Arhiva | 11:57 am

REMEMBER. 10 MAI ZIUA REGALITATII SI ZIUA NATIONALA A ROMANIEI!

9 mai

Timp de opt decenii, între 1866 și până în decembrie 1947, ziua de 10 mai nu a reprezentat doar Ziua Regalității, ci a fost și Ziua Națională a României.

10 mai 1908 — Regele Carol I și prințul moștenitor Ferdinand
Foto:

În primul rând, 10 mai 1866 a reprezentat ziua sosirii la București a prințului Carol, ales domnitor al României, și, în al doilea rând, după 15 ani, la 10 mai 1881 a fost proclamat Regatul României, Carol I devenind primul rege al României.

Regele Carol I al României
Foto:

Începând cu domnia lui Carol I (prinț al României: 10 mai 1866 — 10 mai 1881, apoi rege al României: 10 mai 1881-27 septembrie 1914) și continuând cu domniile lui Ferdinand I (28 septembrie/10 octombrie 1914 — 20 iulie 1927), Mihai I (20 iulie 1927 — 8 iunie 1930), Carol al II-lea (8 iunie 1930 — 6 septembrie 1940), și din nou, Mihai I (6 septembrie 1940 — 30 decembrie 1947), ziua de 10 mai a fost sărbătorită de români ca Zi Națională.

10 mai 1946, Regele Mihai I și Regina mamă Elena, la festivitățile prilejuite de Sărbătoarea Națională a României (1866-1947)
Foto

În urma abdicării domnitorului Alexandru Ioan Cuza, la 11/23 februarie 1866, s-a repus în discuție rațiunile aducerii în România, a unui prinț străin, care aveau drept obiectiv menținerea stabilității interne, a coeziunii și unității naționale, consolidarea autonomiei și pregătirea terenului pentru dobândirea mai rapidă a independenței, pentru modernizarea statului.

Cu acordul Locotenenței Domnești, Ion Ghica, președinte și ministru de externe, în cadrul guvernului provizoriu, l-a propus în calitate de domn al României pe contele Filip de Flandra, fratele regelui Leopold al II-lea al Belgiei.

În urma refuzului acestuia, la 19/31 martie 1866, Ion C. Brătianu s-a deplasat la Dusseldorf, unde i-a făcut aceeași propunere ofițerului Carol de Hohenzollern. Propunerea a fost acceptată și, după plebiscitul național din 2/14-8/20 aprilie 1866, soldat cu un rezultat pozitiv — 635.969 „pentru” și doar 244 ”contra”—, prințul Carol a devenit domnitor al României. La 10 mai 1866, însoțit de Ion C. Brătianu, principele Carol I a intrat în București, fiind primit de o mulțime entuziastă. Drumul a continuat până în dealul Mitropoliei, unde principele Carol a fost întâmpinat de mitropolitul Nifon. După un scurt Te Deum, oficialitățile au intrat în Camera Deputaților; aici Carol I a depus jurământul.

Cei 48 de ani de domnie ai lui Carol I au marcat o etapă de mari progrese pentru România în plan demografic, economic, social, administrativ, politic și cultural. Unul din primele acte politice ale noului domn a fost proclamarea noii Constituții — la 1 iulie 1866 — una dintre cele mai democrate la aceea vreme, care va rămâne în vigoare până în 1923.

Chiar dacă primii ani de domnie s-au caracterizat printr-o acută instabilitate politică, Carol I s-a implicat în politica internă și externă a țării. Astfel, a stimulat organizarea instituțiilor statale, mai ales a armatei, care va juca un rol decisiv în obținerea Independenței de stat în 1877.

La 9/21 mai 1877, a avut loc sesiunea extraordinară a Adunării Deputaților, care a proclamat Independența de stat a României. În fața Adunării, ministrul afacerilor străine, Mihail Kogălniceanu a declarat: „În stare de răsbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți; suntem națiune de sine stătătoare (…) Așadar domnilor deputați, nu am cea mai mică îndoială și frică de a declara în fața Reprezentanței Naționale că noi suntem o națiune liberă și independentă”.

După discurs, Adunarea Deputaților a votat o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că „răsbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Și Senatul a adoptat o moțiune în sensul declarației guvernului, tributul datorat Porții fiind anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată. Independența României, precum și unirea Dobrogei cu România au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) și prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

La 10/22 mai 1877 au avut loc, la București, o serie de festivități prilejuite de proclamarea Independenței României. Acestea au fost deschise prin 21 de lovituri de tun și a fost oficiat un Te Deum, la care au asistat domnitorul Carol I, primul ministru, I.C. Brătianu, miniștri, deputați, senatori, membrii înaltului cler, înalți magistrați ai țării.

În aceeași zi a fost instituită prima decorație românească — „Steaua României”, în vederea recompensării serviciilor militare și civile deosebite aduse statului român.

10 mai 1946; Paradă militară prilejuită de Sărbătoarea Națională a României (1866-1947)
Foto

În 9/21 septembrie 1878, Consiliul de Miniștri a hotărât acordarea titlului de Alteță Regală lui Carol I, realizându-se, astfel, un prim și important pas spre proclamarea Regatului României.

La 10/22 mai 1881, când s-au împlinit 15 ani de la urcarea pe tronul statului român, au avut loc festivități prilejuite de proclamarea Regatului și încoronarea domnitorului Carol I ca rege al României. Evenimentul încoronării a fost anunțat prin 21 de salve de tun. Coroana regelui a fost confecționată din oțelul unui tun capturat la Plevna în 1877, iar cea a reginei a fost realizată din aur, ambele fiind lucrate la Arsenalul Armatei. Primindu-le regele a ținut un discurs în care a apreciat: „Prin serbarea de azi se încheie în mod strălucit o perioadă de 15 ani, bogată în lupte grele și în fapte mari (…) Cu mândrie dar primesc această coroană, care a fost făcută din metalul unui tun stropit cu sângele eroilor noștri și care a fost sfințită de biserică. O primesc ca simbol al independenței și puterii României !”

10 mai 2012 ; Principesa Margareta, Regele Mihai și Principele Radu la evenimentul ‘Garden Party’, la Palatul Elisabeta, în cadrul manifestărilor organizate de Casa Regală cu prilejul zilei de 10 mai
Foto: (c) VLAD STAVRICA / AGERPRES ARHIVA

După revenirea fostului suveran Mihai I, în România, ziua de 10 mai a fost marcată prin festivități, evenimente culturale, organizate, în principal, la Palatul Elisabeta, de familia regală, dar și depuneri de coroane de flori la statuia lui Carol I din Piața Palatului Regal.

10 mai 2013 ; Principesa Margareta depune un buchet de flori la statuia Regelui Carol I din Piața Palatului Regal


10 mai 2013 ; Evenimentul anual ‘Garden Party’ găzduit de Palatul Elisabeta, care încheie manifestarile organizate cu prilejul Zilei Regalității

 

Reclame

9 MAI PROCLAMAREA INDEPENDENTEI DE STAT A ROMANIEI!

9 mai

În contextul prefigurării conflictului din Balcani, între Imperiul Otoman și Imperiul Țarist, România a semnat, la 4 aprilie 1877, Convenția cu statul rus.

 

Din momentul în care Imperiul Otoman începe bombardarea localităților românești de pe malul Dunării, România se află, de fapt, într-un conflict deschis cu acesta. Problema majoră pentru România era implicarea directă în război, ca parte cobeligerantă, o alianță militară cu Rusia oferind astfel țării noastre un statut superior la încheierea ostilităților. România trebuia să avanseze cât mai rapid la o stare deschisă, declarată oficial, de război, situație care implica proclamarea independenței, dar în alianță militară cu Rusia. Guvernul, la rândul său, în paralel cu acțiunea diplomatică pentru justificarea fiecărui pas făcut de țară spre a-și apăra interesele, dar și pentru a convinge diplomația rusă să coopereze, în cobeligeranță contra Turciei, a proclamat independența României.

Astfel, la 9/21 mai 1877, ministrul de externe, Mihail Kogălniceanu, declara: ”În stare de rezbel, cu legăturile rupte, ce suntem? Suntem independenți, suntem națiune de sine stătătoare”. Adunarea Deputaților votează o moțiune, cu 79 de voturi pentru și 2 abțineri, prin care lua act că ”rezbelul între România și Turcia, că ruperea legăturilor noastre cu Poarta și independența absolută a României au primit consacrarea lor oficială”. Și Senatul a adoptat o moțiune în sensul declarației guvernului, tributul datorat Porții fiind anulat și trecut în contul cheltuielilor pentru armată. La început, Puterile garante, cu excepția Italiei, din rațiuni care decurgeau din interesele proprii, s-au abținut să recunoască independența, act politic pe care Turcia îl califica drept ”rebeliune”.În cele din urmă, independența României, ca și independența Serbiei și a Muntenegrului, precum și unirea Dobrogei cu România, au fost recunoscute în Tratatul de pace ruso-turc de la San Stefano (3 mart. 1878) și prin Tratatul de la Berlin (13 iulie 1878).

Expresie a dorinței și voinței poporului român, proclamarea independenței și lupta pentru impunerea și recunoașterea ei au constituit actul politic și de jertfă al întregii națiuni române, apreciate de toți cei care au participat la acele evenimente.

AGERPRES.

9 MAI ZIUA EUROPEI!

9 mai

În fiecare an, la 9 mai, se serbează Ziua Europei, rămasă în istorie și sub numele de „Ziua Schuman”. La 9 mai 1950 ministrul francez de externe, Robert Schuman, propunea un plan de colaborare economică între Franța și Germania, pentru eliminarea rivalităților seculare dintre cele două state.

 

Robert Schuman a fost în două rânduri președinte al Consiliului de Miniștri al Franței și a exercitat și funcția de președinte al Parlamentului European, între 1958-1960.

El a făcut primul pas spre crearea a ceea ce este astăzi Uniunea Europeană (UE). La doar cinci ani după sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, a propus crearea unei instituții europene care să centralizeze și să gestioneze producția de cărbune și oțel, în urma căreia la 1 ianuarie 1952 a luat ființă Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului (CECO). La 25 martie 1957, prin semnarea Tratatului de la Roma, a luat naștere Comunitatea Economică Europeană, devenită Uniunea Europeană în urma intrării în vigoare a Tratatului de la Maastricht, la 1 noiembrie 1993. Declarația Schuman a stat la baza amplului proces de construcție a unei Europe unite.

Decizia serbării anuale a Zilei Europei, la această dată, a fost luată de Consiliul European de la Milano, în 1985.

În fiecare an delegațiile UE organizează, în cooperare cu ambasadele statelor membre din țările-gazdă, activități pe tema Europa în lume — conferințe, concursuri, festivaluri de film și alte evenimente, pentru toate vârstele. Acțiunile dedicate sărbătoririi acestei zile continuă pe tot parcursul lunii mai.

Există o tradiție ca în această zi instituțiile UE să își deschidă porțile pentru public.

Parlamentul European și-a deschis porțile pentru public în sediul de la Strasbourg la 4 mai iar la 17 mai urmează să fie deschise în sediul de la Bruxelles. Curtea de Justiție a Uniunii Europene de la Luxemburg poate fi vizitată pe 10 mai.

În fiecare an, mii de oameni participă la vizite, dezbateri, concerte și alte evenimente, pentru a sărbători Ziua Europei și pentru a afla mai multe despre UE.

În România sunt organizate în București și în alte orașe ale țării: concerte, expoziții de artă și fotografie.

Un eveniment inedit se va desfășura la metroul din București. Cele 28 de stații de metrou vor purta numele statelor membre ale Uniunii Europene în intervalul orar 16,00-19,00. Călătorii vor fi întâmpinați în stațiile de metrou cu momente artistice de muzică și dans, vor putea vizita expoziții și vor avea ocazia să participe la degustări de vinuri și alte specialități. Pe tot parcursul lunii mai, un metrou cu simbolurile europene va circula pe magistralele din București.

Un alt eveniment cu tradiție în România este Festivalului Filmului European aflat la cea de-a XVIII-a ediție desfășurat în perioada 9-18 mai. Vor fi prezentate peste 40 de filme (drame, comedii, filme biografice, documentare și de animație) din 25 de țări. Evenimentul desfășurat, la București și Târgu Mureș este organizat de Institutul Cultural Român (ICR) împreună cu Reprezentanța Comisiei Europene în România, sub egida EUNIC, cu sprijinul ambasadelor și centrelor culturale ale țărilor europene.

La sediul ICR are loc deschiderea oficială a celei de a III-a ediții a Festivalului European de Fotografie, organizat în colaborare cu Asociați „Euro Foto Art”.

Duminică, 11 mai, din inițiativa Ministerului Afacerilor Externe, în Parcul Cișmigiu din Capitală, vor fi amenajate standuri de la care doritorii se vor putea informa despre UE și alegerile europarlamentare care au loc în statele membre la sfârșitul acestei luni.

Ziua Europei nu înseamnă numai data de naștere a proiectului european ci și o zi a bucuriei de a fi împreună, o zi a voinței de solidaritate, o zi a marii comunități din care fac parte toți cetățenii Uniunii Europene.

AGERPRES.

GHIORLANUL TRAIAN BASESCU ,MESAJ CATRE VASILE BLAGA SI MRU”PUTOIUL OPARIT”!

9 mai

base lacrimi

Președintele Traian Băsescu se arată extrem de surprins de atacurile venite din partea conducerii PDL și le transmite acestora mesaje prin care le explică de ce scad în sondaje. 

Citește și: Băsescu, ironizat din PDL: ”Lucrează la patron, este agent electoral”

Citește și: Blaga îi arată pisica lui Băsescu: ”Adu-ți aminte noaptea din 2009”

”Nu le înțeleg atacurile. Eu nu le reproșez nimic, dar nu le înțeleg atacurile. Ei cred că nu înțeleg de unde a venit ruptura și le-am explicat că în PDL s-a dus o campanie prin amenințări cu pușcăria. Îmi pare rău de ei, că se duc în jos.

Eu le sunt recunoscător pentru toată susținerea pe care mi-au dat-o să ajung primar, să ajung președinte, la cele două referendumuri. Cine crede că pot uita fețele lor când mă duceam în organizații este un copil

Le-o spun cinstit și public: această strategie adoptată în ultimele 3 zile, de a ataca Traian Băsescu și Elena Udrea le dăunează. Dragă, Vasile nu vreți voi să protestați credibil să protestați credibil pentru Mihăieș, nu vreți voi să protestați pe bune împotriva lui Ponta, dar credibil”, a spus Băsescu, la B1 TV.

Președintele Traian Băsescu a ținut să le transmită celor din PDL că ar fi bine să înțeleagă că ei au ales o strategie greșită, iar sondajele arată că ei se duc în jos, iar PMP este pe un trend ascendent.

CIRCULA PE NET.CEI DOI INDRAGOSTITI: CUCUL SI PUPAZA!

9 mai

udrea basescu plaja

Președintele Traian Băsescu se declară convins că liderul PSD, Victor Ponta, nu va fi succesorul său și a anunțat, joi, că va face tot posibilul pentru a-i convinge pe români să nu-l voteze la alegerile prezidențiale. El a precizat de asemenea ca “un presedinte la sfarsit de mandat nu are interese electorale”, dar a subliniat ca “singurul” sau interes electoral este sa reuseasca PMP-ul.

“Ponta nu iese președinte. Zi de zi voi sta în dispută cu el, până când românii vor începe să creadă. (…) De Victor Ponta, pentru că realizez ce rău îi va fi României cu un astfel de președinte, în fiecare zi îl voi toca. (…) Voi încerca să le arăt românilor cine este acest om, un farsor care a avut norocul, noi ghinionul, să fie propulsat de un grup de baroni, să fie susținut de un turnător și un om condamnat și care vrea să ne facă viitorul după chipul și asemănarea lui. Nu aș vrea ca după mine să rămână un asemenea președinte. Oricare dintre șefii de partide de dreapta este mai bun, mult mai bun pentru țară, decât Ponta”, a declarat Băsescu la B1 TV.

El a afirmat, totodată, că demersul de a-l combate pe Victor Ponta nu are caracter electoral, singurul său interes în plan politic fiind un succes al PMP, partid la a cărui creare a contribuit.

“Un președinte la sfârșit de mandat nu are interese electorale. Singurul meu interes electoral este să reușească această construcție nouă, PMP-ul, pe care l-am proiectat, i-am dat drumul în lume și-l voi vota, dar nu mă implic încă să-l conduc. După ce îmi termin mandatul, îi voi fi cel mai apropiat consultant acestui partid”, a spus Traian Băsescu.

Agerpres.

TRAIAN BASESCU”BATRANELUL DONJUAN”INDRAGOSTIT LULEA DE PARASUTA SA LENUTA DI’PLESCOI O APARA PANA IN PANZELE ALBE IN CAZUL AGRESIUNII ASUPRA GHERGHINEI CIULEI DE LA NANA DE CATRE „BRIGAZILE MORTII „ALE PMP!

9 mai

Traian Basescu

Președintele Traian Băsescu a afirmat joi că nu cunoaște detalii despre incidentul din comuna Nana, județul Călărași, în care o femeie de 62 de ani ar fi fost agresată de un apropiat al PMP, însă a susținut că el crede că scandalul este provocat de PSD.

“Nu știu despre ce este vorba, dar spuneți-i turnătorului Voiculescu că nu este treaba președintelui. Dacă s-a întâmplat ceva cu o bătrână, este regretabil. Nu știu despre ce este vorba. Deci, toată compasiunea mea, dacă s-a întâmplat ceva”, a declarat șeful statului la Palatul Cotroceni, întrebat cu privire la incidentul din comuna Nana în care au fost implicați susținători ai PMP.

El a punctat că nu a văzut acest incident și că nu știe despre ce este vorba.

“Vedeți că din întâmplări electorale, de multe ori, PSD are obiceiul să provoace astfel de incidente și să spună că le-au provocat alții. Eu cred că este provocat de PSD, ca să fie preluat de Antena 3″, a adăugat șeful statului.

Parchetul de pe lângă Judecătoria Oltenița a deschis un dosar penal în care a fost începută urmărirea penală pentru loviri și alte violențe, precum și pentru tulburarea ordinii și liniștii publice, în legătură cu agresarea unei femei de 62 de ani de către un bărbat în timpul vizitei deputatului Elena Udrea.

Pe 7 mai, în timpul vizitei făcute de Elena Udrea în parcul din comuna Nana, în campania electorală a Partidului Mișcarea Populară (PMP), un bărbat a îmbrâncit o femeie de 62 de ani.

Elena Udrea a negat faptul că bărbatul respectiv ar fi membru al PMP, iar formațiunea politică susține că nu are nicio legătură cu incidentul din comuna Nana.

Agerpres.

PUSCARIABILUL TRAIAN BASESCU IN GHIORLANIA SA ARE „REGRETE” FATA DE VECINUL SAU FOSTUL PREMIER ADRIAN NASTASE ,LA CARE A BAUT WHISKEY SI A AVUT O RELATIE BUNA DE FAMILIE!

9 mai

nastase basescu

 Presedintele Traian Băsescu a declarat că nu se bucura de incarcerarea oamenilor politici de la Becali la Năstase și a spus cu o notă de regret, că a fost vecin cu Adrian Năstase, a avut o relație bună de familie și a baut un whiskey cu acesta: 

”Sa nu credeti ca am vreo bucurie sa vad oameni de la Becali la Năstase ca intra la puscărie. Oameni cu care ai baut un sprit, oameni cu care am facut un revelion. Am baut seara un whiskey, dar stateam in acelasi bloc. Eu eram primar, el era prim-ministru Am avut o relatie buna cu ei ca vecini.  O stiu pe soția lui foarte bine. Copii lui au fost la mine in casa. Copii mei au fost la el in casă”, a afirmat presedintele la B1TV.

%d blogeri au apreciat asta: