Arhiva | 12:12 pm

CHUCKY ANTONESCU PE URMELE STAPANULUI SAU TRAIAN BASESCU : „PUPAZA” VA TINE O CONFERINTA DE PRESA LA ORELE 13,00,IN CARE II VA GUVERNUL PONTA &GHITA,PSD,SI VA ANUNTA CA DUPA ALEGERILE EUROPARLAMENTARE PNL-ARIPA ANTONESCU VA TRECE LA PPE!

21 mart.

 

Crin Antonescu, conferinta de presa ora 13.00

 
antonescu

Preşedintele PNL, Crin Antonescu, va susţine vineri, începând cu ora 13,00, o conferinţă de presă la sediul PNL din şoseaua Kiseleff nr. 57, informează Biroul de presă al liberalilor.

PRESEDINTELE RUSIEI,VLADIMIR PUTIN IL IA LA „MISTO”PE INGENUCHIATUL BARACK OBAMA ,PRESEDINTELE USA,DECLARAND CA ISI VA DESCHIDE UN CONT LA BANCA „ROSSIA” INCLUSA DE USA PE LISTA CELOR SANCTIONATI!

21 mart.

Președintele rus Vladimir Putin a reacționat ironic la sancțiunile instituite de Occident, ca represalii pentru alipirea Crimeii la Rusia, și a declarat că încă de luni își va deschide un cont la banca ‘Rossia’ , inclusă de SUA pe lista celor sancționați, informează Interfax, Reuters și ITAR-TASS.

 

Foto: (c)

 

‘Din câte am înțeles, este vorba de o bancă de talie medie’, a remarcat șeful statului rus, la o reuniune a Consiliului Securității Rusiei, ascultând raportul ministrului de externe Serghei Lavrov referitor la instituirea de sancțiuni de către SUA la adresa unor oficiali și bănci ruse.

‘Eu, personal, nu am un cont acolo, dar cu siguranță că încă de luni îmi voi deschide unul’, a promis locatarul de la Kremlin.

Putin a tratat cu ironie sancțiunile instituite față de unii oficiali de rang înalt ruși, între care președintele Dumei de Stat (camera inferioară), Serghei Narâșkin, care a fost prezent la reuniunea Consiliului Securității. ‘Ar trebui să stăm mai departe de ei, să nu ne compromită’, a spus Putin adresându-se lui Narâșkin, un apropiat al său, stârnind zâmbete.

 

Banca „Rossiia” a ajuns pe lista entităților vizate de sancțiuni din partea SUA, întrucât aceasta ar fi foarte apropiată Kremlinului și în conturile sale și-ar fi plasat averile persoane care se află în anturajul presedintelui Vladimir Putin.

AGERPRES.

PRESEDINTELE C.E. ,JOSE MANUEL BARROSO:” CONSILIUL EUROPEAN A LUAT JOI O DECIZIE FOARTE IMPORTANTA DE A SEMNA ACORDURILE DE ASOCIERE POLITICA A R.MOLDOVA SI GEORGIA ,IN IUNIE 2014!

21 mart.

Consiliul European a luat joi decizia foarte importantă de a semna acordurile de asociere, inclusiv secțiunile de liber schimb, cu Republica Moldova și Georgia, nu mai târziu de luna iunie acest an, anticipând astfel datele stabilite, a declarat președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, pentru presa română din Bruxelles.

Foto: (c) Marios Lolos / XINHUA FLUX

„A fost o decizie în unanimitate. Am dat personal unele informații privind aspecte tehnice legate posibila încheiere a acestor acorduri. După cum știți, conform legislației noastre, trebuie să le traducem în toate limbile, dar putem deja să le semnăm în mai multe limbi. Am fost fericit să văd că există un consens acum între statele membre pentru devansarea datei semnăturii acordurilor, inclusiv secțiunea comercială, atât cu R. Moldova, cât și cu Georgia”, a declarat Barroso în cursul nopții de joi spre vineri.

„Deci conform deciziei luate astăzi, pe care Comisia Europeană a susținut-o, semnarea va avea loc nu mai târziu de luna iunie acest an, deci în câteva săptămâni de zile”, a mai spus Barroso.

Președintele României, Traian Băsescu, a declarat joi, la sosirea la Consiliul European de primăvară, că a solicitat la summitul PPE sprijin pentru ca semnarea Acordului de asociere și a Acordului de liber schimb cu Republica Moldova să fie devansată la sfârșitul lunii iunie.

„La PPE am cerut sprijin ca semnarea Acordului de asociere și a Acordului de liber schimb să fie devansată, să vedem ce se va întâmpla în Consiliu. Adică până în iunie, până la sfârșitul lui iunie”, a declarat Traian Băsescu, sugerând că va ridica această problemă și la summitul UE.

Până în prezent, semnarea Acordului de asociere și a secțiunii sale de liber schimb cu Republica Moldova și Georgia era programată să aibă loc până la sfârșitul lunii august, după ce aceste documente au fost parafate cu prilejul summitului Parteneriatului Estic de la Vilnius, din noiembrie 2013. AGERPRES.

MINISTRUL DE EXTERNE TITUS CORLATEAN PENTRU DIE WELT : ” ROMANIA SE TEME CA ” FOAMEA DE PUTERE” A PRESEDINTELUI RUS VLADIMIR PUTIN NU O SA FIE POTOLITA CURAND!

21 mart.

România este despărțită de Ucraina doar de o frontieră terestră și mare: acesta este un motiv în plus pentru care conflictul din Crimeea este urmărit cu mai mare îngrijorare la București. Ministrul Titus Corlățean a discutat la Berlin cu omologul său german, Frank-Walter Steinmeier, despre posibilitățile de soluționare a conflictului.

 

 

 

România se teme că „foamea de putere” a lui Putin nu o să fie potolită curând și că apropiata luptă pentru Ucraina s-ar putea extinde și la alte conflicte înghețate din regiunea Mării Negre.

 

În vreme ce vecinii Ucrainei se tem de extinderea conflictului după criza din Crimeea, ministrul român al afacerilor externe, Titus Corlățean, subliniază într-un interviu acordat cotidianului german Die Welt că europenii au posibilitatea să mențină presiunile asupra Moscovei, tocmai pentru că Rusia are nevoie de consumatori și cumpărători pentru petrolul și gazele sale.

 

„Suntem foarte îngrijorați de dramaticele evenimente petrecute recent în țara vecină. Observăm cu atenție situația securității și ne temem de o conflagrație, întrucât criza din Ucraina ar putea ajunge la conflictele latente din Nagorno Karabah, Abhazia, Osetia de Sud și regiunea Transnistria din Republica Moldova”, arată ministrul Corlățean. El pecizează că poziția României a fost mereu foarte clară: „în acord strâns cu partenerii europeni și euroatlantici, condamnăm încălcarea evidentă a acordurilor internaționale și bilaterale, de către Rusia”. În plus, ministrul român susține că „modificarea granițelor prin mijloace militare este absolut inacceptabilă, indiferent de pretextele pe care le aduce Moscova. Dacă am ezita acum cu privire la o poziție europeană instituțională constantă, atunci la ce ne putem aștepta ulterior? Există un pericol mare să apară un precedent, în privința modului cum ajung să se traseze granițele. Pentru noi toți, asta este foarte îngrijorător — și nu numai pentru Ucraina, ci pentru întreaga Uniune Europeană”.

 

În interviu, ministrul Colățean și-a exprimat încrederea că Rusia poate fi inclusă și atrasă într-un dialog politic, pentru că „acțiunile militare nu vor rezolva în niciun caz acest conflict”. În același timp, el a declarat că este și „sceptic cu privire la promisiunile rusești. În trecut, Moscova a mai dat asigurări că nu plănuiește cuceriri — și cu toate acestea, a făcut exact contrariul, în cadrul unui acord privitor la România în 1877, de exemplu”.

 

Pe de altă parte, Corlățean subliniază faptul că Rusia devine din ce în ce mai izolată pe plan internațional și că în cele din urmă, nici Moscova, nici comunitatea euroatlantică nu-și doresc un conflict, întrucât fiecare dintre părți are interese comune legate de securitate și economie. „Rusia și-a declarat în trecut respectul pentru dreptul internațional, astfel că în cele din urmă trebuie să și arate acest respect. De aceea menținem pe de o parte canalele de comunicare deschise, în vreme ce impunem și sancțiuni, asupra cărora am ajuns la un consens în Consiliul European și Consiliul de Afaceri Externe”.

 

În privința sancțiunilor impuse și eficienței acestora sau ce pierderi vor aduce ele, de o parte sau de alta, ministrul Corlățean susține că experții sunt cei care trebuie să aprecieze cine are mai mult de pierdut din punct de vedere economic. „În orice caz, apar noi modalități de respingere a conflictelor și cooperare în domenii foarte decisive, precum securitatea internațională, lupta împotriva terorismului sau colaborarea în Afganistan — și care ajung să se oprească în domenii economice. Este greșit. Însă de aceea menținem o poziție dură și transmitem în același timp semnalul potrivit căruia dialogul politic trebuie să domine pe termen mediu și lung”, a mai afirmat Corlățean. În opinia sa, dacă Rusia merge mai departe într-o direcție deja bătătorită, atunci vor exista consecințe negative, fără îndoială. „Investitorii străini își vor pierde încrederea, iar Rusia are nevoie de astfel de investitori, are nevoie de tehnologie străină și are nevoie de consumatori și cumpărători pentru petrolul și gazele sale”, susține ministrul.

Întrebat dacă el consideră că UE dispune de suficiente opțiuni pentru a-l convinge pe un om ca Putin, Corlățean răspunde că întreaga situație nu trebuie văzută ca o competiție „de încordare a mușchilor”. „În schimb, trebuie să fie o competiție a înțelepciunii politice. Când cineva are împotriva sa întreaga comunitate europeană și euroatlantică și cu toate acestea continuă să se comporte irațional, atunci asta este complet greșit și vor exista efecte pe termen mediu sau lung asupra intereselor politice și economice ale Rusiei”, dă asigurări Corlățean.

Oferta aderării la UE pentru Ucraina a fost de asemenea comentată de ministrul român în interviul acordat Die Welt. „La nivelul CAE și al Consiliului European am început deja de câteva săptămâni să facem pași care arată clar că acordul de asociere nu este scopul final. Asta înseamnă că există o perspectivă europeană. Însă acest lucru nu se va petrece nici mâine, nici poimâine”, arată Corlățean, cu referire la faptul că întreg procesul implică reforme structurale, reformarea instituțiilor și legislației și mai ales a mentalității. Cu toate acestea, o perspectivă pentru aderare este „un semnal politic clar” că este posibilă îndeplinirea criteriilor în acest sens. „Constituie o modificare de bază a poziției politice a statelor membre. Acum devine foarte limpede de ce a fost atât de importantă extinderea UE și NATO către țările din sud-estul Europei — în ciuda unor rețineri apărute chiar în Germania. În cele din urmă, a fost o contribuție foarte importantă la stabilitate și securitate”, afirmă ministrul Corlățean.

 

Dacă există și voci critice care susțin că acest conflict cu Putin a apărut tocmai din cauza faptului că NATO și-a extins granițele tot mai aproape în direcția Rusiei, Corlățean susține cu fermitate că „o revenire la fosta filosofie imperialistă a Rusiei erodează obiectivele legitime ale națiunilor din sud-estul Europei” și este un lucru de neînțeles și de neacceptat. „În cele din urmă, după căderea comunismului, nu am luat o decizie împotriva Rusiei, ci ne-am decis doar pentru familia europeană. Vrem să lăsăm în urmă un capitol întunecat al istoriei și să revenim într-un mediu cu care avem mai multe lucruri în comun. A fost dreptul nostru legitim și suveran să decidem noi înșine asupra viitorului nostru”, susține șeful diplomației de la București.

 

Die Welt observă că apartenența la UE nu rezolvă nici ea toate problemele și scoate în evidență faptul că, recent, România s-a aflat în mijlocul unui foc încrucișat din cauza presupuselor cazuri de „turism social” în sistemele de asigurări sociale ale altor state membre. Ministrul afacerilor externe declară că respectă orice politician din Europa care se opune, în campaniile electorale naționale, tentațiilor populiste. „Nu se poate spune că noii veniți în Europa, precum România și Bulgaria, ar vrea numai să se folosească de sistemele de asigurări sociale din Europa. Suntem cetățeni europeni la fel ca toți ceilalți, cu respectivele drepturi și obligații. Multe țări ale UE, precum Germania, au profitat foarte clar de forța de muncă din România. Românii din Germania au, în rândul cetățenilor din statele sud-est europene, cea mai ridicată rată a ocupării de locuri de muncă. Și asta înseamnă că au părăsit țara mai ales românii foarte bine pregătiți”, asigură el.

 

Iar dacă în percepția publică această idee nu a ajuns încă, acest lucru este foarte regretabil. „Cert este faptul că cei mai deștepți oameni din domenii precum IT, medicină, inginerie sau arte au plecat din România și își folosesc cunoștințele în străinătate”, insistă ministrul Corlățean. Dacă apar, firește, și excepții, care constituie greutăți pentru sistemele de asigurări sociale ale vecinilor europeni, există în același timp și legislația corespunzătoare și o colaborare polițienească ce trece de granițe. „Statisticile din fiecare stat UE arată foarte clar că majoritatea românilor din străinătate contribuie la productivitatea țărilor în care se află. Este nedrept ca excepțiile să fie generalizate”, mai susține ministrul. „În mod firesc, nu suntem fericiți de emigrația forței de muncă calificate. În primul rând, pentru că aceasta lipsește în țară și apoi pentru că tocmai România i-a finanțat formarea. Însă asta nu are nicio importanță în dezbaterea din Germania sau Marea Britanie. Nu putem schimba nimic, din punctul de vedere al ofertei noastre, iar singura soluție este ca acelora care sunt foarte bine pregătiți să le oferim perspective mai bune, astfel încât să rămână”, explică ministrul. El amintește că, în 2013, România a înregistrat a doua cea mai mare rată de creștere economică din UE, cu 3,5%, și-a crescut exporturile cu 50 de miliarde de euro, ceea ce constituie un „vârf istoric”, și este pe calea cea bună pentru a face piața românească mai atrăgătoare, atât pentru angajați, cât și pentru investitorii străini. Germania este acum, după Austria și Olanda, al treilea cel mai important astfel de investitor, amintește ministrul.

 

Corlățean a mai spus pentru Die Welt că în România nu există cu mult mai multă sau mai puțină corupție decât în restul statelor europene și că guvernanții sunt cu atât mai interesați, din considerente economice, să o combată cum pot mai bine. El a amintit de faptul că au apărut o serie de legi care formulează lupta împotriva corupției mai clar decât în orice alt loc, așa cum ar fi, de exemplu, ilegalitatea angajării membrilor familiilor politicienilor sau demnitarilor (în aceleași instituții). „UE recunoaște eforturile noastre în mai multe domenii, din acest punct de vedere. Asta nu înseamnă că ne-am atins scopul. Însă un comportament discriminatoriu față de România, în cadrul UE, nu este acceptabil pentru noi. Avem dreptul să fim tratați la fel ca celelalte state UE”, asigură el.

 

În apropierea scrutinului europarlamentar din luna mai, Corlățean recunoaște că există riscul ca populiștii sau euroscepticii să domine dezbaterea, iar familiile marilor partide europene trebuie să aibă grijă să nu se consolideze atmosfera xenofobă față de România. „Răspunsurile populiștilor și xenofobilor nu duc la crearea de locuri de muncă. În România, euroscepticii nu sunt, din fericire, foarte numeroși. Însă este suficient dacă trebuie să ne confruntăm cu aceste curente în Parlamentul European”. Candidatul stângii europene, Martin Schulz, combate foarte clar argumentele antieuropenilor, mai arată ministrul: „la nivel național, trebuie să avem grijă să explicăm chestiunile europene, astfel încât lumea să le înțeleagă și să înțeleagă ce este în joc. În cele din urmă, pe oameni îi interesează soluțiile pentru problemele economice și sociale”. Titus Corlățean recunoaște că alegerile europene nu prezintă mare interes, în general, însă amintește că în România există o situație deosebită anul acesta, pentru că în noiembrie va fi ales un nou președinte, astfel că oamenii sunt interesați de soluțiile oferite.

 

„Intrarea României în UE s-a petrecut acum șapte ani și încă mai sunt multe de rezolvat. Însă evident că după tot acest timp, este dureros că în cadrul UE există un dublu standard și că țara mea suportă un mecanism special de control. România joacă deseori câte un rol în campaniile electorale ale altor țări — și astfel sunt servite clișee care pentru noi sunt deosebit de insultătoare. Asta duce la frustrare și de aceea sunt români care nu se simt la fel de valoroși ca ceilalți cetățeni europeni. Însă putem să ne lăudăm și cu câteva succese, din punct de vedere economic, pe care nu trebuie să le ascundem”, a mai spus ministrul Corlățean.

AGERPRES.

„GUVERNATORUL PACIFIST”TRAIAN BASESCU STIE CAT DE DEPENDENTA E ROMANIA DE RUSIA!

21 mart.

Cat de dependenta e Romania de Rusia?

 
rusia flag steag

România este importator net în relaţie cu Federaţia Rusă. Depindem de ei pentru a ne aproviziona cu combustibili şi uleiuri minerale, dar le vindem medicamente.

Anul trecut România a avut un deficit comercial cu Federaţia Rusă în valoare de 977 de milioane de euro, importurile totalizând peste 2,3 miliarde de euro, potrivit unei analize furnizate ECONOMICA.NET de către Institutul Naţional de Statistică. Dacă ne uităm cu 10 de ani în urmă însă, se poate constata că “dependenţa” ţării noastre de mărfurile din Rusia s-a diminuat, dat fiind că în 2003 statistica raporta un deficit comercial net în valoare de 1,7 miliarde de euro. Valoarea mărfurilor aduse din Rusia se cifra atunci la peste 1,75 miliarde de euro, în timp ce expoturile se limitau la puţin peste 46 milioane de euro.

În schimb, comparativ cu acum 20 de ani, relaţiile comerciale româno-ruse sunt mult în defavoarea noastră. La nivelul anului 1993 am importat în valoare de  652,4 milioane de euro şi am exportat în valoare de 188,2 milioane de euro, deficitul fiind de 464,2 milioane de euro.

Ce cumpărăm de la ruşi

Cel mai mult în ponderea importurilor din Federaţia Rusă cântăresc combustibilii şi uleiurile minerale (1,9 miliarde de euro), cauciuc şi articole din cauciuc-66 de milioane de euro, produse din fontă şi fier- 27,2 milioane de euro, hârtie şi carton-22 de milioane de euro, cazane, turbine şi motoare -14,8 milioane de euro.

În schimb, exportăm cu preponderenţă produse farmaceutice-89,6 milioane de euro, uleiuri esenţiale- 71,9 de milioane de euro sau lemn-55, 2 milioane de euro.

În 2013, balanţa comercială a înregistrat un deficit de peste 1 miliarde de euro, în defavoarea României. Totuşi, structura exporturilor şi a importurilor ne avantajează. Astfel, pe primul loc la importuri este ţiţeiul, cu 1,3 miliarde de euro, apoi gazele cu 400 de milioane de euro, în scădere cu mai mult de euro faţă de gazul importat în 2012. În Top 5 importuri mai găsim şi minereul de fier, altă materie primă.

Deşi exporturile noastre sunt de doar 1,38 miliarde de euro, Top 5 produse vândute în Rusia conţine numai produse de valoare adăugată mare. Astfel, primele trei locuri sunt ocupate  de motoare, caroserii şi cutii de viteză pentru autovehicule, cel mai probabil pentru fabrica Renault. Apoi, urmează medicamentele şi alte componente auto.

Dacă în anii trecuţi, ruşii asigurau mare parte din importurile de ţiţei ale României, acum mai asigură doar ceva mai puţin de o treime. Astfel, din cele 3,3 miliarde de euro daţi pe ţiţei, doar 1,3 e pentru cel rusesc.

Ţiţeiul este pe primul loc în topul produselor de import ale României, explicabil prin faptul că două dintre cele trei mari rafinării ale ţării, Petrotel şi Petromidia, funcţionează cu ţiţei din Rusia şi Kazahstan.

Video

MILEY CYRUS – WRECKING BALL!

21 mart.

Video

MADONNA – PAPA DON’T PREACH!

21 mart.

%d blogeri au apreciat asta: