Arhiva | 10:32 am

ROMANII SARBATORESC LUNI,24 FEBRUARIE, DRAGOBETELE CARE IN TRADITIA ROMANEASCA MARCHEAZA INCEPUTUL PRIMAVERII!

23 feb.

 

 

Tradiţiile spirituale româneşti, precum Dragobetele, sunt reluate şi duse mai departe de românii din străinătate, dintr-o dorinţă firească de legătură cu rădăcinile, de păstrare a identităţii în relaţia cu alte popoare, consideră etnologii.

 

 

„Ei sunt cu toţii legaţi foarte puternic de tradiţii, în primul rând de obiceiuri, de muzica populară şi nu numai de alimentaţie, vedeţi, mici sau cârnaţi româneşti”, a declarat pentru AGERPRES etnograful şi folcloristul Ion Ghinoiu, menţionând că „şi tradiţiile astea spirituale ne leagă foarte mult de glia natală”.

Şi etnologul Doina Işfănoni consideră că „aceia care au plecat la muncă pe diverse meridiane s-au lovit, în ţările unde au fost – temporar sau permanent – de faptul că mai sunt, din când în când, întrebaţi: ‘La voi acasă ce făceaţi la timpul x, sau la vremea y? Dar copiii voştri ce făceau?'”. Sub acest aspect se ajunge, spune etnologul, la o anumită reluare a unor tradiţii, înţelese de la „Cum mă îmbrac?” sau ‘Ce mănânc?’ până la Colindat, Căluşari şi, de ce nu, şi Dragobete”.

„Este o dorinţă de identitate firească a omului, care, pus în situaţia de avea şansa să se confrunte şi cu alte tipuri de realităţi culturale, simte nevoia să aducă şi el ceva de la el de acasă care să-l personalizeze”, a spus Işfănoni.

Doina Işfănoni spune că „satul românesc nu mai are tineretul, din diverse motive, începând cu modernizarea satului şi până la industrializarea forţată a ţărănimii, sau la eradicarea ‘superstiţiilor’ la sat, toate aceste acţiuni comuniste creând un precedent, ce a dus cumva la uitarea mai ales a sărbătorilor de ordin calendaristic”.

În opinia acesteia, dincolo de acest lucru, în România, începând cu anul 2000, se constată o atitudine de selectare a informaţiei „straniere”, dar şi un alt lucru, pe care etnologul îl consideră pozitiv, acela ca, „privind în propria grădină, să vezi ce făceau şi cei dinaintea ta, la diferite perioade de timp, la diverse evenimente importante din viaţa noastră”.

„Intelectualii au un rol foarte important în acest fenomen”, atrage atenţia Doina Işfănoni.

Reluarea şi resemantizarea tradiţiei în conştiinţa publică şi în sufletul oamenilor trebuie făcute cu respectarea autenticităţii tradiţiei, acest deziderat ţinând de politici pe care trebuie să şi le asume instituţiile culturale ale statului, ca şi de strategii internaţionale ale UNESCO şi de păstrarea identităţii culturale în Uniunea Europeană, susţine Doina Işfănoni.

În ceea ce priveşte contribuţia şcolii la revigorarea tradiţiilor, ea se declară sceptică.

„Ora de cultură tradiţională, la noi, se consideră mai rău decât în timpul lui Ceauşescu: ‘Ce ne trebuie nouă asta?”. Noi am zis s-o introducem la clase le I-VIII, pentru că asta îţi dă baza pentru a te raporta din punct de vedere cultural, identitar la o rădăcină corectă şi să nu iei ce îţi oferă tot felul de samsari comerciali făcători de vorbe”, spune etnologul.

Işfănoni consideră că „în această mare degringoladă a omului contemporan, cultura tradiţională poate fi un reper, pentru că oamenii de azi nu mai au un sistem de valori, nu mai au ţinte nici calendaristice şi nici personale”.

„Este o ofertă pe care i-o putem da omului fără să cerem nimic în schimb, decât răgazul de a privi cu înţelepciune scurgerea vremii şi, de ce nu, bucuria sufletului lui”, a mai spus etnologul Doina Işfănoni.

Revenind la Dragobete, Ion Ghinoiu afirmă că „Dragobetele se opune tradiţiei occidentale, în speţă celei de Valentine’s Day”, în prezent obiceiul păstrându-se sub formă de zicale, doar prin Oltenia, în satele din Vâlcea.

„Vedeţi, toate sărbătorile primăverii, iată, începutul anului, al anului agrar, sunt legate de reprezentări mitice tinere. Dragobetele, un zeu al dragostei pe plaiurile româneşti, mai târziu, pe 23 aprilie, Sfântul Gheorghe e un tânăr, un cavaler, războinic. După aceea, în mijlocul anului, Sânt Ilie este matur, pentru ca, apoi, încet-încet sfinţii sunt văzuţi în calendarul popular din ce în ce mai maturi, pentru a deveni, până la sfârşitul anului bătrân, precum în cazul lui Moş Crăciun”, a spus etnograful.

Şi Ion Ghinoiu este de părere că „revigorarea tradiţiei poate fi realizată şi prin şcoală”, ceea ce, în opinia acestuia, „nu presupune neapărat introducerea acesteia obiect de studiu în cadrul curriculei şcolare”.

„Prin şcoală, dacă mai sunt tradiţii. Dar e greu. E greu. Se revigorează în forma aceasta artificială”, spune folcloristul, care consideră că „trebuie să crezi în tradiţie, pentru a o reînvia”.

El a mărturisit că a participat la o asemenea manifestare de Dragobete, în zona Snagovului.

„Ziua dragostei la noi, Dragobetele, era pusă în relaţie cu alte asemenea sărbători de pe alte paralele ale Pământului. Profesorii, pornind de la Dragobetele nostru, îl pot plasa în contextul altor reprezentări mitice de pe Planetă. Nu numai despre Irodul grecesc sau alte reprezentări mitice ale dragostei din Pantheonul greco-roman. Necesită puţin efort, dar efectele sunt mari.”, a spus Ion Ghinoiu.

Pe de altă parte, folcloristul susţine că Dragobetele, sărbătoarea dragostei la români, este revigorată, în ultimii ani, şi datorită mass-media.

„Această tradiţie este însă pe cale de dispariţie, dar care, în ultimul timp, începe să se revigoreze şi datorită mass-media. Ceea ce e foarte bine”, a mai declarat apreciatul etnograf.

Românii sărbătoresc, luni, Dragobetele, care în tradiţia de la noi marca începutul primăverii.

Dragobetele se mai numeşte, în funcţie de regiune, ‘Cap de primăvară’, ‘Sântion de primăvară’, ‘Ioan Dragobete’, ‘Drăgostiţele’, ‘Năvalnicul’, ‘Logodna sau însoţitul paserilor’, sărbătoarea fiind specifică zonei de sud a ţării (Oltenia, Muntenia şi parţial Dobrogea).

Obiceiul are o tradiţie milenară şi marchează începutul primăverii, renaşterea naturii, a dragostei, a apropierii.

Data de 24 februarie nu era întâmplător aleasă, marcând începutul anului agricol.

Este momentul în care întreaga natură renaşte, păsările îşi caută cuiburi şi, după unele credinţe populare, ursul iese din bârlog. Odată cu natura, reînvia şi iubirea, iar Dragobetele marca ziua în care întreaga suflare sărbătorea înnoirea firii şi se pregătea pentru venirea primăverii.

Divinitate mitologică asemănătoare lui Eros (zeul iubirii, în mitologia greacă) şi Cupidon (sau Amor, zeul roman al dragostei), Dragobete, cunoscut şi sub numele de Dragomir, este considerat, în credinţa populară românească, fiul Babei Dochia. Năvalnic şi nestatornic, Dragobetele se diferenţiază de blajinitatea Sfântului Valentin din tradiţia catolică şi este închipuit ca fiind un flăcău voinic, chipeş şi iubăreţ, care sălăşluieşte mai mult prin păduri.

Preluat de la vechii daci, unde era perceput ca un zeu peţitor şi ca un naş ce oficia în cer, la începutul primăverii, nunta tuturor animalelor, de-a lungul veacurilor românii au transformat Dragobetele, acesta ajungând să fie considerat ‘zânul dragostei’, zeitate ce îi ocroteşte şi le poartă noroc îndrăgostiţilor. El a devenit protectorul iubirii celor care se întâlnesc în ziua de Dragobete, iubire care ţine tot anul, precum cea a păsărilor ce ‘se logodesc’ în această zi.

Dragobete este şi un zeu al bunei dispoziţii, de ziua lui organizându-se petreceri, prilejuind, astfel, înfiriparea unor noi iubiri, logodne şi chiar căsnicii. Odinioară, de Dragobete, satele româneşti răsunau de veselia tinerilor şi peste tot se putea auzi zicala: ‘Dragobetele sărută fetele!’.

AGERPRES.

DELEGATIA PERMANENTA A PNL-ARIPA ANTONESCU S-AR PUTEA REUNI IN SEDINTA SAPTAMANA VIITOARE,IN ZIUA DE MARTI!

23 feb.

 

 

Delegaţia Permanentă a PNL s-ar putea reuni în şedinţă săptămâna viitoare, au declarat sâmbătă pentru AGERPRES surse politice.

 

 

Potrivit acestor surse, reuniunea Delegaţiei permanente este luată în calcul pentru ziua de marţi.

Şedinţa Delegaţiei Permanente a PNL ar urma să aibă loc la o zi după termenul stabilit de liberali pentru a aştepta răspunsul premierului Victor Ponta în privinţa propunerilor de miniştri.

Conform Statutului PNL, Delegaţia Permanentă are atribuţii în ceea ce priveşte guvernarea.

Liderului PNL, Crin Antonescu, preşedinte al Senatului, efectuează luni şi marţi o vizită oficială în Austria.

AGERPRES.

EURODEPUTATUL IULIU WINKLER,DE LA UDMR CAP DE LISTA PENTRU ALEGERILE AROPARLAMENTARE DIN 25 MAI 2014!

23 feb.

 

 

Europarlamentarul Iuliu Winkler va ocupa prima poziţie pe lista UDMR la alegerile pentru Parlamentul European din data de 25 mai, a anunţat sâmbătă, la Cluj, preşedintele Uniunii, Kelemen Hunor.

 

 

El a precizat că lista Uniunii conţine 32 de nume şi a anunţat, la finalul şedinţei Consiliului Permanent, primele şase poziţii.

‘Am analizat azi în Consiliul Permanent dosarele candidaţilor pentru poziţiile de pe lista noastră privind alegerile europarlamentare. Am avut şase candidaţi care s-au prezentat şi au susţinut candidatura pentru primele şase poziţii. Pe prima poziţie este domnul deputat Winkler, în prezent deputat în Parlamentul European, pe locul doi domnul Sogor Csaba, care de asemenea este europarlamentar. Ei au primit votul pentru a continua munca, în momentul în care vor fi aleşi’, a declarat Kelemen Hunor.

Pe următoarele trei locuri ale listei UDMR pentru europarlamentare se află Vincze Lorant, Hegedus Csilla şi Antal Lorant.

Fostul senator UDMR Peter Eckstein Kovacs ar fi urmat să ocupe locul patru pe listă, însă, potrivit liderului Uniunii, acesta a refuzat şi a cerut să fie pus pe locul 32.

‘Dânsul a cerut să fie pe ultimul loc atunci când a spus că nu doreşte să fie pe locul patru şi a spus că doreşte să rămână pe listă ca să ne ajute în campanie. Asta e dorinţa dânsului, nu a mea, chiar pe mine mă supără un pic că nu a acceptat locul patru, dar eu nu comentez, doar respect o asemenea dorinţă’, a spus Kelemen.

Liderul Uniunii a mai declarat că în Consiliul Permanent s-a luat şi decizia unei colaborări cu Partidul Civic Maghiar, atât în vederea alegerilor pentru Parlamentul European, cât şi pe o perioadă de timp care va depăşi acest moment. În funcţie de discuţiile care vor avea loc, lista pentru alegerile din 25 mai s-ar putea să sufere modificări, însă primele două locuri, a precizat Kelemen, nu vor fi afectate.

‘Am luat o decizie că vom semna cu PCM o înţelegere privind alegerile europarlamentare, dar sigur înţelegerea va avea şi câteva puncte pentru o perspectivă mult mai lungă, pentru că va exista viaţă politică şi după 25 mai. Când vom ajunge la o înţelegere cu PCM, lista noastră, în funcţie de înţelegere, va suferi modificările necesare. Important este că lista va fi lista UDMR, sub semnul nostru, sub identitatea noastră politică’, a subliniat Kelemen.

La rândul său, europarlamentarul UDMR Iuliu Winkler a declarat că în cazul în care va câştiga un nou mandat, va avea ocazia să fructifice acele cunoştinţe dobândite în cei şapte ani de când se află la Bruxelles.

‘Mă onorează decizia de azi a Consiliului Permanent, dar resimt şi responsabilitatea unei asemenea posturi, pentru că ne aflăm în faţa unei campanii grele şi a unei lupte foarte grele. Sigur, în situaţia continuării mandatului de europarlamentar, continuitatea este fără doar şi poate un avantaj, pentru că în Parlamentul European vorbim despre 700 de colegi, vorbim despre o instituţie foarte birocratică, complicată şi greu de înţeles la prima vedere. De aceea, desigur că relaţiile personale şi experienţa acumulată în cei şapte ani reprezintă un avantaj’, a spus Iuliu Winkler.

AGERPRES.

PRESEDINTELE „PAMPAILOR”(PMP) NEO-NAZISTI,EUGEN TOMAC A DECLARAT LA DRAGASANI CA „ESTE NVOIE DE O LUNGA CARANTINA”PENTRU CRIN ANTONESCU PANA A DEVENI LIDER AL OPOZITIEI!

23 feb.

 

 

Preşedintele PMP, Eugen Tomac, a declarat sâmbătă la Drăgăşani că „este nevoie de o perioadă lungă de carantină” pentru Crin Antonescu până a deveni un lider al Opoziţiei.

 

 

„În primul rând ar trebui să vină să-şi ceară scuze poporului român pentru faptul că l-a readus în scena politică pe Dan Voiculescu, l-a girat, a dovedit un naţionalism feroce, a stat la baza suspendării lui Traian Băsescu. Crin Antonescu are nevoie de o lungă perioadă de carantină până a deveni lider credibil al unui partid de opoziţie. În orice caz, în perioada următoare pot spune că mulţi membri PNL se vor îndrepta spre Partidul Mişcarea Populară”, a afirmat Tomac într-o conferinţă de presă organizată după inaugurarea organizaţiei municipale Drăgăşani a PMP Vâlcea.

El a spus că relaţiile cu Vasile Blaga nu sunt „de nici un fel”. „Liderul actual al PDL a dorit ceva încălcând multe principii, ceea ce nu se practică în Partidul Mişcarea Populară, în PMP nu există confruntări, ci doar competiţii”, a susţinut Tomac.

Eugen Tomac a adăugat că scopul partidului pe care-l conduce, în perioada următoare, este de a obţine un scor de două cifre la alegerile europarlamentare, ca ulterior să se decidă care va fi „prezidenţiabilul dreptei”.

AGERPRES.

%d blogeri au apreciat: