Dezbaterea pe tema miturilor şi realităţilor legate de mobilitatea cetăţenilor români şi bulgari organizată miercuri de eurodeputaţii Cristian Preda şi Maria Gabriel, din grupul PPE, a reprezentat un prilej de a evidenţia lipsa de fundament a îngrijorărilor privind migraţia masivă a forţei de muncă din cele două ţări după ridicarea restricţiilor, dar şi problemele sociale acute care determină plecarea multor persoane în alte state sau le transformă în victime ale traficului cu fiinţe umane.
Deşi la discuţii a fost prezentă o asistenţă destul de numeroasă, dezbaterea nu a strânit un foarte mare interes în rândul eurodeputaţilor, singurii membri PE prezenţi în afară de cei doi organizatori fiind britanicii William Dartmouth, din formaţiunea UKIP, şi Marina Yannakoudakis, din Partidul Conservator. Membrii români ai PE au lipsit de la dezbatere, fapt deplâns de Cristian Preda.
‘Au fost multe teme abordate, de la chestiunea opoziţiei la libertatea de circulaţiei, la chestiunea traficului care domină diverse zone din Europa şi care potenţează fricile pe care le regăsim astăzi în ţări precum Marea Britanie sau Franţa. O chestiune centrală formulată de aproape toţi vorbitorii, de la dna comisar /Viviane/ Reding şi până la experţii care au venit să se pronunţe, este chestiunea sărăciei şi şocul pe care îl produce sărăcia în unele dintre ţările membre mai vechi şi mai bogate atunci când sunt confruntate cu cetăţeni care vin din ţări cu un nivel de viaţă mult mai coborât şi care duc cu ei precaritatea. Există această surpriză a descoperirii unei adaptări precare şi care stupefiază de multe ori’, a declarat eurodeputatul PPE după dezbatere.
El a reiterat în timpul dezbaterii faptul că aceia care au aşteptat o invazie a muncitorilor români la 1 ianuarie 2014 au putut vedea un singur român venind pentru prima dată în Marea Britanie. ‘Toată lumea a fost de acord că ceea ce s-a întâmplat la 1 ianuarie 2014 e de fapt repetarea unei percepţii, a unei forme de exprimare, pe care Europa a mai cunoscut-o la fiecare lărgire. De fiecare dată când un nou stat membru intra sau când restricţiile referitoare la piaţa de muncă erau ridicate, frici similare cu cele care i-au privit pe români şi pe bulgari s-au dezvoltat’, a subliniat Preda.
Eurodeputatul a precizat că o altă concluzie importantă de dezbaterii a fost cea a responsabilităţii în domeniu a actorilor naţionali. ‘Există un angajament foarte clar la nivelul CE şi sunt şi dna /Viviane/ Reding, şi comisarul Laszlo Andor şi comisarul /Cecilia/ Malmstrom, persoane care sunt angajate zi de zi în apărarea principiilor de bază ale Uniunii, dar e nevoie de acţiune şi la nivel naţional în tot ceea ce priveşte garantarea acestei libertăţi, apărarea intereselor cetăţenilor, informarea în legătură cu directivele europene care vizează această chestiune’, a apreciat eurodeputatul român.
Comisarul european pentru justiţie, cetăţenie şi drepturi fundamentale, Viviane Reding, a afirmat din nou că principala problemă din punctul vedere al integrării o reprezintă populaţia romă şi a subliniat că nu vorbeşte doar despre România şi Bulgaria, ci despre toate statele în care trăiesc cei până la 12 milioane de romi. Reding a vorbit despre strategiile naţionale privind incluziunea romilor şi a subliniat că acestea nu trebuie să rămână simple hârtii.
‘Toate ţările au pus pe masă strategii privind incluziunea romilor. Ştiţi că primarii, cu care am vorbit ieri (marţi – n.r.), nu auzit, majoritatea, de aceste strategii? De ce? Pentru că foarte des aceste planuri rămân hârtii şi nu rezistă, pentru că presiunea din statele membre pentru a implementa aceste planuri şi a rezolva problemele romilor nu este pur şi simplu suficient de mare’, a spus Reding.
La rândul său, Cristian Preda a opinat că marea problemă în cazul României este că nu va putea avea un progres semnificativ în ceea ce priveşte situaţia minorităţii rome atâta timp cât va exista doar un dialog între instituţii europene şi ONG-uri. ‘În opinia mea, ceea ce lipseşte în acest moment în România este reprezentarea acestei minorităţi. Niciun partid politic nu o reprezintă cu adevărat, chestiunea romilor este la fel ca şi altele. Ea suscită de foarte mult ori un discurs corect politic, în limitele date de strategia europeană, dar ceea ce lipseşte în mod dramatic, aş spune, este o reprezentare politică veritabilă a acestei minorităţi. Nu cred că în dialogul între instituţii europene şi ONG-uri locale vom avea un progres, nu trebuie să ne iluzionăm în această privinţă’, a apreciat Preda.
Comisarul Reding a subliniat în cadrul dezbaterii şi responsabilitatea pe care o au politicienii în a sublinia valorile comune ale UE şi a combate abuzurile atunci când ele au loc. ‘Noi, ca politicieni, avem o responsabilitate de a sublinia că avem valori în Europa, pe care am construit dezvoltarea noastră comună, tratatele noastre, care au fost ratificate de toate statele membre, şi avem, de asemenea, responsabilitatea de a combate abuzul, de a ajuta când sunt probleme şi de a contracara percepţiile publice care nu sunt bazate pe fapte şi realităţi economice’, a apreciat ea.
Reding a afirmat că rata de angajare a cetăţenilor din statele UE în Marea Britanie este de 77%, în timp ce în rândul localnicilor este de 72%, iar al cel al cetăţenilor proveniţi din ţările terţe se ridică la doar 60%. Ea a subliniat încă o dată faptul că cetăţenii UE sunt contributori neţi în ţările în care se duc să muncească, afirmaţie primită cu vociferări de singurul membru UKIP prezent la dezbatere, William Dartmouth. ‘Vă voi spune că CE va face tot ce va putea pentru a risipi amestecul negativ care riscă să ne distrugă societatea şi suntem ferm angajaţi să sprijinim legea UE şi ne vom juca rolul ca gardieni ai tratatelor’, a dat asigurări Viviane Reding.
Myria Vassiliadou, coordonatorul UE pentru combaterea traficului cu fiinţe umane, a vorbit despre acest fenomen în UE, ale cărui victime provin preponderent din România şi Bulgaria.
‘Ştim că majoritatea victimelor provin din Bulgaria şi România, care au şi cel mai mare număr de victime identificate la 100.000 de locuitori. Ce ştim şi ce putem face? Avem multe instrumente la dispoziţie. Avem legislaţie UE adoptată recent privind combaterea traficului de fiinţe umane care foarte integrată, care se concentrează pe prevenirea infracţiunilor, urmărirea criminalilor şi protejarea victimelor. Ambele ţări au notificat CE că au transpus această legislaţie în legea naţională. Ce trebuie să facem este să analizăm modul în care fiecare stat şi-a făcut treaba şi vom face asta. Directiva aceasta este foarte ambiţioasă şi este pentru prima dată când avem o legislaţie atât de coerentă’, a spus Myria Vassiliadou.
Ea a subliniat însă că întrebările care trebuie puse acum se referă la soarta victimelor traficului de fiinţe umane după ce au fost identificate şi salvate din mîinile reţelelor care profită de ele. ‘Ce se întâmplă cu victimele dacă sunt suficient de norocoase ca să fie identificate, dacă vor să revină în ţara de origine? Sunt din nou vulnerabile? Cum se asigură ţările că se reintegrează şi că îşi revin? Unele dintre aceste persoane ajung să fie victime ale traficului de persoane de trei-patru ori’, a pledat coordonatorul UE pentru combaterea traficului de fiinţe umane.
‘CE a alocat fonduri semnificative României şi Bulgariei, milioane de euro, pentru a implementa proiecte pentru a lupta împotriva traficului de fiinţe umane şi vrem să continuăm să facem acelaşi lucru. Nu cred că în mod necesar sunt necesare mai multe fonduri, toată lumea cere mai multe fonduri. Dar ştiţi, coşul nu este atât de plin. Ce trebuie să facem este să ne asigurăm că fondurile implementează pe deplin priorităţile politice pe care UE şi statele membre le-au decis. Vrem să ne asigurăm că acest lucru se întâmplă şi acum facem o analiză politică a tuturor proiectelor pentru a ne asigura că vor avea impact pe viitor’, a mai afirmat Myria Vassiliadou.
AGERPRES.
Share this: Politica,Istorie,Economie,Muzica,Investigatii,Partide,Conspiratii mondiale,Educatie,Invatamant,Sport,Cultura,Social-media
Apreciază:
Apreciere Încarc...
Etichete:CRISTIAN PREDA, MITURI, Politica, PPE, ROMANII SI BULGARII OBIECT DE STUDIU IN P.E., VIVIANE REDING
Comentarii recente