A VENIT 1 MARTIE!,A VENIT PRIMAVARA!,LA MULTI ANI DOMNITELOR NOASTRE CARE NE INCALZESC SUFLETUL SI AU GRIJA DE NOI,BARBATII SI FAMILIE!

1 mart.

 

Originile mărţişorului nu sunt cunoscute exact, dar prezenţa sa în zona Balcanilor este considerată ca aparţinând substratului comun daco-tracic. Alţii consideră că Sărbătoarea mărţişorului a apărut pe vremea Imperiului Roman, unde Anul Nou era celebrat în prima zi a primăverii, de ziua lui Marte. Acesta nu era numai zeul războiului, ci şi al fertilităţii şi vegetaţiei. Această dualitate se observă şi în culorile mărţişorului, unde roşul semnifică războiul, albul, pacea.

Cercetările arheologice efectuate în România, la Schela Cladovei, au scos la iveală amulete asemănătoare cu mărţişorul, datând de acum 8.000 de ani. Acestea erau formate din pietricele vopsite în alb şi roşu şi erau purtate la gât. Documentar, mărţişorul a fost atestat pentru prima oară într-o lucrare a lui Iordache Golescu.

Folcloristul Simion Florea Marian mărturisea că, în Moldova şi în Bucovina, mărţişorul era compus dintr-o monedă de aur sau de argint, prinsă cu o aţă împletită alb cu roşu şi era purtat în jurul gâtului, obicei pe care ţăranii îl repetau în fiecare început de primăvară ca semn protector împotriva bolilor şi a nenorocului. Copiilor li se lega o monedă de argint la mână cu un fir răsucit de lână sau de bumbac alb şi roşu, ca să fie feriţi de boală, pe care aceştia îl legau, după 12 zile, în pom, ca să fie pomul roditor, iar vitelor li se agăţa acelaşi fir roşu cu alb, ca să fie sănătoase şi, la fel, bune de rod.

Fetele purtau şi ele mărţişor în jurul gâtului şi îl păstrau până la înflorirea arborilor. În acel moment îşi scoteau mărţişorul şi îl atârnau de creanga unui copac.

Tradiţia spune că mărţişorul se poartă până în momentul în care înfloresc trandafirii sau vişinii. Atunci firul roşu se pune pe un trandafir sau pe o ramură a unui vişin. În alte regiuni, mărţişorul se poartă atât cât durează zilele Babelor sau până la Florii, când se scoate şi se agaţă de crengile unui copac. Se crede că, dacă pomul va rodi, omul va avea noroc. Atunci când mărţisorul este aruncat după o pasăre, purtătorul va fi uşor precum pasărea.

Oamenii din popor mai ştiu că mărţişorul trebuie purtat ca un lucru sfânt, nu ca pe o podoabă ori ca o jucărie.

Tradiţia spune că mărţişorul trebuie legat la răsăritul soarelui, în prima zi a lunii martie. El se poartă de la 1 Martie până când se arată primăvara, se aude cucul cântând, până înfloresc cireşii ori trandafirii, până vin berzele sau rândunelele.

Preluat de lumea urbană şi devenit modă, firul de bumbac, uneori fir de argint sau de aur, este purtat drept colier şi podoabă, ţinut la piept, primit ca suvenir şi, mai nou, cadou.

Hai la Târg!

Dacă, de 1 Martie, doriţi să oferiţi iubitelor dumneavoastră mai mult decât gingaşul buchet de ghiocei, există nenumărate oferte, pe toate gusturile.

Mărţişoare croşetate, pictate şi parfumate sunt doar câteva dintre ofertele cu care Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Capitală vine în întâmpinarea bucureştenilor la Târgul „De Mărţişor”, care este deschis până la 8 martie.

Intrat în obişnuinţa publicului bucureştean, „Târgul mărţişorului” va oferă, prin criteriile de selecţie care vizează valoarea obiectului handmade şi inovaţia, un grad de creativitate care a situat participanţii în sfera artistică şi a unui meşteşug capabil să fie reînnoit cu diverse valenţe şi să comunice cu expresivitate, imaginaţie, simţ al umorului, o bună stăpânire a materiilor cu care sunt create.

Potrivit Muzeului Ţăranului Român, în toţi aceşti ani, publicul s-a obişnuit cu o ofertă foarte bogată, uşor reperabilă prin diversitatea şi unicitatea mărţişoarelor, fie că au avut ca sursă de influenţă lumea ţărănească, fie că au conturat noi forme ale creativităţii urbane (de la obiectul manufacturat la amprenta unui design contemporan, de la semnul zodiacal sau trifoiul norocos la banda desenată sau personaje din mitologia ţărănească şi urbană).

Ca de obicei, la târg vor fi şi produse dulci de turtă dulce, kürtős kalács, mere şi prăjituri de casă, suc natural de mere, miere şi dulceţuri, bunătăţi pentru cei mici.

De asemenea, în perioada târgului se vor organiza şi ateliere de creativitate. În data de 1 martie, între orele 11.00 şi 12.00, are loc Atelierul de făcut şnururi de mărţişor, cu Genoveva Sauciuc, la Atelierul de creativitate pentru copii şi adulţi.

“Bucureşti FM” trimite primul echipaj pe Martie

De 1 martie, “Bucureşti FM” întâmpină femeile cu braţele pline de flori.

Echipa este formată din bărbaţi, aleşi pe sprânceană după criterii stabilite de cele mai dure femei din redacţia “Bucureşti FM”. Echipajul este pregătit să aterizeze în centrul oraşului… sâmbătă, 1 martie, pe la prânz…

Orice întâlnire cu o femeie în prima descindere pe Martie se numeşte… „Întâlnire de gradul 3”. Se acţionează conform procedurilor clasice: cu un zâmbet, politeţe, vorbe dulci şi, evident, cu o floare.

Concerte cu artişti iubiţi

Virgil Ianţu reapare pe scenele muzicale româneşti de 1 martie, la Sala “Capitol” a Filarmonicii “Banatul” din Timimşoara, oraşul său natal. Concertul va da startul turneului pe care artistul îl va susţine pentru promovarea noului său album, “Ieri şi azi”, dedicat celor care iubesc muzica românească.

Un alt personaj îndrăgit al scenei muzicale româneşti, Ştefan Bănică jr., vă invită la “Circ&Variete Globus”, pe 7 şi 8 martie la ora 19.30, la concertul “Love Songs”, dedicat în mod special fanelor lui. Acum Ştefan promovează şi tinere talente care merită atenţia publicului şi pe care le veţi putea asculta alături de el.

“Duete de mărţişor” la Opera Naţională Bucureşti

Spectatorii sunt invitaţi la Opera Naţională Bucureşti la un eveniment special, “Duete de mărţişor”, care va avea loc în Foaierul Galben al teatrului.

Sâmbătă, 1 martie, la ora 19.00, artişti din Orchestra Operei Naţionale Bucureşti vor prezenta publicului un concert inedit, alcătuit din prelucrări instrumentale ale unor duete de operă şi balet. Spectatorii vor avea astfel ocazia să asculte, într-o interpretare în premieră în România, cele mai frumoase momente muzicale semnate de compozitori precum Georges Bizet, Gaetano Donizetti, Piotr Ilici Ceaikovski, Léo Delibes, Wolfgang Amadeus Mozart, Alexandr Glazunov, Charles Gounod.

În spaţiul proaspăt amenajat al Foaierului Galben, cu o acustică deosebită şi într-un cadru intim, iubitorii de operă şi balet se vor putea astfel reîntâlni cu “Cvintetul de coarde al Operei Naţionale Bucureşti”, dar şi cu alţi artişti instrumentişti, sărbătorind astfel în acorduri romantice venirea primăverii.

Prezintă: Cătălin Sava.

Spectaculoase măşti veneţiene

Institutul Italian de Cultură din Bucureşti vă invită, în zilele de 7 şi 8 martie, la Muzeul Naţional al Ţăranului Român, unde va fi deschisă expoziţia “Măşti artizanale veneţiene”.

“Kartaruga” realizează toate măştile pe care le produce după tehnici tradiţionale ale artizanilor veneţieni, îmbogăţindu-le totodată prin experimentarea de noi procedee şi tehnici de decorare. Lumea Kartaruga este exprimată în creativitatea laboratorului său, numit şi “La Botega”, situat în inima Veneţiei, de unde absoarbe atmosfera magică şi suprarealistă. “Măştile Kartaruga”, utilizate şi în spectacole de teatru şi producţii cinematografice la nivel internaţional (precum cele purtate în “Eyes Wide Shut”, sau în “Casanova”), ascund şi un strop de măiestrie românească, dat fiind că o parte a producţiei se realizează chiar în România, la Buzău.

Vernisajul acestei spectaculoase expoziţii, de vineri 7 martie, la ora 19.00, va fi o adevărată Petrecere de Carnaval, care îşi propune să readucă atmosfera de veselie. Publicul va putea să admire extraordinarele măşti artizanale Kartaruga, să asiste la numerele de jonglerie ale acrobaţilor promovaşi de Fundaţia “Parada România” şi să deguste dulciurile tipice de carnaval din diferitele regiuni ale Italiei, majoritatea pregătite în casă cu această ocazie.

Toată lumea, cu mari şi mici, este invitată să vină la petrecere costumată sau cu mască, aducându-şi propria contribuţie de bună dispoziţie, veselie şi fantezie. A sărbători Carnavalul înseamnă a sărbători viaţa însăşi. Acesta este de fapt principalul aspect cultural şi antropologic al Carnavalului.

Sărbătoarea mărţişorului la Berlin

Începutul primăverii şi Mărţişorul vor fi sărbătorite la Berlin pe data de 6 martie printr-o manifestare care reuneşte muzica şi tradiţiile româneşti. Evenimentul se va desfăşura la sediul Ambasadei României la Berlin, cu începere de la ora 18.30. Seara se va deschide cu o scurtă prelegere susţinută de plasticiana Tatiana Burghenn-Arsénie, care va prezenta semnificaţia Mărţişorului şi obiceiurile legate de această tradiţie. Prelegerea va fi urmată de un concert ce îmbină influenţe de Romanian Soul şi folk, susţinut de Paula Ţurcaş (vocal), Mihai Victor Iliescu (chitară) şi Oli Bott (vibrafon). Repertoriul interpretat cuprinde aranjamente din folclorul muzical românesc şi compoziţii proprii.

La sfârşitul serii, participantele vor primi în dar mărţişoare handmade realizate de artista Tatiana Burghenn-Arsénie, ca simbol al venirii primăverii.

Povestea europeană a mărţişorului la Bruxelles

„Ţi-a iesit coşaru’-n drum

Ai să ai noroc de-acum

Griji, nevoi, necaz, durere

Se vor duce ca un fum …”

Haideţi la mărţişoare!

A venit 1 martie…

În intenţia de a aduce o notă de originalitate şi de a răspândi tradiţia şnurului alb-roşu purtător de noroc, comună României, Republicii Moldova, Bulgariei, dar şi Serbiei, Macedoniei, ICR Bruxelles va prezenta „povestea Mărţişorului” , în colaborare cu Ambasadele Republicii Moldova şi Bulgariei şi cu sprjinul asociaţiei culturale belgo-române, “ARTHIS”.

Evenimentul are loc la 28 februarie la sediul ambasadei Republicii Moldova la Bruxelles. Invitatul ICR Bruxelles, Doina Isfanoni, cercetător etnolog la Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, va vorbi publicului despre semnificaţia şi tradiţiile de Mărţişor în Balcani.

Publicul prezent va primi în dar mărţişoare lucrate de copiii din România, Republica Moldova şi din Bulgaria şi va asista la un program multicultural oferit de dansatori bulgari, membri ai asociaţiei “ORPHEUS”.

Povestea europeană a Mărţişorului la Bruxelles vine în sprijinul includerii acestei tradiţii în patrimoniul cultural imaterial al umanităţii şi susţine demersul României ca această străveche tradiţie să fie recunoscută de către UNESCO precum “Doina” sau “Căluşul”.

INTELEPCIUNE SI ADEVAR

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

%d blogeri au apreciat: