintele Traian Băsescu. Și președintele Traian Băsescu și premierul Emil Boc și procurorul general Laura Codruța Kovesi au vorbit atunci în termeni elogioși despre noile coduri. Au rostit cuvinte apreciative și ambasadorii de atunci ai SUA și Germaniei în România, cunoscuți drept giranți ai justiției băsiste. Noile coduri au fost lăudate și în rapoartele MCV adoptate ulterior de Comisia Europeană de la Bruxelles. Aceste coduri nu au fost niciodata modificate de USL prin ordonanțe de urgență. Sub guvernarea USL, respectiv în vara anului 2013, a fost adoptată legea de punere în aplicare a noului Cod de procedură penală.

De ce nu au comentat și nu au criticat aceste coduri nici atunci nici în următorii patru ani șefii din justiție, respectiv de la Înalta Curte, Parchetul General, DNA, DIICOT și CSM? De ce n-a avut și atunci curaj distinsa doamnă Laura Codruța Kovesi? Oare, pentru că a fost numită procuror general al României de președintele Traian Băsescu, la propunerea ministrului justiției Monica Macovei și la recomandarea și cu susținerea foștilor săi colegi de facultate, premierul Emil Boc și judecătoarea Monica Niculescu, detașată atunci șefă de cabinet a lui Macovei? De ce nu a avut și atunci curaj distinsa doamnă Livia Stanciu? Oare, pentru că a fost numită în funcția de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție de președintele Traian Băsescu, beneficiind de recomandarea și susținerea liderului grupului PDL din Camera Deputaților Mircea Toader (deputat de Galați, unde Stanciu a activat ca procuror și judecător înainte de a fi promovată la Înalta Curte, cunoscut ca fost subaltern și apropiat al lui Băsescu în perioada vaporeană), a cărui soție Domnica, de profesie avocat, i-a fost colegă de facultate și prietenă apropiată? De ce nu s-au isterizat și atunci trompetele mediatice ale președintelui Băsescu, începând cu cei trei T, marii ziariști deontologi Tapalagă, Turcescu și Turturică? De ce nu au comentat și atunci marile vestale și experte anticorupție Laura Ștefan, Cristina Guseth și Andreea Pora?

Prin recentele lor ieșiri pe tema noilor coduri, atât președintele României cât și președintele Înaltei Curți de Casației și Justiție și procurorul șef al DNA au încălcat grav Constituția, realizând intruziuni nepermise în atribuțiile Guvernului și ale Parlamentului. Președintele României nu are dreptul constituțional de a comanda Guvernului să reglementeze într-un anumit fel, iar președintele Înltei Curți și procurorul șef al DNA nu au căderea să solicite Guvernului și Parlamentului ce și cum să legifereze, respectiv să incrimineze anumite fapte, să stabileascu anumite limite de pedeapsă sau să reglementeze anumite proceduri judiciare. Legiferarea este atributul exclusiv al Parlamentului, organul reprezentativ suprem al poporului român și unica autoritate legiuitoare a țării, conform articolului 61 alineatul 1 din Constituția României. Președintele României, președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție și procurorul șef al DNA n-au nici măcar drept de inițiativă legisaltivă, acesta revenind doar Guvernului, deputaților, senatorilor sau unui număr de cel puțin 100.000 de cetățeni cu drept de vot. Președintele Înaltei Curți, procurorul general al României, procurorul șef al DNA și procurorul șef al DIICOT au atribuția sau, mai exact, obligația de a aplica legile de realizare a justiției adoptate de Parlament.

Președinta Curții Supreme și șefa DNA au fost foarte ofuscate când politicienii (miniștri, parlamentari ș.a.) au criticat instituțiile pe care le conduc, acuzându-i de încălcarea principiilor separației puterilor în stat și a independenței justiției. Acestea nu au avut însă nici minimul tact de a-și exprima criticile și doleanțele pe cale constituțională și instituțională, respectiv prin Consiliul Superior al Magistraturii, care este autoritatea supremă de reprezentare a puterii judecătorești. Doar Consiliul Superior al Magistraturii era îndrituit să se adreseze Guvernului sau Parlamentului, ca reprezentant suprem și legitim al puterii judecătorești. Fapt pe care Consiliul Suprem al Magistraturii l-a și făcut zilele trecute, când a solicitat Guvernului, prin ministrul justiției, modificarea unor prevederi ale noilor coduri, îndeosebi ale noului Cod de procedură penală, ținând cont de doleanțele formulate, și în parte justificate, de reprezentanții procurorilor și judecătorilor, care vor pune în aplicare aceste coduri. Culmea este că CSM nu a solicitat Guvernului modificarea articolului 140. Prin modul în care au reacționat marile doamne ale justiției autohtone, Livia Stanciu și Laura Codruța Kovesi, au arătat că justiția românească vorbește pe mai multe voci, respectiv pe voci băsiste și pe voci independente. Acest fapt este întărit și de ultimul comunicat al Asociației Magistraților din România, care conchide că unii judecători și procurori au interpretat greșit prevederile articolului 140 din noul Cod de procedură penală, întrucât începerea urmării penale nu incumbă obligația de a le aduce la cunoștință învinuiților că vor fi interceptați telefonic.

Concluzia este că atât președintele României cât și procurorul șef al DNA și președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție au exercitat presiuni în afara Constituției asupra Guvernului și Parlamentului, încălcând principiile separației puterilor în stat și a supremației Constituției și legilor. În situația dată, născându-se un conflict juridic de natură constituțională între reprezentanți ai puterii judecătorești, pe de o parte, și puterea legislativă (Parlamentul) și puterea executivă (Guvernul), pe de altă parte, președinții celor două Camere ale Parlamentului și/sau primul ministru ar trebui să solicite Curții Constituționale soluționarea acestui conflict dintre autoritățile publice, în conformitate cu dispozițiile articolului 146 litera e) din Constituția României.

PS. După ce cu 5 respectiv 4 ani în urmă a promulgat cele două coduri, președintele Băsescu a încercat acum să dreagă busuiocul, scuzându-se că a fost în eroare, întrucât a avut la Cotroceni doar consilieri constituționaliști, nu și penaliști. O altă minciună, având în vedere că principalul său consilier este de câțiva ani Cristian Diaconescu, care a fost judecător și a soluționat cauze penale timp de 7 ani”.

%d blogeri au apreciat asta: