Arhiva | 5:09 pm

INTAIUL „ICONOMIST”AL ROMANIEI ,TRAIAN BASESCU ISI DA CU PAREREA CU PRIVIRE LA „AMBIGUITATEA ” LEGATA DE ADOPTAREA MONEDEI EURO,CARE NU FACE BINE ROMANIEI!

27 apr.

Ambiguitatea legată de adoptarea monedei euro nu face bine României, a declarat duminică președintele Traian Băsescu, care a recunoscut că este surprins de pesimismul introdus în ultima perioadă, atât la nivelul Guvernului, cât și la nivelul Băncii Naționale, cu privire la acest subiect.

 

El a spus că este esențial ca 2014 și 2015 să fie ani în care se confirmă politica României vizavi de Uniunea Europeană, adică că se vrea integrarea în tot ceea ce înseamnă Europa unită.

Șeful statului a precizat că acesta a fost motivul pentru care, cel puțin până acum, România a aderat la toate noile instituții create și care vizau integrare.

„Acesta este motivul pentru care România, nefiind în zona euro, a adoptat Tratatul fiscal. Acesta este motivul pentru care România în 2012 a făcut declarația politică în Consiliul European că dorește să participe la uniunea bancară. Integrarea României este esențială pentru ca în perioada următoare să devenim un membru extrem de puternic al Uniunii Europene. De aceea, mă surprinde puțin și pesimismul introdus în ultima perioadă, atât la nivelul Guvernului, cât și la nivelul Băncii Naționale, cu privire la adoptarea monedei euro. Și aici aș vrea să fiu foarte clar, ambiguitatea legată de adoptarea monedei euro nu face bine României”, a afirmat Băsescu, prezent duminică la o dezbatere organizată de Fundația Mișcarea Populară.

El a admis că este foarte adevărat că termenul inițial a fost 2017 și că a trebuit să fie amânat deoarece a venit criza.

„Dar faptul că spunem ‘vedem noi, prin 2020, prin 2019, prin 2030’ nu face bine din punct de vedere al credibilității. Sigur, o spun foarte deschis, îndeplinirea criteriilor de la Maastricht nu mai este suficientă. Cele cinci criterii de convergență care te trimiteau automat în zona euro nu sunt suficiente, și asta s-a dovedit chiar pe timpul crizei. Țări din zona euro sunt țări care au avut cea mai mare problemă. Cele mai mari probleme nu le-au creat țările din afara zonei euro, ci statele din interiorul zonei euro. Ce a arătat criza? A arătat că poți să fii în zona euro, poți să fi îndeplinit criteriile de la Maastricht, dar, dacă economia nu este competitivă, nu reziști nici crizei, nici competiției”, a explicat președintele.

Traian Băsescu a subliniat că România mai are un segment care trebuie adus la nivel corespunzător de competitivitate — economia de stat, fie că este vorba de termocentrale, de căile ferate sau de multe alte regii alte statului.

„Se clarifică faptul că soluția cu managementul privat n-a fost cea mai bună soluție, deși eu am susținut-o la vremea respectivă ca alternativă la privatizări. Este clar că soluția creșterii performanțelor managementului este privatizarea. În același timp, îmi este la fel de clar că statul trebuie să-și păstreze niște pârghii de intervenție în situații de criză, și aici mă refer în mod deosebit la zona energetică”, a spus Traian Băsescu.

AGERPRES.

„STRIGOIUL”ROMANIEI ,TRAIAN BASESCU A REFUZAT SA COMENTEZE LISTELE FALSE ALE PARTIDULUI DE „MOROI” ,CONDUS DE LENUTA DI’PLESCOI!

27 apr.

Președintele Traian Băsescu a refuzat duminică să comenteze sesizarea Parchetului General de către Guvern cu privire la posibile infracțiuni săvârșite în cazul petiției colective depuse de Partidul Mișcarea Populară privind acciza pe carburanți, rezumându-se doar a afirma, ironic, că probabil și semnătura sa de pe acest document este falsă.

 

”O fi fost falsă și semnătură mea, ce să zic?”, a declarat Băsescu, după ce a participat la o dezbatere organizată de Fundația Mișcarea Populară.
Corpul de control al prim-ministrului va sesiza Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la posibile infracțiuni săvârșite în cazul petiției colective depuse la Guvern de Partidul Mișcarea Populară prin deputatul Daniel Geantă, informează Biroul de presă al Executivului.

În urma documentării efectuate de Corpul de control al premierului, din dispoziția prim-ministrului, a rezultat o notă de informare în care se arată că petiția colectivă „PARTIDUL MIȘCAREA POPULARĂ STRÂNGE SEMNĂTURI ÎMPOTRIVA SCUMPIRII BENZINEI ȘI MOTORINEI. SEMNEAZĂ Șl TU!” nu conține „300.000 de semnături” cum s-a afirmat de inițiatorii demersului și că „numărul total de rubrici cu ‘semnături’ din petiția colectivă, inclusiv cele inexacte sau incomplete, este de 213.983”.

Inspectorii guvernamentali au constatat că „sesizarea numărului de 206.251 persoane înscrise în listele cu antetul Partidului Mișcarea Populară doar cu nume, prenume și localitatea de domiciliu sau de reședință, fără alte date de natură a permite identificarea, nu poate fi luată în considerare”.

In concluziile notei de informare inspectorii guvernamentali au mai reținut că „doar în cazul unui număr de 3.468 de rubrici cu ‘semnături’ au fost menționate date de natură a permite identificarea petiționarilor”.

„Din numărul total de 3.468 persoane la care au fost menționate date de natură a permite identificarea acestora au fost identificate 2.748 persoane, acestea putând fi considerate petiționari conform prevederilor legale dacă au semnat, în realitate, petiția colectivă inițiată și susținută de Partidul Mișcarea Populară. Un număr de 255 persoane au fost înscrise în listele cu ‘semnături’ cu acte de identitate care aparțin, în realitate, altor persoane. Au fost identificate 12 (douăsprezece) situații în care ‘semnatarii’ petiției colective inițiată și susținută de Partidul Mișcarea Populară decedaseră anterior datei de întocmire a listelor”, se precizează în documentul Corpului de control al prim-ministrului.

Cât privește prezența pe listele de semnături de susținerea a petiției a unor persoane decedate, Corpul de control a constatat că „au fost utilizate date de identitate neadevărate care nu erau în concordanță cu situația la zi a titularilor și, în mod evident, în absența ‘semnatarilor’ listelor (decedați de mai mulți ani)”.

AGERPRES.

„MOROICA”,LENUTA DI’PLECOI IL BANTUIE PE PREMIERUL VICTOR PONTA CU O PLANGERE PENALA CA VA RAMANE FARA PARTIDUL BANTUIT DE „MOROI”!

27 apr.

Partidul Mișcarea Populară va face plângere penală împotriva premierului Victor Ponta pentru amenințare și șantaj la adresa oamenilor care au semnat petiția PMP împotriva accizei pe carburanți, a declarat duminică deputatul Elena Udrea.

 

„Vom face plângere lui Victor Ponta pentru că amenință și șantajează oamenii care au avut curaj să semneze cu nume, prenume și adresă, număr de telefon pe aceste liste împotriva accizei”, a afirmat Elena Udrea.

Ea a subliniat că nu 300.000, ci 23 milioane de români sunt împotriva scumpirii prețului la carburant, iar în timpul campaniei au fost foarte multe persoane care refuzau să semneze și să își treacă datele de frica repercusiunilor.

„Le era frică de faptul că Guvernul se va întoarce împotriva lor. Asta se întâmplă astăzi. Domnul Victor Ponta își permite să-i amenințe pe românii care spun că sunt împotriva scumpirii prețului la carburant. (…) Cum și-a permis Corpul de Control care trebuie să controleze activitatea Guvernului, instituțiile din subordinea acestuia, să cerceteze niște oameni care au semnat împotriva introducerii taxei accizei la combustibil. Nu e treaba Guvernului să cerceteze oamenii care își permit să aibă opinii împotriva activității lui. Aici nu e vorba de alegeri. La alegeri oamenii votează și nu știi dacă au votat într-un fel sau altul”, a susținut Elena Udrea.

Referitor la faptul că pe liste ar fi fost și persoane decedate înainte de semnarea petiției, Elena Udrea a spus că presupune că este o minciună. Ea a menționat că aceste semnături au fost strânse în principal de tineri care au stat în stradă.

„Domnul Ponta confundă PMP cu PSD. Crede că dacă domnul Dragnea și baronii locali au furat la alegeri și la referendum, partidul acesta, care este un partid de oameni tineri, face exact ce au făcut ei. (…) Declarația lui Victor Ponta este aberantă și este din categoria jocului pe care-l face, aruncă o vorbă și apoi noi stăm să o dezamorsăm. (…) Am fost sunați că oamenii au fost verificați la telefon dacă au semnat acele liste și oamenii se tem de ceea ce li s-ar putea întâmpla din cauza aceasta. Unii dintre ei sunt angajați la stat, se tem de faptul că acum vor fi dați afară, se tem de faptul că vor fi controlați la firmele pe care le au, deci sunt oameni care în momentul acesta se tem pentru ceea ce li se poate întâmpla pentru ca au semnat pe acele liste împotriva Guvernului. Domnul Ponta vrea o țară în care nimeni să nu îndrăznească să-i spună că guvernează prost”, a afirmat Elena Udrea.

Parlamentarul a subliniat că în această situație nu s-a încălcat nicio lege și că nu este vorba de înscrisuri, ci de niște tabele care s-au întocmit cu oameni care erau împotriva accizei, și că nu și-a permis nimeni să-i legitimeze pe stradă.

Elena Udrea a adăugat că, eventual, dacă se va dovedi că s-a produs o eroare, o să se verifice cine de la partid a strâns o astfel de listă și va fi sancționat pe linie de partid.

„Dar are cineva vreun dubiu că în țara asta 23 de milioane de români nu vor să crească prețul la combustibil? Eu cred că nu are nimeni niciun dubiu. (…) Dacă teroare este mijlocul prin care Victor Ponta vrea să controleze această țară și să-și câștige aceste alegeri, atunci de teroare va avea și dânsul parte pentru că o să-l terorizăm cu plângeri la Parchet”, a precizat Elena Udrea.

Ea a menționat că PMP va lupta în continuare împotriva Guvernului Ponta și că a constatat că PSD și Victor Ponta și-au fixat și adversarul — Mișcarea Populară.

AGERPRES.

DOCUMENTAR.ISTORIA DEZVOLTARII LIBERALISMULUI DIN 1935 SI DESPRE INFIINTAREA PARTIDULUI NATIONAL LIBERAL LA 24 MAI 1875 ,CEL MAI VECHI PARTID DIN ROMANIA SI ISTORIA ZBUCIUMATA A PNL ,DUPA 1990 SI PANA IN 2014!

27 apr.

PNL

 

Intrati pe http://www.pnl.ro sa schimbam idei, sa lucram impreuna!
Impreuna schimbam Romania!
Romania Liberala

Fratia1848

Steagul pasoptist afisat de formatiunea liberala “Fratia”.siglaPNLDepartamentComunicare

PNL s-a infiintat ca partid la 24 mai 1875.

Premergator institutionalizarii ca partid politic, miscarea liberala sa constituit in avantpremierea revolutiei burgheze de la 1848.

In 1835 C.A. Rosetti infiinteaza la Paris “Cercul Democrat Roman”, organizatie liberala, care activa in cercurile revolutionare franceze.
In 1843 se infiinteaza la Bucuresti organizatia “Societatea Literara Fratia”, formatiune care cuprinde miscarea pasoptista din Tara Romaneasca.
La Paris activeaza in 1845 “Societatea Studentilor Romani”, asociatie in care activeaza studenti romani din Tara Romaneasca si Moldova.

In 1848 “Cercul Democrat Roman”, “Societatea Studentilor Romani” si “Societatea Literara Fratia” fuzioneaza intr-o singura formatiune denumita “Fratia”. Dupa esecul Revolutiei de la 1848, revolutionarii romani se regrupeaza la Paris.
In 1857 se introduce votul cenzitar. In parlamentele din Tara Romaneasca si Moldova se formeaza primele grupuri parlamentare liberale.
In 1861 se formeaza gruparea liberal-radicala condusa de C.A. Rosetti si I.C. Bratianu. In 1867 gruparea liberal-radicala Rosetti-Bratianu se institutionalizeaza drept formatiune politica intitulata: “Societatea Amicilor Constitutiunii”.
In 1863 grupurile parlamentare liberale din Moldova si Tara Romaneasca adopta prima platforma politica comuna.
In 1866 apare primul oficios liberal “Romanul”.

PNL138deani

In ianuarie 1875 gruparile liberale se unfica intr-un singur partid: PNL.

Principalul concurent politic din perioada 1858-1918 al PNL a fost Partidul Conservator.

Cabinetul Ionel Bratianu 1914Legenda: Cabinetul Ionel Bratianu ianuarie 1914 – ianuarie 1918.
Sursa foto: Florin Ciobanu Reclame vechi romanesti 1860 – 1990

Partid guvernamental in perioada: 06/1862 – 05/1866; 07/1866 – 05/1870; 12/1870 – 03/1871; 07/1876 – 03/1889; 10/1895 – 04/1899; 02/1901 – 12/1904; 03/1907 – 12/1910; 01/1914 – 01/1918; 03/1918 – 09/1919; 01/1922 – 03/1926; 06/1927 – 11/1928; 11/1933 – 12/1937; 08/1944 – 03/1945; 10/1991 – 11/1992; 12/1996 – 12/2000;  12/2004 – 12/2008; 05/2012 – 02/2014;

Fotografie-din-arhiva-Institutului-pentru-Memorie-Vizuala

Legenda foto: al doilea cabinet Ionel Bratianu: Din stânga spre dreapta pot fi văzuți Alexandru Djuvara, ministrul de externe, Spiru Haret, ministrul cultelor și instrucțiunii publice, generalul Grigore Crăiniceanu, ministrul de război, Alexandru Constantinescu, supranumit Porcul, ministru al agriculturii și domeniilor, Ion I.C. Brătianu, președinte al Consiliului de miniștri, Vasile G. Morțun, ministru al lucrărilor publice, Emil Costinescu, ministrul finanțelor, Mihail Orleanu, ministrul industriei și comerțului, situat în picioare chiar în spatele precedentului, Toma Stelian, ministrul justiției, și în final Mihail Pherekyde, ministrul de interne.

Sursa informationala: Lucretiu Tudoroiu

PNL a fost dizolvat la 30 martie 1938 prin decretul regal al luI Carol II. Reactivat politic la 23 august 1944. PNL si-a sistat activitatea politica la sfarsitul anului 1947.

PrinNoiInsine

Presedinti PNL

Ion C. Bratianu 1875-83
C.A. Rosetti, Co-Presedinte 1875-1882
Ion C. Bratianu 1883-1891
Dumitru C. Bratianu 1891-1892
Dimitrie A. Sturdza 1892-1909
Ionel I. C. Bratianu 1909-1927
Vintila I. C. Bratianu 1927-1930
I.G. Duca 1930-1933
Constantin I.C. Bratianu 1934-1947
Radu Campeanu 1990-1993
Mircea Ionescu-Quintus 1993-2001
Valeriu Stoica 2001-2002
Theodor Stolojan 2002-2004
Calin Popescu-Tariceanu 2004-2009
Crin Antonescu 2009 –
Daniel Chitoiu: 04.07-06.09.2012

PNL138oficial

Disidente 1875-1918:

– Fractiunea Liberala si Independenta, intemeiata la 1869 de profesorul Nicolae Ionescu. FLI adera in 1881 la Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Moderati, fondat la 25 ianuarie 1878 de Mihail Kogalniceanu. Avand o influenta redusa adera 1884 in Partidul Liberalilor Sinceri.
– Partidul Liberalilor Sinceri, infiintat la 10 ianuarie 1880 de Gheorghe Vernescu. In martie 1884 se contopeste in Partidul Liberal-Conservator.
– Partidul Liberal-Conservator, infiintat la 17. martie 1884 de Lascar Catargiu si George Vernescu. Platforma politica de centru-dreapta. PLC a fuzionat prin absorbtie in martie 1892 in PNL.
– Partidul Liberal-Democrat, infiintat la 8 noiembrie 1885 de Dumitru C. Bratianu. La 24 martie 1890 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

Fuziuni 1875-1948:

In anul 1900 liderii Partidului Social Democrat al Muncitorilor din Romania, constituit in 1893, considera ca “Romania este o tara slab dezvoltata, cu un proletariat in formare, si incapabil sa-si asume un rol istoric propriu”. PSDMR a fuzionat prin absorbtie in PNL.
Partidul Taranesc din Basarabia, fondat la 23 august 1918. A fuzionat prin absorbtie la data de 20 ianuarie 1923 in PNL.
Partidul Democrat al Unirii din Bucovina, fondat la 15.09.1919. PDUB a militat pentru integrarea Bucovinei in cadrul Romanie. A fuzionat prin absorbtie la data de 27 ianuarie 1923 in PNL.

Disidente 1918-1948:

– Partidul Muncii, infiintat la 1 mai 1917, drept fractiune de stanga din PNL. Si-a incetat activitatea in decembrie 1918.
– Partidul Liberal-Democrat. Infiintat la 12 noiembrie 1931 de Ioan Th. Florescu. A promovat social-liberalismul. Si-a incetat activitatea la 30 martie 1938.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Bratianu. Infiintat la 15 iunie 1930 de Gheorghe Bratianu. Formatiune de centru-dreapta. La 10 ianuarie 1938 fuzioneaza prin absorbtie in PNL.
– Partidul National Liberal – Gheorghe Tatarascu. Infiintat la 15 decembrie 1944 de Gheorghe Tatarascu. Dupa excluderea din PNL in 1938 Gheorghe Tatarascu isi formeaza propria formatiune politica, promovand iesirea Romaniei din razboi si aproprierea Romaniei de URSS. La 26 mai 1944 gruparea Tatatescu realizeaza un acord de colaborare cu PCR. La 6 martie 1945 gruparea Tatarescu participa la guvernul Petru Groza. La 23 februarie 1946 Partidul Nationalist Democrat fuzioneaza prin absorbtie in PNL-Tatarascu. Tatarascu devine Ministru de Externe al Romaniei. Activitatea politica al gruparii Tatarascu este interzisa in mai 1948.

La 8 noiembrie 1945 se desfasoara manifestatia anti-comunista si anti-totalitara ale partidelor istorice: PNL si PNTCD. Manifestatie oprimata de catre fortele de ordine.

30 noiembrie 1946. PNL participa la alegerile parlamentare. Conform rezultatelor oficiale PNL obtine 3,7%. In urma masurilor represive ale guvernului Groza PNL si-a sistat activitatea politica in mai 1948.

Tutea

Rezultate electorale 1919-1946:

Sistem electoral majoritar, bonus electoral pentru partidele care insumau procentul de 40%. Corpul electoral cuprindeau populatia masculina. Majoratul se obtinea la 21 de ani.

Parlamentare 11/1919: 18,13% (#3) MO% *
Parlamentare 05/1920: 2,44% (#7) MO% *
Parlamentare 03/1922: 61,52% (#1) MO% *
Parlamentare 05/1926: 7,52% (#3) VVEO% **
Parlamentare 07/1927: 62,72% (#1) VVEO% **
Parlamentare 12/1928: 6,67% (#3) VVEO% **
Parlamentare 06/1931: 48,86% (#1) Alianta „Uniunea Nationala“ VVEO% **
Parlamentare 07/1932: 14,04% (#2) VVEO% **
Parlamentare 12/1933: 52,01% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1937: 36,46% (#1) VVEO% **
Parlamentare 11/1946: 3,70% (#2) VVEO% ***

Index:
*MO% = Mandate obtinute
**VVEO% = Voturi valabil exprimate
***Parlamentare 11/1946, conform rezultatelor oficiale PNL a obtinut 3,70% din voturile valabil exprimate. Conform altor surse scorul obtinut de PNL a fost de 19%.

Concurentii electorali in perioada 1918-38 ai PNL au fost Partidul Poporului si Partidul National Taranist.

Partidul National Liberal in exil

In perioada 1973-1989 Partidul National Liberal s-a reorganizat drept Clubul de Reflectie si Actiune Liberala cu sediul permanent la Paris. Printe membrii activi ii remarca pe Radu Campeanu, Dinu Zamfirescu, Ioana Bratianu si Ion Vitez.

PNL137ani

Istorie 1989-2013

22 decembrie 1989:  un grup de vechi membri liberali, printre care Nicolae Enescu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amedeo Larazescu si Sorin Botez au alcatuit un Comitet de Initiativa pentru reinfiintarea partidului.

pnl_1990

Foto: Primul afis electoral al PNL

PNL1990Primul pliant electoral al PNL. Pliantul a fost tiparit si difuzat in perioada ianuarie – martie 1990.

1990

• La 22 decembrie 1989 s-a infiintat “Comitetul provizoriu de inițiativă pentru reînființarea PNL” din care au facut parte: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu.

• 6 ianuarie 1990. Se desfasoara la Biserica Armeana sedinta de reinfiintare al Partidului National Liberal.

• TMB a oficializat reaparitia PNL la 15 ianuarie 1990. Astfel Secretar-General a fost desemnat: Radu Campeanu. Printre membrii fondatori figureaza: Ioana Bratianu, Sanda Tatarascu, Virgil Manescu, Barbu Negoescu, Serban Orascu, Radu Valsarascu, Dinu Zamfirescu. In registrul fisei de reinfiintare se mentioneaza ca proaspatul partid reinfiintat revendica atat PNL-Bratianu, cat si PNL-Tatarascu.

PNL a facut parte din CPUN unde avea trei reprezentanti: Radu Campeanu, Ionel V. Sandulescu, Dan Amadeo Lazarescu.

Conducerea partidului a fost aleasa in cadrul “Conferintei Nationale” (primul congres al partidului)  desfasurata intre 31 martie si 1 aprilie 1990 unde a fost adoptat Statutul, Programul si au fost alese organele de conducere: Radu Campeanu – Presedinte, Prim-Vicepresedinte Ionel V. Sandulescu, Vicepresedinti: Ioan Beșe, Nicu Enescu, Mircea Ionescu Quintus, Dan Lăzărescu, Gheorghe Mincă, Sanda Tătărescu, Mircea Vaida și Cristian Zăinescu. Profesorul Sorin Bottez, Nae Bedros, Gelu Netea și Iorgu Vântu au fost alesi secretari-executivi.

Alegeri parlamentare 1990: 6,41% Camera Deputatilor, 7,06% Senat. (#3)
Alegeri prezidentiale 1990: Radu Campeanu, 10,64% (#2)

La 12 iulie 1990 se formeaza gruparea Aripa Tinara: Dinu Patriciu, Calin Popescu-Tariceanu, Andrei Chiliman, Radu Cojocaru, Radu Boroianu, Gelu Nate, Viorel Catarama, Horia Mircea Rusu. Fractiune care urmeaza sa formeze la 23 iulie 1990 PNL-AT. In conducerea PNL-AT au mai facut parte deputatului Mihai Carp, membru în Comitetul Director, și din mai 1991 președintele de onoare al PNL-AT, regretatul deputat Rene Radu Policrat.

In octombrie 1990 PNL a absorbit Partidul Socialist Liberal, condus de avocatul Niculae Cerveni, care a devenit vice-presedintele PNL.

La 15 decembrie 1990 PNL a participat alaturi de PNTCD, PAC, PER, MER, PSDR si UDMR la constituirea Conventiei Nationale pentru Instaurarea Democratiei CNID, alianta politica transformata la 26 noiembrie 1991 in Conventia Democratica din Romania CDR.

Din 16 octombrie 1991 PNL a detinut in guvernul Stolojan portofoliile Justitie (Mircea Ionescu-Quintus), Economie si Finante (George Danielescu), Administratie Publica Locala (Mircea Vaida), Emil Tocaci (Ministerul Învățământului și Științei) si 7 secretariate de stat.

Sigla_PNL

1991

•  Aprilie: PNL-AT semneaza, impreuna cu FSN, Partidul Democrat Agrar din Romania si Miscarea Ecologista din Romania, “Carta pentru Reforma si Democratie”. PNL-AT participa la guvernul Roman II.

•  Mai: Se infiinteaza Partidul Alianta Civica, formatiune de orientare civic-liberala.

•  Octombrie: PNL participa, alaturi de FSN, PDAR, MER la guvernul condus de Theodor Stolojan. PNL devine candidate-member al Internationalei Liberale.

1992

•  Februarie: Alegeri locale. PNL candideaza atat pe listele CDR, cat si pe liste separte. Pe listele CDR, PNL cucereste postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti. Pe liste separate PNL obtine 14 mandate de primar (0,5%), 578 de mandate de consilieri locali (1,4%) si 30 de mandate de consilieri judeteni (1,8%).  Media VUM = 1,19%.

PNL-AT obtine 13 mandate de primari (0,4%), 397 mandate de consilieri locali (1%) si 19 consilieri judeteni (1,0%). PAC obtine pe liste separate 20 mandate de consilieri locali si unul de primar.

•  Aprilie: PNL se retrage din CDR, liberalii care se opun acestei decizii se constituie in PNL-Conventia Democratica. Ulterior PNL-AT decide sa adere la CDR.

• Mai: PNL-AT si PNL-CD formeaza Alianta Liberala.

•  Iunie: Partidul Taranist Progresist, formatiune desprinsa din PNTCD in iunie 1990, fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

•  Iulie: apare Noul Partid Liberal (NPL), format din membrii PNL-AT ce nu doresc intrarea acestui partid in CDR. Printre ei se afla Viorel Catarama, Andrei Chiliman si Calin Popescu-Tariceanu.

•  Septembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 2,67% la Senat si 2,63% la Camera Deputatilor. (#9)

Noul Partid Liberal obtine 0,58% (Senat) si 0,53% (Camera Deputatilor). PNL-AT si PNL-CD obtin impreuna pe listele CDR 7%. PAC obtine 3% din portofolile parlamentare castigate de CDR.

•  Noiembrie: se anunta crearea “Grupului pentru Reforma Morala si Politica din PNL”, printre initiatori aflandu-se Valeriu Stoica, Radu Stroe si Constantin Balaceanu-Stolnici; primii doi vor fi ulterior exclusi din partid.

1993

•  Februarie: apare Partidul Liberal ’93, format din fuziunea PNL-AT cu “Grupul pentru Reforma Morala si Politica” si cu un grup din PNL-CD. Congresul extraordinar al (#2) Partidului National Liberal. PNL si NPL fuzioneaza, iar Mircea Ionescu-Quintus este ales presedinte al PNL. PL’93 devine candidate-member al Internationalei Liberale. La 17 decembrie 1993, Radu Câmpeanu a fost exclus din partid, ca urmare a nerecunoaşterii legitimităţii noii conduceri alese a PNL. Acesta a convocat un alt congres extraordinar al PNL (5 – 6 februarie 1994), fiind ales preşedinte al formaţiunii politice. Disputa apărută între cele două aripi liberale conduse de Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus s-a soluţionat în justiţie, în martie 1995. Partidul condus de Quintus şi-a conservat numele de Partidul Naţional Liberal, în timp ce formaţiunea lui Radu Câmpeanu a primit denumirea de PNL – Câmpeanu.

Sigla2008

1994

•  Februarie: se organizeaza, in paralel, doua congrese ale PNL. Congresul extraordinar al PNL (#3) il realege pe Mircea Ionescu-Quintus drept presedinte al PNL. Radu Campeanu a convocat un alt congres extraordinar al PNL (5 – 6 februarie 1994), fiind ales preşedinte al formaţiunii politice. Disputa apărută între cele două aripi liberale conduse de Radu Câmpeanu şi Mircea Ionescu Quintus s-a soluţionat în justiţie, în martie 1995. Partidul condus de Quintus şi-a conservat numele de Partidul Naţional Liberal, în timp ce formaţiunea lui Radu Câmpeanu a primit denumirea de PNL – Câmpeanu PNL (C).

•  Decembrie: PNL revine in CDR.

Sigla_TNL

1995

•  Martie: PL ’93 si Partidul Aliantei Civice (PAC) se retrag din CDR.

•  Mai: intra in PNL mai multi parlamentari ai PAC si PL ’93 (printre care Mona Musca, Alexandru Paleologu, Serban Radulescu-Zoner, Crin Antonescu si Stelian Tanase).

1996

•  Iunie 1996: Alegeri locale: PL-93 obtine 3%, PAC obtine 3,5%. PNL obtine pe listele CDR, dar si pe liste proprii 21 de mandate de consilieri locali si un mandat de primar. Primarul ales al Sectorului 1 George Padure adera ulterior scrutinului local la PNL. Media VUM = 1,19%.

Se infiinteaza Alternativa 2000. Formatiune civic-liberala din care se va forma Partidul Alternativa Romaniei PAR. PAR adera la CDR.

•  Iulie: PAC si PL ‘93 formeaza Alianta National-Liberala. PNL-Campeanu si Federatia Ecologista din Romania formeaza Alianta National-Liberal Ecologista. ANL si ANLE candideaza pe liste separate in alegerile parlamentare si prezidentiale.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: ANL obtine 1,75%, ANLE obtine 0,57%. PNL, PNL-CD si PAR obtin impreuna 10% din portofolile obtinute de CDR.

1997

• 16-17.05. Congresul ordinar (#4) al PNL. Ionescu-Quintus este reales Presedinte PNL. Valeriu Stoica este ales drept vice-presedinte PNL.

•  Septembrie: Se formeaza Alianta pentru Romania, formatiune social-liberala desprinsa din Partidul Democratiei Sociale din Romania PDSR.

•  Octombrie: apare Partidul Liberal (PL) din fuziunea PL ’93 cu PNL-CD.

1998

• Martie: PAC fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Congresul extraordinar al PNL (#5) gireaza juridic aceasta fuziune. Liderul PAC, Nicolae Manolescu, a fost ales preşedinte al Consiliului Naţional al PNL. În martie 1999, PNL a fost admis în Internaţionala Liberală, iar preşedintele partidului a devenit vicepreşedinte al Internaţionalei Liberale.

• Septembrie: Partidul Liberal fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

1999

• Mai: Partidul Alternativa Romania fuzioneaza cu Partidul Conservator Monarhist devenind astfel Uniunea Fortelor de Dreapta. Presedintele UFD Varujan Vosganian lanseaza “Manifestul Dreptei”.

• In cadrul unui congres extraordinar (#6) PNL isi lanseaza programul “Manifestul Liberal”.

stolojan2000

2000

•  Mai: PNL anunta ca paraseste CDR, isi propune unificarea cu ApR si sa aiba un candidat propriu la presedintie.

•  Iunie: Alegeri locale: PNL obtine 14%, ApR obtine 10%, UFD obtine 1%, PNL-Campeanu 0,5%.

• August: PNL il desemneaza in cadrul unui congres extraordinar (#7) pe Theodor Stolojan drept candidat prezidential al PNL.

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 7%, ApR obtine 4%, PNL-Campeanu obtine 1,5%, UFD candideaza pe listele CDR 2000.

•  Decembrie: PNL semneaza un protocol de sustinere a guvernului PDSR (care va fi denuntat in mai 2001).

2001

•  Februarie: ApR fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziune care este girata juridica de congresul extraordinar (#8) al PNL. Congres ordinar al PNL (#9). Valeriu Stoica este ales presedinte al PNL.

2002

•  August: Congres extraordinar al PNL (#10). Theodor Stolojan devine presedinte PNL.

2003

•  Aprilie : PNL absoarbe Uniunea Fortelor de Dreapta. Fuziune care este giraja juridica de congresul extraordinar al PNL (#11).

•  Septembrie : PNL fondeaza, alaturi de PD, Alianta Dreptate si Adevar PNL-PD. PNL-Campeanu fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziunea este adoptata de un congres extraordinar (#12) al PNL.

MitingpentruLibertate

2004

• Junie: Alegeri locale: PNL obtine 18%  si devine pe plan local a doua forta politica din Romania.

•  Octombrie : Theodor Stolojan anunta ca nu mai participa la alegerile prezidentiale.

• Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 18.99% din portofoliile castigate de Alianta “Dreptate si Adevar”.

•  Decembrie : Calin Popescu-Tariceanu este desemnat si devine primul prim-ministru liberal al Romaniei postcomuniste.

2005

•  Februarie : Congresul ordinar (#13) al PNL. Calin Popescu-Tariceanu este ales presedinte al PNL. Se respinge propunerea de fuziune cu PD.

2006

•  Octombrie : Theodor Stolojan si Valeriu Stoica sunt exclusi din PNL; vor lansa Platforma Liberala.

•  Noiembrie : un grup de parlamentari liberali, in frunte cu Gheorghe Flutur, care demisioneaza din functia de vicepresedinte al PNL, lanseaza Apelul pentru unitatea PNL.

2007:

• Ianuarie: Grupul Stolojan-Stoica infiinteaza Partidul Liberal Democrat PLD.

• Februarie: Congresul ordinar (#14) al PNL il realege pe Calin Popescu-Tariceanu drept presedinte al PNL.

• Noiembrie: Alegeri europarlamentare: PNL obtine 13,44% si este reprezentat de 6 europarlamentari.

2008

•  Aprilie: Actiunea Populara fuzioneaza prin absorbtie in PNL. Fuziunea este aprobata de un congres extraordinar (#15).

•  Iunie: Alegeri locale: PNL obtine 18%.

•  Septembrie: Forta Democrata fuzioneaza prin absorbtie in PNL.

 

•  Noiembrie: Alegeri parlamentare: PNL obtine 18,75%

graficaCrin

2009

•  Martie: Congres Extraordinar al PNL (#16). Crin Antonescu este ales Presedinte al PNL.

 

•  Mai. Delegatia Permanenta al PNL il desemneaza pe Crin Antonescu drept candidat prezidential.

 

•  Iunie: Alegeri europarlamentare: PNL obtine 14,52% si este reprezentat de 5 europarlamentari.

•  Noiembrie: Alegeri prezidentiale: Crin Antonescu obtine 20% (cca. 2 milioane de voturi valabil exprimate).

 

2010:

• Alegeri anticipate in colegiul 1, numarul 1 castigate de Radu Stroe (PNL) cu un procent zdrobitor: 70,17%.

•  Martie: In cadrul celor doua congrese extraordinare (#17) ale PNL, delegatii il realeg pe Crin Antonescu drept presedinte al PNL.  Un alt congres extraordinar (#18) adopta platforma-politica: “Prin Noi Insine-Acum”. PNL se revedinca drept unic partid autentic de dreapta, care doreste sa reprezinte atat liberalismul, dar si curentele de conservatoare si crestindemocrate.

• Decembrie: Alegeri partiale anticipate in colegiul Colegiul 3 pentru Camera Deputaţilor din Judeţul Hunedoara – Ţara Haţegului.  Candidatul PNL, Mariana Campeanu castiga mandatul de parlamentar.

2011:

•  Ianuarie:  Partidul National Liberal si Partidul Conservator formeaza alianta politica Alianta de Centru-Dreapta ACD.

• Februarie: Alianta de Centru Dreapta PNL-PC si PSD formeaza alianta politica Uniunea Social-Liberala.

2012:

•  Ianuarie:  Partidul National Liberal, Partidul Conservator si Partidul Social Democrat organizeaza “Mitingul pentru Libertate”.

• Aprilie:  Congres extraordinar al PNL (#19). Se desemneaza candidatii pentru alegerile locale din iunie 2012.

• Mai: PNL formeaza alaturi de Partidul Conservator si Partidul Socialdemocrat guvernul de uniune nationala condus de socialdemocratul Victor Ponta.

• Iunie: Alegeri locale. PNL obtine cel mai ridicat scor electoral din ultimii 75 de ani. PNL a castigat 13 consilii judetene, detine primaria Sectorului 1 si al Sectorului 6 si castiga 8 primarii resedinte de judet. PNL detine altaturi de PSD si PC majoritatea in CGMB.  Media VUM = 28,92%.

• Decembrie: Alegeri parlamentare:, Partidul National Liberal castiga 25% din mandatele parlamentare. In legislative PNL este reprezentat de 152 parlamentari (101 Deputati si 51 Senatori). Media VUM = 25,85%.

2013:

• Februarie: 22 februarie. Congres extraordinar al PNL (#20). In cadrul acestui congres se discuta noul statut al PNL. In data de 23. februarie se desfasoara congresul ordinar al PNL (#21) dedicat raportului de activitate, dezbaterii programatice si alegerii conducerii centrale.

PNLEuroparlamentare

2014:

• Februarie: 25 februarie 2014. Delegatia Permanenta PNL decide incetarea mandatului de guvernare in guvernul USL condus de Victor Ponta. PNL trece in opozitie.

• Martie: 24 martie, 2014  PNL prezinta la Biroul Electoral Central lista de candidati si 1,2 milioane de semnaturi de sustinere. PNL isi propune un scor de 25% in cadrul alegerilor europarlamentare din 25.05.2014.

brandPNL1996

Rezultate electorale 1990-2012

Alegeri parlamentare 1990: 7,06% la Senat si 6,41% Camera Deputatilor. (#3)
Alegeri prezidentiale 1990: Radu Campeanu, 10,64%. (#2)
Alegeri locale 1992: PNL candideaza atat pe listele CDR, cat si pe liste separte. Pe listele CDR, PNL cucereste postul de Primar General al Muncipiului Bucuresti si postul de primar ale Sectoarelor 1 si 5. Pe liste separate PNL obtine 14 mandate de primar (0,5%), 578 de mandate de consilieri locali (1,4%) si 30 de mandate de consilieri judeteni (1,8%).  Media VUM = 3,60%. (#7)
Alegeri parlamentare 1992: 2,67% la Senat si 2,63% la Camera Deputatilor. (#9)
Alegeri locale 1996: PL-93 obtine 3%. PAC obtine 3,5%. PNL obtine pe listele CDR, dar si pe liste proprii 21 de mandate de consilieri locali si doua mandate de primar resedinta de judet (Baia Mare, Deva). Primarul ales al Sectorului 1 George Padure adera ulterior scrutinului local la PNL. Media VUM = 3,60%. (#8)
Alegeri parlamentare 1996: PNL a candidat pe listele Conventiei Democrate Romane CDR obtinand de 25 mandate de deputat si 16 mandate de senator. Media MO = 6,18%. (#5)
Alegeri locale 2000: PNL castiga 4 primarii resedinta de judet. La nivel national PNL obtine 251 mandate de primar (8,50%), 3.978 de mandate de consilieri locali (10,02%) si 160 de mandate de consilieri judeteni (9,31%). (#4). Media VUM = 9,64% (#3)
Alegeri parlamentare 2000: PNL obtine 7,48% la Senat (13 mandate de senator) si 6,89% la Camera Deputatilor (30 de mandate de deputat). (#4)
Alegeri prezidentiale 2000:  Candidatul PNL la scrutinul prezidential, Theodor Stolojan obtine 11,78%. (#3)
Alegeri locale 2004: PNL a candidat in Municipiul Bucuresti si Cluj alaturi de PD sub formula aliantei electorala “Alianta Dreptate si Adevar” ADA, obtinand majoritati in ambele consilii locale. PNL a castigat primaria Sectorului 1 in persoana lui Andrei Chiliman si a reconfirmat in 5 primarii resedinta de judet. La nivel national PNL a castigat 443 de mandate de primari (14,12%), 7.036 de mandate de consilieri locali (17,58%) si 281 de mandate de consilieri judeteni (19,57%).  PNL a format alaturi de alte formatiuni politice majoritatea in 13 consilii judetene. In sase din cele 13 judete PNL a castigat prin negocieri presedentia consiliului judetean. (#2) Media VUM = 24,08%
Alegeri parlamentare 2004: PNL a candidati alaturi de PD sub formula electorala “Alianta Dreptate si Adevar” ADA. PNL a obtinut 28 de mandate de senator (20,44%) si 64 de mandate de deputat (19,28%). (#2)
Alegeri europarlamentare 2007:  PNL obtine 13,44% si este reprezentat de 6 europarlamentari. (#3)
Alegeri locale 2008: PNL a castigat cinci consilii judetene si a reconfirmat mandatul in Sectoru 1 si cele 5 municipii resedinta de judet. PNL a obtinut 706 mandate de primar (22,18%), 8.529 de mandate de consilieri locali (21,16%) si 289 mandate de consilieri judeteni (21,59%). (#3) Media VUM = 12,05%
Alegeri parlamentare 2008: PNL a obtinut 18,74% la Senat (28 mandate) si 18,57%, la Camera (65 mandate). (#3)
Alegeri europarlamentare 2009: PNL obtine 14,52% si este reprezentat de 5 europarlamentari. (#3)
Alegeri prezidentiale 2009:  Crin Antonescu obtine 20% (cca. 2 milioane de voturi valabil exprimate). (#3)
Alegeri locale 2012: Alegeri locale. PNL obtine  candidat in aliantele electorale ACD, USL, dar si pe liste proprii cel mai ridicat scor electoral din ultimii 75 de ani. PNL a castigat 13 consilii judetene, detine primaria Sectorului 1 si al Sectorului 6 si castiga 8 primarii resedinte de judet. PNL detine altaturi de PSD si PC majoritatea in CGMB.  Media VUM = 28,92%.
Alegeri parlamentare 2012: PNL a obtinut 25% din mandatele parlamentare. In Senat PNL detine 51 mandate, la Camera PNL detine 101 mandate. Media VUM = 25, 85%.

Platforme-program:

Mihail Kogalniceanu, “Programa de la Mazar-Pasa aplicata de guvernul domnului Ion C. Bratianu”. Cuvant rostit in sedintele Camerei Deputatilor din 26 si 27 ianuarie 1883, Bucuresti, 1883.

George Cantacuzino, “Catre Provinciile desrobite”. Manifestul program al Partidului National Liberal, Bucuresti, 1920.

Sinteza:

PNL este cel mai vital partid politic din Romania: 18 congrese, 6 presedinti, 9 partide fuzionate prin comasare. 250.000 de membri cotizanti.

PNL

Citeste la Dreapta!

Citeste http://AliantaDreptei.wordpress.com

TRAIAN BASESCU SI „PARTIDUL MOSTENITORILOR PRESEDINTELUI” (PMP),CAMPANIE ELECTORALA CU LISTE FALSE!

27 apr.

Partidul lui Traian Băsescu, campanie cu LISTE FALSE 416
Foto: Agerpres

 

Partidul lui Traian Băsescu are probleme serioase când vine vorba de membri şi susţinători. Corpul de Control al Guvernului a descoperit că petiţia iniţiată de Partidul Mişcarea Populară referitoară la acciza pe carburanţi are probleme la semnături. 
 
Mai exact, 2.700 de semnatari reali au fost prezentaţi ca 300.000. Partidul a fost reclamat la Parchet pentru fals. 
 
Un număr total de 206.251 de rubrici cu „semnături” nu conţin date de natură a permite identificarea petiţionarilor. Acestea conţin doar numele, prenumele, localitatea de domiciliu sau reşedinţă (fără adresa completă) şi semnăturile unor persoane, fără alte date de natură să permită identificarea petiţionarilor. 
 
Doar un număr de 3.468 de rubrici conţin date suplimentare de natură a permite identificarea semnatarilor, numai aceştia putând fi consideraţi petiţionari în sensul dispoziţiilor legale, cu condiţia ca datele de identificare să fie corespunzătoare adevărului. (…) 
 
Conform datelelor de la Evidenţa Persoanelor, au fost identificate 2.748 de persoane, iar 729 de persoane înscrise în listele cu „semnături” nu au fost identificate deoarece datele de identificare menţionate în liste au fost inexacte ori necorespunzătoare adevărului.
 
În concluzie, în baza datelor de identificare consemnate în listele cu „semnături” au fost identificate 2.748 de persoane care ar fi „semnat” în favoarea petiţiei colective iniţiată şi susţinută de Partidul Mişcarea Populară, acestea putând fi considerate petiţionari conform prevederilor legale, doar dacă au semnat, şi în realitate, petiţia colectivă. 
 
Au fost identificate 12 situaţii în care „semnatarii” petiţiei colective iniţiată şi susţinută de Partidul Mişcarea Populară decedaseră anterior datei de întocmire a listelor. (….) În 4 situaţii, în listele cu „semnături” întocmite au fost înscrise date despre acte de identitate care nu mai erau valabile din anul 2008 sau 2009, pentru aceleaşi persoane fiind emise alte acte de identitate cu 4 sau chiar 5 ani anterior.

PARTIDUL „MOSTENITORII PRESEDINTELUI” (PMP),RECLAMAT LA PARCHRT PENTRU SEMNATURI FALSE, TRAIAN BASESCU INTERLOPUL ,CREDE CA ROMANIA ESTE MOSIA SA !

27 apr.

basescu

Cel puțin 12 persoane decedate ar fi semnat petiția inițiată de PMP împotriva accizei suplimentare la acrburanți. Doar 2700 de semnatari reali, prezentați drept 300.000 potrivit unui raport al Corpului de Control al Guvernului.

11

Nota 300.000 semnaturi P.M.P. – click pentru a vizualiza Raportul

DEMISUL PENAL AL ROMANIEI,TRAIAN BASESCU „ZOMBIE”,SE IMPLICA IN CAMPANIA ELECTORALA A PARTIDULUI „FANTOMA”,MOSTENITORII PRESEDINTELUI”PMP!

27 apr.

PMP

Președintele Traian Băsescu nu rezistă să stea de o parte și se implică activ în campania electorală a Partidului Mișcarea Populară. Președintele se implică fără niciun fel de rezerve în campania partidului de suflet și merge la o dezbatere alături de membrii Fundației Mișcarea Populară. 

”ora 11.00, Palatul Știrbey, Buftea – participare la dezbaterea „Starea economică a României în 2014 și perspectivele pentru anul postelectoral” organizată de Fundația „Mișcarea Populară”, informează Administrația Prezidențială.

%d blogeri au apreciat asta: